Sunt băiat de la Buzău!

Solistul de muzică populară Nicolae Datcu este fără îndoială unul dintre cei mai înzestrați interpreți care s-a remarcat în ultima vreme în domeniul cântecului popular românesc. Născut la 25 martie 1977, pe plaiurile buzoiene, în misterioasa „Țară a Luanei”, chiar la Pietroasele, acolo unde a fost descoperit celebrul tezaur „Cloșca cu puii de aur”, Nicolae Datcu este cel care vine să pună în valoare folclorul din zona de câmpie a județului sus amintit, zonă mai puțin cunoscută până în prezent.

La vârsta de șapte-opt ani se mută cu părinţii şi cei cinci fraţi la Bucureşti, dar toate vacanţele și le petrece în provincie, cu bunicii săi, păstrând legătura cu satul ancestral, păstrător de valori. Părinţii şi bunicii săi ascultau muzică populară în mod curent, şi aşa s-a îndrăgostit şi el de ea. Mergea pe câmp cu vaca la păscut şi cânta de unul singur sau şi cu alţi copii, pe care îi punea să fie spectatori, așa cum vedea el la televizor că făcea Benone Sinulescu sau Irina Loghin, cai care sunt idolii săi dintotdeauna. Altădată își amintește că se îmbrăca cu o fustă lungă de-a mamei, își punea pantofi cu toc, lua un deodorant pe post de microfon şi cânta cât îl ţineau plămânii. Făcea adevărate reprezentaţii în faţa oglinzii. Fraţii şi părinţii se uitau la el pe ascuns şi de multe ori ziceau: „Ăsta mic e nebun…”

Pe vremea aceea copiii ascultau altă muzică. Erau la modă Michael Jackson, Madonna, „Depeche Mode”, iar el asculta Irina Loghin şi Benone Sinulescu la pick-up şi apoi le cânta melodiile în fața copiilor din jurul blocului. Provenind dintr-o familie cu copii mulţi (sunt patru băieţi şi o fată), Nicolae fiind cel mai mic -, se punea problema să înveţe o meserie, aşa că a fost îndrumat către Liceul Economic, dar nu s-au lipit cifrele de el, deşi mai apoi și-a luat soție economistă. Își dorea el să devină artist, dar nu știa ce avea de făcut în aces sens. Aceasta până într-o zi când cineva l-a sfătuit: „Mergi la Şcoala Populară de Artă, să vezi măcar dacă ai aptitudini”. A dat examen şi a luat, aşa că a urmat cursurile acestei școli în paralel cu liceul, iar după aceea a urmat Facultatea de Arte, specializarea Pedagogie Muzicală, din cadrul Universității Spiru Haret din București. De cunoștințele căpătate în timpul Școlii de Artă și Muzică, dar și în cadrul Facultății de Muzică, s-a folosit în culegerea și selectarea unor valoroase melodii pe care le-am cuprins în repertoriul său actual.

Pe lângă această comoară folclorică, Nicolae Datcu mai are în repertoriu său și cântece de petrecere sau cântece de lume, selectate cu mare grijă din sipetul folclorului românesc. Văzându-se artist licențiat, Nicolae Datcu devine și solist profesionist, angajat al prestigiosului ansamblu artistic „Ciocârlia” al M.A.I.-ului, ansamblu cu o tradiție mai mult decât longevivă în peisajul melosului popular românesc. Datorită talentului său nativ, dar și a efortului depus spre șlefuirea calităților sale vocale, a devenit cu timpul câștigătorul  unor trofee importante la concursurile naționale de interpretarea a cântecului popular, dintre care amintim: Premiul I la Festivalul „Narcisa de Aur” – Costești de Argeș (1995); Premiul I la Festivalul „Plai Românesc” – București (1996); Premiul III la Festivalul „La Fântâna Dorului” – Călărași (1996); Premiul II la Festivalul „Pe Marginea Dunării”- Giurgiu (1996); Premiul I la Festivalul „Toamna Buzoiană” – Nehoiu de Buzău (1996); – Premiul II la Festivalul „Ghiocel de Primăvară” – Ploiești (1997); Premiul I la Festivalul „La Fântâna Dorului” – Călărași (1997); Premiul I la Emisiunea concurs „Îți mai aduci aminte doamnă” – secțiunea cântece de petrecere, realizat de postul tv Tele 7 abc (1999); Diploma de Onoare la Festivalul „Focul Viu” – Andrieșul de Sus, Vrancea (2004); Trofeul festivalului de folclor de la Benjing (China), cu Ansamblul „Ciocârlia” (2004), Diploma de Cel mai bun prezentator a unei emisiuni de știri, ca interpret de muzică populară, oferită de postul tv de știri Național 24 (2007); Trofeul „Unu și Bun”, oferit de postul tv Antena 1 (secțiunea muzică popular; 2008) și multe altele.

A mers prin multe ţări cu prestigiosul ansamblu folcloric de care aparține, dar prima ieşire din ţară şi cea mai interesantă a fost în 2004, când, împreună cu doamna Aneta Stan, a mers din partea Ansamblului Ciocârlia, la un festival care se deschidea la Beijing şi apoi pleca în turneu prin toate oraşele din China. Nicolae Datcu a interpretat atunci şi un cântec în limba chineză, pe care îl primise de la Gheorghe Turda şi îl învăţase în circa două luni, după ureche, fără să ştie ce zice. Atât de bine a interpretat acest cântec, încât din 22 de ansambluri ce reprezentau 22 de ţări, România a luat trofeul. Amintirea acestui moment a rămas vie și astăzi: „Imaginează-ţi o sală cu 8.000 de chinezi, toţi în delir… Tocmai de aceea mi-au propus să renunţ la melodia în română şi să mai cânt una în chineză, iar eu am refuzat: „Am venit aici să reprezentăm România. Cântecul chinezesc îl spun de plăcere”. A doua zi eram în toate ziarele, pe prima pagină: „Un interpret român cântă din suflet şlagărul chinezesc”. Atunci am trăit cel mai frumos moment din carieră. Nici nu apărusem eu în presa din România când eram pe prima pagină a ziarelor din China. Acum lucrurile s-au schimbat, pentru că sunt cunoscut şi la noi în țară.” Nicolae Datcu a înregistrat un număr de 11 albume muzicale ce se bucură de cele mai frumoase aprecieri din partea publicului și a specialiștilor din domeniu. Datorită calităților sale vocale, dar și repertoriului său valoros, ales cu bun gust din fondul tradițional sau din creația de inspirație folclorică, solistul a fost invitat la multe posturi de radio, dar și de televiziune, dintre care amintim: Radio România Actualități, Radio Antena Satelor, Radio Antena București, TVR1, TVR2, TVR3, Antena1, Antena 2, Pro TV, Acasă TV, B1TV, Național TV, Prima TV, Favorit TV, Etno TV, N24 TV, Romantica TV, TVRM (TVH), Kanal D și Tele7 abc. La cele peste 100 de melodii din repertoriu, solistul a mai adăugat în ultima vreme peste 30 de piese autentice, cântate de ţărani bătrâni de la ţară, la şezătoare. Dintre melodiile sale putem menționa: „Sunt băiat de la Buzău”, „Murguleț de la Buzău”, „Ce e omul pe pământ”, „Ce frumoasă este viața”, „Hai mândruțo să te joc”, „De-ar fi mândra fată bună”, „Sârba buzoienilor”, „Un fecior ca un brăduț”, „Auzit-am și nu știu bine”, „Maica mea, măicuță bună”, „Bea omul de supărare”, „Am venit cu drag la nuntă” (cu Mihaela Gurău), „Din Ploiești pân’ la Buzău”, „Mândră, ochișorii tăi”, „Viață, viață trecîtoare”, „Uită supărările”, „Trece vremea” (cu Mihaela Gurău), „Foaie verde măr domnesc”, „De-ar fi vremea de altădată”, „Foaie verde, flori mărunte”, „Frunzuliță lemn umbros”, „Nu fi mândră supărată”, „Zi-i ca la noi, la Pietroasa”, „Am fost la mine în sat”, „Mă dusei s-ascult prin luncă”, „Arz-o focul, mintea mea”, „Câte flori sunt pe pământ”, „Mândra mea-i de la Buzău”, „Am un dor și nu ma lasă”, „Stai măi frate lăutar”, „Floricică și-un dudău”, „Vai de mine, ce mă fac”, „M-am născut cu stea în frunte”, „M-am dus cu doruțu-n lume”, „Seara bună, dragii mei”, „N-au dușmanii loc de mine”, „Cine cântă și-și petrece” și multe, multe altele.

La reușita în carieră a interpretului sus amintit și-au pus amprenta și personalități marcante ale culturii și artei românești, dintre care amintim pe Prof. univ. dr. Gheorghe Oprea (Universitatea Națională de Muzică Bucureşti – Facultatea de Compoziţie, Muzicologie şi Pedagogie), care avea să menționeze următoarele: „Pe Nicolae Datcu îl recomandă vocea sa caldă, bogată în armonice, deosebita muzicalitate, precizie intonațională. Așadar, recomandăm cu toată convingerea pe Nicolae Datcu, tânărul dotat și deja consacrat în domeniul interpretării cântecului nostru popular.” Cunoscutul și îndrăgitul interpret de muzică populară din zona Buzăului, Benone Sinulescu, avea să recomande deasemenea pe absolventul nostru: „Am încredere în Nicolae Datcu că se va dedica numai folclorului autentic și cântecului de petrecere adevărat. De ce spun toate astea? Pentru că are toți așii în buzunar: voce, talent și ambiție.” Cunoscuta realizatoare de emisiuni tv și radio, dar și profesor Valeria Arnăutu (Şcoala specială nr. 4 şi Şcoala de Arte şi Meserii din Bucureşti) și ea absolventă a Facultății de Muzică a Universităţii Spiru Haret din Bucureşti (abs. 2000), licenţiată în Pedagogie Muzicală, cu masterat în Arta Muzicală (lucrarea de licenţă: Repere folclorice în opera compozitorului Zeno Vancea), spunea printre altele: Nicolae Datcu prin munca asiduă a reușit să-și creeze un stil propriu și un repertoriu ce te cucerește prin frumusețe și inedit. Mă bucur că mă număr printre cei ce au avut încredere în talentul său și că am contribuit cu modestele mele posibilități la debutul său pe micul ecran.” Artista cunoscută sub pseudonimul de Steliana Sima, pe numele adevărat de Florea Sima Cuța, cea care (și ea) în anul 2006 a absolvit Facultatea de Muzică a Universității Spiru Haret din București, apoi în anul 2008 a obținut titlul de Master în Artă Muzicală la aceeași prestigioasă universitate, iar din anul 2009 îndeplinește funcția de director al Ansamblului Artistic „Ciocârlia” al M.A.I., avea să menționeze următoarele: „Acum 20 de ani eram recomandată pentru angajarea în Ansamblul Artistic „Ciocârlia” de către Maria Ciobanu. După 20 de ani am susținut angajarea în același ansamblu a lui Nicolae Datcu. Am responsabilitatea faptelor mele și am convingerea că nu m-am înșelat. Ca om și artist, Nicolae Datcu nu m-a dezamăgit. Îmi doresc și îi doresc să rămână același om și artist”.

Nicolae Datcu rămâne și astăzi, în plină modernitate, ceea ce a fost dintotdeauna: cântăreț al dulcilor și misterioaselor plaiuri buzoiene.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*