Gabriel – Cătălin Gîlea, cunoscut interpret de muzică populară știut și sub pseudonimul de Gabriel Gorjanu, este în prezent studentul Facultății de Științe Socio-Umane, specializarea Pedagogie Muzicală, din cadrul Universității Spiru Haret din București. El s-a născut la 7 iunie 1989, în Comuna Turburea, din Județul Gorj. Zona etnografică pe care o reprezintă este chiar zona de sud a județului Gorj, cea pe care o cunoaște din copilărie.
Viața la țară l-a făcut să îndrăgească minunata lume a pădurii, a câmpiei, dar și animalelor ce viețuiesc în vatra satului. Astfel că, atunci când a fost să opteze pentru o profesie, s-a înscris la Facultatea de Zootehnie din București. Pasionat de ceea ce face, a continuat după absolvire și cu un masterat în zootehnie (Proiectarea și dezvoltarea fermelor zootehnice), iar în prezent este doctorand la aceeași facultate. Dar, pentru că, în afara de pasiunea pentru zootehnie, sufletul l-a purtat către folclorul autentic gorjenesc pe care l-a interpretat din inimă, Gabriel – Cătălin Gîlea a urmat indicațiile prețioase ale doamnei profesoare de canto și interpretă de folclor Ana Piuaru, de la Școala de Artă din București, care timp de șapte ani de zile l-a îndrumat pe drumul greu, dar frumos, al folclorului românesc. Ajungând pe o culme a interpretării și-a dorit mai mult și astfel s-a înscris la facultate, spre a se desăvârși și în acest domeniu de suflet. A debutat la radio în anul 2011, în cadrul emisiunii „Bucuroși de oaspeți”, realizată de Adriana Mihai, prezentând piesa „La stejarul de pe plai”, piesa preluată din repertoriu Mariei Lătărețu.
Debutul la televiziunea l-a avut la TVH în anul 2010, urmând apoi colaborările cu Etalon Tv, Etno Tv, Favorit Tv., etc. După ce și-a însușit tainele pedagogiei muzicale, în perioada 20-27 ianuarie 2015, Gabriel – Cătălin Gîlea a avut ocazia să imprime la Radio România, instituție atât de mult iubită de artiștii de folclor, opt piese culese din satul natal al mamei sale, Poiana, din judetul Gorj, dar și din satele învecinate Bărbătești , Jupânești și Cărbunești. Dintre piesele culese menționăm: „Fetițo, ce suflet ai”, „Mărioară și Mărie”, „Primavara vine”, „Mândra mea cu ochi căprui”, „Viorea, viorea” (preluat de la Gena Bârsan) și doina „Mândruță sufletul mieu”. Aici, la radio, a lucrat cu o echipă deosebită de oameni de radio, precum Dana Alexandrescu – regia muzicală, Maestru Dirijor Adrian Grigoraș, cel plin de bunătate și profesionalism, Violeta Ioana Ianculescu – realizator de spectacole, Adriana Mihai – realizator emisiuni radio, Ileana Pitur Vieru – realizator emisiuni radio și Polina Gheorghe – interpret și realizator emisiuni. Din panoplia de premii și diplome primite de Gabriel – Cătălin Gîlea de-a lungul carierei sale de solist interpret putem menționa: Trofeul festivalul „Din comoara satului Ghiroda” (Timiș 2015), Trofeul festivalului „Elena Jurjescu” (Brestovat, Timiș – 2015), Premiul II la „Festivalul Tradiții” (Șimleul Silvaniei, Sălaj – 2015), Premiul II la „Festivalul Viei și vinului” (Vânju Mare, Mehedinți -2015), Premiul III la Festivalul „Aurelia Fătu – Răduțu” (Bocșa, Caraș-Severin – 2015), Mențiune la Festivalul „Ana Munteanu Buchin” (Caras-Severin – 2015), Mențiune la Festivalul „Cunună de cântec românesc” (Ploiești, Prahova – 2015), Premiul CJCPCT Olt la Festivalul „Ileana Constantinescu” (Drăgănești, Olt – 2015), Premiul II pentru interpretare la Festivalul „Vâlcea, plai de cânt și dor” (2014), Premiul II la Festivalul „Pe marginea Dunării” (Giurgiu – 2013), Premiul II la Festivalul „La noi de Sfântă Mărie” (Oinacu, Giurgiu – 2012), Premiul de popularitate la Festivalul „Vâlcea, plai de cânt și dor” (2014), Premiul pentru originalitatea costumului la Festivalul „Vâlcea, plai de cânt și dor” (2014), Premiul pentru autenticitatea costumului la Festivalul „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării” (Brăila – 2015), Premiul I la Concursul „Flori și muguri de cântec românesc” (unde a făcut echipă cu Doamna Angela Săftoiu; București; Estrada Tv; 2014). Colaborează foarte bine cu ansambluri sau orchestre profesioniste, precum Orchestra Cununa Carpaților, a centrului cultural Tinerimea Română, condusă de către maestrul Gheorghe Popa (din 2011), ochestră cu care a cântat în multe spectacole prin întreaga țară (Breaza, Moreni, Bran, Tulcea, Schitu-Golești etc.)
Ce ne poate spune despre el, în câteva cuvinte ? „Păi, gorjenescul păi, de 20 de ani merg în fiecare vacanță la Gorj, colindând satele, scotocind prin lăzile de zestre după costume, am reușit să alcătuiesc o colecție de peste 120 de costume populare din Gorj și Mehedinți, dar și alte obiecte vechi întâlnite în gospodăriile oltenilor, pe lângă minunatele costume cusute cu atâta dragoste și maiestrie de țăranca olteancă, gorjancă sau mehedințeancă. Am cules cântece din vatra satului, doine, sârbe sau hore, dar și povești despre Jidovi, uriașii de alta dată sau alte povești de pe acele meleaguri. De mic mi-a plăcut să văd horele satului, care cu mult timp în urmă se țineau la străbunicul meu Savastache Costică la poartă. Îmi plăcea să văd jucând oamenii de acolo, să văd cum se ia hora înainte, cu mâna pe sus, dar și să învăț aceste lucruri. Mi-a plăcut să ascult cântecele vechi ale Mariei Lătărețu, atât de mult iubită de gorjeni. Mă declar îndrăgostit pe vecie de județele Gorj și Mehedinți. De ce și Mehedinți? Datorită faptului că satul Poiana, din Comuna Turburea a Județului Gorj, acolo unde merg eu vara, de unde ai mei se trag, se află într-o zonă de interferență a județelor Dolj, Gorj și Mehedinți, dar și datorită folclorului de acolo, interpretat de doamna Angelica Stoican, pentru care am un respect deosebit, la fel ca și pentru fiica dânsei, doamna Niculina Stoican. Tot la Gorj mi-am dezvoltat și pasiunea pentru păsări și animale, mergând primăvara prin sat după ouă de gâscă sau câțe (bibilici). Nu aș da pe nimic Gorjul și nu aș renunța niciodată la aceasată zonă ocrotită de Dumnezeu! Pot să povestesc la nesfârșit despre Gilortul cu zăvoiul său răcoros, despre cele trei conace din satul Poiana, ale boierilor Roșianu, Gărdăreanu și Gica Stănescu, despre pădurile și păsările cântătoare, despre lunca înverzită sau fosta biserică de pe malul Gilortului, unde odinioară se afla satul, acesta fiind mutat datorită inundațiilor tot mai dese care se produceau la începutul secolului trecut.” Cum vezi evoluția ta artistică peste 10 ani ? Cu ce artist te poți compara? „Greu de spus. Sunt de părere că a fi unic e cel mai bine, astfel nu vom putea fi confundați cu nimeni. Acest lucru îl putem obține prin muncă, mergând în vatra satului, culegând și aducând folclor valoros și nealterat totodată. Îmi plac mult artiștii care interpretează folclorul din zona Olteniei și dintre aceștia pot aminti pe Gheorghe Roșoga, Ion Dolănescu, Maria Lătărețu, Angelica Stoican, Petrică Mîțu Stoian și Niculina Stoican.” Din repertoriul de peste 300 piese folclorice din zona Gorj – Mehedinți, culese de studentul nostru Gabriel – Cătălin Gîlea, putem aminti: „Balada lăutarului”, „Mândruța sufletul meu”, „Doamne, Dumnezeu ceresc”, „Ce mi-e mie drag pe lume”, „Frunzuliță de-alisotru”, „Fetito, ce suflet ai!”, „Mândruța din Câmpu mare”, „Mă tot roagă mândrele”, „Mărioară și Mărie”, „Mândra mea cu ochi căprui”, „Vino mândruță pe luncă”, „Hai olteni la horă-n vale”, „Viorea, Viorea”, „Mai am cinci ani de iubit”, „La stejarul de pe plai”, „Suie mândruțo dealu”, „Întreabă mândrele de tine”, „Plânge sufletul de dor”, „Mândruța, sufletul meu”, „Mândra mea cu ochi căprui”, „Hai cu Nana, hai la joc”. Studentul Gabriel – Cătălin Gîlea (Gabriel Gorjanu), este un spirit viu și mereu îndrăgostit. El iubește natura și folclorul, vatra perenă a satului românesc și creația nepieritoare a acestuia. Pentru el oamenii de la sat sunt icoane vii, capabili de minuni, la care trebuie să mergi cu inima pe palmă. Cercetător și păstrător al tradițiilor, el este un real mesager al milenarei noastre culturi spirituale. Cunoscându-i seriozitatea și dorința de perfecțiune, noi îi dorim succes în tot ceea ce întreprinde pe viitor.
Lasă un răspuns