Inițiativă civică de reformare (lustrație) politică (proiect)

Apreciez că împotriva unui sistem ticăloșit la maxim nu pot exista învingători… Se pot repurta doar victorii de moment și conjuncturale, dar sistemul va continua să supraviețuiadscă și pervertească atâta timp cât nu se va opera o schimbare radicală la nivel de conștiință națională, schimbare care ar trebui să fie deplin conștientizată și asumată de către fiecare individ provenind din rândul societății civile. În opinia mea, conștientă fiind că va atrage oprobiul tagmei licheliste și parazitare din rândul partidelor și a părții societății fidele acestora, odată cu mineriada din 1990  în România, s-a declanșat războiul… Un război paradoxal, fiindcă că s-a dus din umbră, în tăcerem, prin acumulare de frustări de partea „combatanților” care au înțeles pas cu pas ce înseamnă cu adevărat un stat democratic, oamenii productivi și implicați în viața socială care au rînțelest că multinaționalele își au rolul lor binedeterminat în construcția unei societăți (oferă locuri de muncă, salarii în funcție de competență și alte beneficii importante pentru dezvoltarea economică pe termen lung).

„Ciuma roșie” și sistemul ticăloșit au înțeles încă  de la confiscarea Revoluției și până în prezent – mai ales în prezent când societatea civilă, trezită din letargie,  nu mai acceptă să i se spele creierul, să se lase manipulată și dogmatizată de politici nocive – și  se opune cu toate forțele împotriva compromiterii ideii de democrație și capitalism. E drept, capitalismul  își are metehnele lui, dar, din punct de vedere al organizării și al planificării dezvoltării unei societăți pe termen scurt, mediu și lung este de preferat socialismului și comunismuluide tip balcanic, al cărui efect este menținerea lichelismului și parazitismului social contraproductiv pentru oricare națiune, cu atât mai mult pentru cea românească atât de greu încercată…

Este foarte bine că românul de rând reușește să se mobilizeze și să se unească în lupta pentru nobilul țel de apărare a intereselor copiilor și de atingere a prosperității măcar viitoarele generații. Este foarte bine că românii au înțeles că  poate fi admis ca un guvern de stânga, altminteri majoritar (deși realitatea scriptică dovedește că e „minoritar”, deoarece doar un procent de 18 la sută de votanți l-au legiferat), să adopte o ordonanță de urgență referitoare la probleme atât de grave și sensibile precum grațierea, abuzul în serviciu și alte inginerii abile fără să se încadreze în una din situațiile excepționale care ar fi justificat adoptarea unor inițiative legislative care, în mod justificabil, ar fi trebuit supuse dezbaterii în Parlament.

Dacă sistemul continuă să susțină că Parlamentul stângist este emanația voinței populare, s-a văzut că au fost eludate atribuțiile instituției menite să legifereze astfel de măsuri legislative Războiul dus în tăcere vreme îndelungată a a izbucnit ca urmare a politicilor duse de PSD în colaborare cu formațiunile satelite desprinse din FSN,  care a acaparat  țara pornind de la  manipularea negativă a societății civile chiar și în ultima perioadă,  picătura care a umplut paharul fiind adoptarea seara târziu a Ordonanței de Urgență 13, precedată de Ordonanțele 6 și 9  la fel de otrăvitoare care, împreună, au  scos românii în Piața Victoriei, în zeci de orașe din țară și din afara granițelor. Nuumărul impresionant de manifestanți face dovadă formării unei noi conștințe naționale și a unei Românii nefeudale, a unei Românii moderne, ancorată în realitățile unei societăți democrate de deceniu doi din mileniul trei.

PSD, prin liderul său Liviu Dragnea și prin intermediul guvernului marionetă Grindeanu, a reușit să înregistreze performanțe incredibile în ceea ce privește mobilizarea unei opoziții civice naționale care susține statul de drept. Având în vedere că PSD și Guvernul nu vor să își asumea responsabilitatea comiterii unei eroari impardonabile, aducând o atingere gravă statului de drept și instituțiilor sale democratice, se ridică întrebarea dacă societatea civilă poate acționa decisiv pentru a preîntâmpina astfel de acțiuni îndreptate  împotriva idealurilor Revoluției din 1989. Societatea civilă trebuie nu doar să continuie manifestările din stradă, ci și trezirea conștinței democratice a unei națiuni captive comunismului mascat doctrinar vreme de aproape 80 de ani. Iată ce trebuie să revendice pe mai departe societatea civilă în numele democrației, europenismului și al progresului, până va reuși să se facă auzită de politicienii autiși ai PSD-ului și ai formațiunilor sale satelit, așa cum s-a făcut auzită  și văzută în întreaga lume, devenind model:

– Demiterea guvernului și limitarea pe viitor a dreptului oricăror partide politice care dețin majoritatea în Parlament și desemnează prim-ministrul și membrii guvernului, de a mai legifera prin ordonanțe de urgență.

– Dizolvarea Parlamentului dacă acesta va adopta proiectele de legi care cuprind aceleași prevederi ale Ordonanței 13.

– Transferarea puterii către Instituția Prezindențială care să primească mandatul societății civile democrate pentru crearea unui for provizoriu al celor mai luminați reprezentați ai ei, care împărtășesc principiile statului de drept și ale democrației pentru care au luptat la Revoluție în București, în țară și în orașul martir Timișoara unde s-au adoptat două proclamații – una în decembrie 1989 și o alta acum -,  for care să beneficieze  de  încredere și  susținere  largă din partea cetățenilor  și care să dea dovadă de profesionalism în misiunea ce îi va fi încredințată de a reforma din temelii clasa politică într-un termen scurt, iar la finalul misiunii asumate să organizeze alegeri anticipate.

– Să propună inițiative civice de reformare a clasei politice, care să poată fi îmbogățite prin dezbateri publice și transformate în legi durabile.

Persoanele cărora trebuie să li se interzică prin lege apartenența la partidele politice:

  1. a) care au ocupat funcţii politice de conducere retribuite în Partidul Comunist Român, în aparatul central, judeţean sau orășenesc, după caz, precum și în Uniunea Tineretului Comunist, membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului Central al PCR și activiștii UTC;
  2. b) care au deţinut calitatea de membru al Consiliului de Stat sau al Consiliului de Miniştri, precum şi cei care au avut calitatea de ministru secretar de stat, prim – adjunct şi adjunct al miniştrilor şi secretarilor de stat;
  3. c) care au deţinut funcţia de prim-secretar, secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedinte, prim – vicepreşedinte şi vicepreşedinte al consiliilor populare judeţene, precum şi persoanele care au deţinut calitatea de membru al Comisiei Centrale de Revizie sau al Colegiului Central de partid al Comitetului Central al PCR;
  4. d) care au exercitat funcţia de activist remunerat de partid în cadrul aparatului de propagandă al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste la nivel central, judeţean sau orășenesc, după caz, precum şi directorii de editură, redactorii–şefi, redactorii–şefi adjuncţi ai instituţiilor de presă ale PCR și UTC din România;
  5. e) care a ocupat o funcţie de conducere în învăţământul de partid, organizat şi finanţat de PCR, și UTC;
  6. f) care au făcut parte din structurile organelor de Securitate sau au colaborat cu Securitatea, ca poliţie politică, constatată ca atare de către organele în drept, potrivit legii;
  7. g) care au exercitat funcţia de preşedinte plin sau preşedinte al unei secţii a Tribunalului Suprem, de procuror, procuror general sau procuror adjunct în cadrul unităţilor de procuratură, precum şi persoana care a exercitat în mod activ, funcţia de secretar de partid în oricare dintre instanţele judecătoreşti;
  8. h) care au ocupat funcţia de comandant, inspector şef sau inspector şef adjunct, la nivel central, judeţean sau orășenesc, după caz, în cadrul inspectoratelor de miliţie, comandanţii, adjuncţii şi ofiţerii anchetatori din centrele de detenţie politică şi lagărele de muncă forţată, secretarii de partid militant activi, precum şi ofiţerii politici din cadrul acestor instituţii.
  9. i) împotriva cărora au fost depuse una sau mai multe sesizări din partea unor persoane fizice sau juridice bine intenționate și în condițiile legii din care rezultă că în timpul exercitării unor funcții ori demnități publice, precum acelea de preşedinte al României; consilieri prezidenţiali şi consilieri de stat, preşedinți, vice-președinți, secretari ai Camerelor Parlamentului, deputaţi şi senatori, membrii din partea României în Parlamentul European şi membrii în Comisia Europeană din partea României, prim-ministru, membri ai Guvernului, secretari de stat, subsecretari de stat, asimilaţii acestora, precum şi consilieri de stat din aparatul de lucru al prim-ministrului, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, judecători, procurori, magistraţi-asistenţi, asimilaţii acestora, precum şi asistenţi judiciar, personal auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi ai parchetelor, judecători ai Curţii Constituţionale, membri ai Curţii de Conturi şi personal cu funcţii de conducere şi de control din cadrul acesteia, preşedinte al Consiliului Legislativ şi preşedinţi de secţie, Avocat al Poporului şi adjuncţi, prefecți, primari, vice-primari, consilieri municipali, județeni și orășenești, șefi ai serviciilor de deconcertate, actuali ori foști lideri sindicaliști care și-au modificat substanțial situația patrimonială și nu pot dovedi la solicitarea instituțiilor abilitate că sursa fondurilor prin intermediul cărora au dobândit averile declarate în urma exercitării funcțiilor ori demnităților respective provin din munca prestată și din desfășurarea de alte activități care nu sunt în conflict de interes cu funcția ori demnitatea respectivă, muncă și activități prezumat licite.
  10. j) împotriva cărora au fost formulate plângeri și condamnări penale pentru oricare dintre infracțiunile de luare și dare de mită, trafic și cumpărare de influență, delapidare, purtare abuzivă, abuz și neglijență în serviciu, folosirea abuzivă a funcției în scop sexual, uzurparea funcției, conflict de interese, violarea secretului corespondenței, divulgarea informațiilor secrete de stat, divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, neglijență în păstrarea informațiilor, obținere ilegală de fonduri, deturnare de fonduri, infracțiuni de serviciu comise de alte persoane ori pentru oricare dintre infracțiunile de genocid și instigare la genocide, de instigare la violență, trădare prin transmitere de informații secrete de stat, trădare prin ajutarea inamicului, acțiuni împotriva ordinii constituționale, înaltă trădare, acțiuni ostile contra statului, spionaj, atentat care pune în pericol securitatea națională,  atentat contra unei colectivități,  acte de diversiune;, comunicarea de informații oficiale false, propagandă de război,  compromitere a unor interese de stat,  divulgare a secretului care periclitează securitatea națională, infracțiuni contra persoanelor cu protecție internațională.  constituire de structuri informative ilegale, nedenunțare a unor infracțiuni contra securității naționale, așa cum sunt incriminate în actualul Cod Penal și în cazul cărora instituțiile abilitate să le cerceteze după un an până în trei de la începerea procesului de instrumentare au constat că plângerile sunt fundamentate juridic chiar dacă procurorul de caz nu a înțeles să dispună începerea urmării penale.
  11. k) împotriva cărora a fost dispusă începerea urmării penale ori se află în curs de derulare un proces ori s-a pronunțat o sentință chiar și cu suspendare ori o sentință definitivă de condamnare pentru infracțiunile enumerate la litera i) din prezenta propunere.

Obligațiile partidelor politice în vederea reformării:

Partidele trebuie să aibă obligația prin lege de a excude din rândul lor a tuturor persoanelor enunțate la subpunctele a) – i),  inclusiv  urmașii de primă generație a acestor continuatori ai politicilor  și metodelor vechiului regim și ale partidul comunist, scos deja în afara legii, persoane care au preluat averile și privilegiile dobândite pe căi ilicite.

Partidele actuale care nu înțeleg să respecte criteriile de reformare stipulate în prezentul proiect care ar urma să devină lege, să fie sancționate în sensul imposibilității de a mai face parte din activul  politic românesc , iar cele care se vor reforma să poată participa la alegeri sub  aceeași denumire sau suib o alta, urmând principiile doctrinare și ideologice specific doar dacă își vor asuma prin statut obligația de a prezenta electorilor strategii de dezvoltare pentru fiecare sector de activitate  – pe termen scurt, mediu și lung –, aliniate doctrinei politice pe care o susțin, strategii care să fie promovate și în cazul în care se schimbă o doctrină cu alta prin exercițiul democratic al votului, concretizate prin legi  viabile propuse de către specialiști în domeniu,  iar în cazul în care nu vor fi în măsură să le implementeze într-un termen rezonabil, să sufere retragerea sprijinului politic din partea electorilor, direct și nemijlocit, fără alte formalități, prin depunerea mandatului. reprezenților ajunși în Parlament, asumându-și astfel responsabilitatea politică pentru acțiunile lor.

Trebuie să fie scoase în afara legii, similar partidului comunist, partidele actuale din componența cărora fac parte persoane acuzate în dosarele Revoluției, ale mineriadelor ori ale Clubului Colectiv, dacă nu vor exclude aceste persoane inculpate după pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive care să le condamne pentru crime împotriva umanității și pentru alte infracțiuni conexe.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*