Cătălin Maximiuc s-a născut în data de 7 decembrie 1972, a crescut și a învățat în satul Gemenea, la doar câțiva kilometri de Câmpulung Moldovenesc. De aici a pornit să se desăvârșească profesional către București, devenind student și apoi absolvent al Facultății de Muzică, specializarea Pedagogie Muzicală, din cadrul Universității Spiru Haret. Fiind licențiat și-a dorit o mai mare perfecționare și a urmat și cursurile de masterat Artă Muzicală, în cadrul aceleiași facultăți de prestigiu, absolvind și prezentând lucrarea de disertație în anul 2008.
De pe plaiurile bucovinene a învățat cântecele pe care le-a purtat pe scena multor festivaluri și concursuri din țară, dintre care amintim: „Maria Tănase” de la Craiova, „Maria Lătărețu” de la Târgu-Jiu, „Șezătoarea” de la Fălticeni, „Alină-te dor, alină” de la Cicărlău, Maramureș, la „Izvor de cânt și dor” de la Lipova, „Toamna muzicală băcăuană”, etc. A avut și un idol în minunata și regretata interpretă Mina Pâslaru, ale cărei cântece le fredona în copilărie și pe care le-a preluat mai târziu în repertoriul propriu. La Festivalul Concurs „Cântecele pădurenilor” organizat în 1994 la Ghelari în Hunedoara de către Drăgan Muntean, artist al cărui mare suflet nu se mai află printre noi, Cătălin a obținut Marele Premiu și Trofeul Festivalului. A fost începutul unui drum artistic frumos, dar spinos, spre conturarea unei cariere ce s-a concretizat în angajarea sa ca solist profesionist la Ansamblul „Rapsodia Călimanului” din Toplița, județul Harghita.
S-a alăturat apoi Ansamblului „Ciprian Porumbescu” din Suceava și a colaborat de-a lungul timpului cu majoritatea formațiilor profesioniste din România. În 1990 a debutat și în televiziune la una dintre cele mai prestigioase emisiuni de gen, respect „Tezaur folcloric” realizată de Marioara Murărescu, fiind adesea invitat în programele muzicale ale televiziunii naționale sau ale altor posturi de televiziune. Primele sale înregistrari au intrat și în fonoteca Radiodifuziunii, repertoriul său completându-se ulterior cu melodii noi cuprinse pe nenumărate albume colective.
Astfel, destinul i-a purtat pașii spre București, aici unde s-a și împlinit profesional prin experiența acumulată atât ca interpret, cât și ca redactor la Radio România. A cochetat și cu televiziunea și a fost reporter la emisiunea Viața Satului. Și-a început ucenicia în radio în cadrul redacției Ora Armatei și a colaborat la Radio România Tineret și Antena Satelor, posturi ale Societății Române de Radiodifuziune (1996), dar și cu Radio România Internațional, fiind redactor de folclor (1998). A realizat aici emisiuni muzical-folclorice pentru românii din diaspora, pe care îi ajută astfel să-și aline dorul de casă, să se regăsească cu familia și prietenii, iar audiența a fost într-o continuă creștere. Cea mai cunoscută și îndrăgită emisiune realizată de Cătălin este „Zi-le d-alea, d-ale noastre”. Cătălin a preluat vechi melodii din ținutul bucovinean, interpretate odinioară de Mina Pâslaru, Nicoleta Vasilovici și mulți alți rapsozi ai locului, pe care le-a înregistrat într-un stil propriu, inconfundabil. Aceste cântece au mers repede la inima ascultătorilor și sunt fredonate în concertele sale, ca dovadă a popularității și succesului de care se bucură. Din realizările de suflet ale interpretului putem menționa turneul pe care l-a efectuat alături de Ansamblul „Cununița” în anul 2006, la Festivalul „Nopți de vară” desfășurat în orașul sfânt Ierusalim, din Israel. Tot din anul 2006 s-a alăturat echipei postului de televiziune TVRM – Televiziunea România de Mâine, astăzi TVH – prezentând emisiunea „Casă dulce românească”, o emisiune destinată iubitorilor cântecului și tradițiilor neamului românesc și nu numai.
La începutul lunii iunie 2012 la TVH, a debutat cu o nouă emisiune: „Călător prin țara mea”. Aici, telespectatorii acestei televiziuni se pot întâlni cu cele mai frumoase locuri ale ţării, cu oameni simpli, cu tradiții, cu muzee și nu în ultimul rând cu bucătăria tradițională românescă. Cătălin Maximiuc face toate acestea pentru că: „Folclorul muzical exprimă sensibilitatea unui popor”. El este un culegător de nestemate muzicale din toate colţurile ţării. În vastul edificiu al etnosului unui popor, creaţia muzicală reprezintă un tezaur care cu greu poate fi integral inventariat şi preţuit. Diversitatea zonelor folclorice este bogat ilustrată de rapsozi, interpreţi, folclorişti şi maeştrii anonimi ce trebuiesc puși în valoare, aduși în fața telespectatorilor și a publicului larg.
În toată acestă „coroană” a folclorului românesc Câmpulungul Moldovenesc, moldovenesc neaoş, e ramură de Moldovă, aşezămînt de temelie al ei, trup de Bucovină cu zăcămînt de har, căci aici, cântul slujeşte spiritului petrecând de la răsărit la asfinţit pe localnici, sub destinul statorniciei. În aceste locuri s-a născut, a copilărit și și-a trăit folositor spiritul său, anii cei dăruiți omului spre a-și clădi farul interior ce-i va ilumina conștient sau nu calea, întrega viață, interpretul de muzică folclorică din Bucovina și redactorul muzical Cătălin Maximiuc. Cineva care slujeşte în moduri complexe folclorului nu are o reţetă a succesului. Are doar pasiune şi putere, trebuind să nu-i lipsească talentul, nu fără a fi modest, sincer şi cald sufleteşte. Aceste însuşiri călăuzesc din punctul meu de vedere paşii într-o carieră artistică. Dintre cântecele sale favorite ținem să menționăm: „Frumoasă-i mireasa noastră”, „Doamne cum mai trece viața omului”, „Zi-i mai tare, măi scripcare”, „Hora Câmpulungului”, „Polobocul”, „Hai la joc leliță Floare”, „Dragu-mi în sat la mine”, „După dealul cel mai mare”, „Șapte care de nuiele”, „Io-s fecior bucovinean”, „Mult mie dor de-a ta guriță”, „Zi scripcare, zi cu drag”, „Dor și iar dor”, „Trandafir bucovinean”, „Ciobănașul”, etc.
Cătălin Maximiuc, interpretul de muzică populară ce cântă plaiurile dulcii Bucovine, se implică creativ în tot ceea ce realizează. Noi nu putem decât să îi dorim la mai multe emisiuni cu specific folcloric tv sau radio și la mai multe concerte, ca interpret de folclor autentic.
Lasă un răspuns