Falsificare a istoriei sau dezinformare / România sub drapel secuiesc?!
Organele naţionale de presă în limba română acuză Editura T3 din Sfântu Gheorghe de falsificare a istoriei. Editurii i se cere socoteală pentru faptul că într-un manual de istorie în limbă maghiară, pentru clasa a IV-a, locul României pe harta Europei a fost marcat cu un drapel secuiesc. Si totul din bani publici. Ne-am interesat, iar dezinformarea a ieşit la iveală. Manualul incriminat a fost editat în anul 2006 de Editura T3, iar autorul este Zsigmond Zoltan Karoly. La pagina 74, în subsolul lecţiei intitulate Începutul Uniunii Europene, apare o imagine sub care scrie: Harta Europei cu statele membre. Deasupra apare şi o sarcină: enumeră statele membre, în baza hărţii. Pe fiecare stat membru UE a fost postat drapelul în cauză. In coltul din dreapta jos al hărţii se regăseşte o figură în port secuiesc, ţinând în mână un drapel secuiesc. Picioarele îi sunt în Bulgaria, o bună parte din corp este în România, iar drapelul se întinde spre Ucraina. Tulit Attila, conducătorul Editurii T3, ne-a declarat: harta incriminată a prezentat ţările Uniunii Europene în anul 2005. Trebuie citită descrierea. In anul 2005, România nu era încă membru UE, ca atare, nu putea să apară. Figura nu apare doar pe acea pagină, ci este prezentă în întreaga carte, pentru ca manualul să fie mai interesant, deoarece este vorba despre copii de clasa a IV-a. Anul 2005 a fost primul an în care ministerul educaţiei – debarasându-se de practica incorectă de dinainte – a anunţat concursul pentru manuale, în aşa fel încât acestea să poată fi editate şi în limba maternă. Concursul a fost câştigat, iar astfel, manualul a putut fi editat în anul 2006. Până în anul 2014 a existat doar o cerere de reeditare. Nimeni nu a pomenit niciodată de modificarea materialului, ministerul a comandat doar retipărirea manualului. Tulit Attila subliniază că nu a avut loc o falsificare a istoriei. S-ar fi întâmplat astfel dacă în situaţia de dinainte de anul 2005, România ar fi fost inclusă în UE. In momentul de faţă se petrece o dezinformare, dat fiind faptul că din subsolul hărţii a fost eliminată menţiunea, de asemenea, se dezinformează în privinţa afirmaţiilor. El poate interpreta cazul şi ca pe o discreditare a imaginii editurii.
Sursa: Haromszek nr. 7989 din 04.01.2017
Bisericile păstrează steagurile secuieşti ale Consiliului Judeţean
Printr-o hotărâre de principiu, Consiliul Judeţean a decis ca steagurile judeţului, identice cu steagul secuiesc, îndepărtate după motivarea sentinţei judecătoreşti definitive, să fie păstrate de bisericile istorice maghiare până când acestea vor putea fi reamplasate pe clădirea Consiliului Judeţean. Opoziţia a numit decizia drept una ruşinoasă şi s-a abţinut de la votul de ieri. Consiliul Judeţean Harghita – conform prezentării cronologice de pe site-ul său – se ocupă din 2009 cu adoptarea ca steag al judeţului a steagului secuiesc, cu acceptarea acestuia, iar în ultimii ani cu apărarea acestuia. Alegerea steagului secuiesc drept steag al judeţului a dezbinat opinia consilierilor încă de la început. Majoritatea UDMR a susţinut steagul albastru-auriu, iar hotărârea lor a fost o bază de referinţă eficientă pentru primarii, conducătorii de instituţii prigoniţi. In 2012, hotărârea Consiliului Judeţean a fost anulată de către Curtea de Apel Târgu Mureş, iar după aceasta a început, din nou, procesul de adoptare. In decembrie 2015, cunoscând Legea 141/2015 privind drapelele, Consiliul Judeţean a aprobat, din nou, steagul, însă acesta nu a rezistat noului şir de atacuri. Pe 28 decembrie, Consiliul Judeţean Harghita a primit şi motivarea sentinţei definitive şi irevocabile a Curţii de Apel Târgu Mureş şi în conformitate cu aceasta au fost îndepărtate cele trei steaguri amplasate pe clădirea Palatului Administrativ, la intrarea în clădire, respectiv în sala mare de şedinţe. Conform hotărârii de principiu adoptată ieri, cele trei steaguri au fost predate bisericilor istorice maghiare spre păstrare. – Poate că este doar o situaţie temporară cea care urmează. Aceste steaguri îi reprezintă pe cei ce trăiesc aici şi nimeni nu le-a respins – a spus Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, amintind că anterior, steagul secuiesc a fost acceptat de ambasadori, chiar şi de politicieni români. Opoziţia – în primul rând consilierii Partidului Civic Maghiar – şi-au exprimat pe rând dezamăgirea pentru faptul că au fost puşi în faţa unei asemenea hotărâri de principiu în legătură cu steagurile secuieşti. Aceştia au amintit consilierilor că, încă de la început, au considerat o greşeală amestecarea steagului secuiesc cu steagul judeţului. Mezei Janos a oferit indemnizaţia sa de consilier pe un an de zile parohiilor pentru întreţinerea legată de steagul secuiesc, dar în opinia sa, steagurile îndepărtate drept steaguri ale judeţului ar trebui reamplasate pe clădire ca steaguri secuieşti. Borboly Csaba a făcut observaţia că argumentaţia lui Mezei nu este corectă din punct de vedere logic. După cum a spus, după discuţii cu organizaţiile civice, în decembrie au discutat situaţia şi cu bisericile şi printr-o propunere comună au decis ca cele trei steaguri secuieşti să fie înmânate simbolic spre păstrare bisericilor romano-catolică, reformată şi unitariană. La şedinţa extraordinară au participat Darvas-Kozma Jozsef, arhidiacon romano-catolic, Szatmari Szilard, preot reformat şi Solymosi Alpar, preot unitarian. Darvas-Kozma a numit drept trist faptul că problema steagului reprezintă o problemă mai mare decât pensia de 247 lei de la cooperativele agricole de producţie. După cum a spus: la ei steagul va fi într-un loc mai bun decât în depozitul Consiliului Judeţean şi a îndemnat la respectarea demnităţii tuturor. Szatmari Szilard speră că steagurile vor fi repuse la locul lor cât mai repede, iar Solymosi Alpar şi-a exprimat regretul că steagul secuiesc a devenit aservit şi din cauza disputelor interne maghiare din Transilvania, alături de naţionaliştii români. A fost iniţiată o plimbare civică sub semnul căreia, cele trei steaguri, împreună cu preoţii, au fost conduse la parohiile respectiv de către consilierii judeţeni.
Sursa: Hargita Nepe nr. 2 din 05.01.2017, autor Kovacs Hont Imre
Da pentru autonomie la Turia
In cadrul şedinţei din decembrie a consiliului local Turia, la propunerea consilierului independent Bokor Bela, consiliul a votat în unanimitate proiectul CNS, iniţiat în anul 2014, în care se spune că doresc să aparţină de unitatea independentă care poartă denumirea de Pământ Secuiesc. In hotărâre se mai menţionează ca o lege organică să garanteze autonomia Pământului Secuiesc, iar pe teritoriul acestuia, limba maghiară să fie şi ea limbă oficială, alături de limba statului. Proiectul de hotărâre al CNS a fost adoptat de 62 din cele 153 de consilii de pe Pământul Secuiesc, însă prefectura le-a somat pe toate să retragă hotărârile sau le-a anulat în contencios administrativ. La Turia, hotărârea a fost fixată de agenda de lucru pentru a doua oară, prima oară fiind în octombrie 2014.
Sursa: Haromszek nr. 7993 din 09.01.2017, autor Iochom Istvan
Temă de dezbatere: Ideea înfiinţării unui muzeu de scriere runică
Veres Peter, reprezentant al Muzeului Haaz Rezso din Odorheiu Secuiesc se gândeşte la înfiinţarea unui Muzeu de Scriere Secuiască – Scriere Runică. In ce priveşte obiectele runice, Scaunul Odorhei este una dintre cele mai bogate regiuni în domeniul lingvistic maghiar. Odată cu descoperirea în urma săpăturilor arheologice efectuate în 2015, la Cetatea Szekely Tamadt, a unei cărămizi cu scriere runică, în urma discuţiilor purtate cu arheologul Sofalvi Andras, s-a adus în discuţie înfiinţarea unui astfel de muzeu. Muzeul de Scriere Secuiască, în calitate de instituţie, ar fi compus din două componente: o expoziţie permanentă şi o colecţie documentară. In acelaşi timp, Muzeul de Scriere Secuiască ar asigura şi un forum în ce priveşte organizarea expunerilor, conferinţelor, prezentărilor de carte etc. cu privire la scrierea secuiască. Printre altele, sub egida acestuia s-ar putea derula schimburile de idei, dezbaterile pe această temă, care ar contribui la îmbogăţirea materialului de cercetare cu privire la scrierea secuiască. Instituţia nu va avea competenţa de a decide corectitudinea sau lipsa de corectitudine pe problematica scrierii secuieşti. In privinţa înfiinţării Muzeului de Scriere Secuiască pot fi luate în calcul două posibilităţi: 1. Muzeul şi-ar desfăşura activitatea în calitate de subunitate a unei instituţii publice din Odorheiu Secuiesc (Biblioteca Orăşenească, Casa de Cultură, Muzeu), aflându-se sub jurisdicţia autoguvernării orăşeneşti şi poate asigura condiţii corespunzătoare în ce priveşte funcţionarea. 2. Înfiinţarea sub denumirea de Muzeul Scrierii Secuieşti a unei instituţii noi, de sine stătătoare. In ambele cazuri este necesară întâlnirea fericită între condiţiile spirituale şi materiale. Prin intermediul acestora poate fi creat un fundal instituţional care să asigure funcţionarea muzeului (imobil, cheltuieli de întreţinere, utilităţi, salariul personalului etc.) Toate acestea, cunoscându-se actuala situaţie, se pot realiza doar cu aprobarea şi sprijinul Consiliului Orăşenesc Odorheiu Secuiesc. Dacă vreodată înfiinţarea Muzeului Scrierii Secuieşti, în orice formă, se va transforma în voinţă şi şansă, în primă fază, trebuie elaborat un statut de către specialişti, care să cuprindă toate detaliile referitoare la funcţionarea instituţiei. In cazul în care vor fi urmate şi respectate cele cuprinse în acesta, există şansa să se ridice o amintire valoroasă scrierii secuieşti.
Sursa: Hargita Nepe nr. 8 din 13.01.2017
Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna – Harghita
Lasă un răspuns