Tăbliţele cu scriere descoperite la Hândrești-Oțeleni

O descoperire deosebită a fost făcută în Moldova, în cursul anului 2012. Profesorul Mihai Gabriel Vasilencu efectuând săpături în localitatea Hândresti din cadrul comunei Oțeleni (jud. Iaşi), avea să descopere urmele unei aşezări umane foarte vechi (neolitic). Aici arheologii aveau să scoată la suprafaţă urme ale unor locuinţe dreptunghiulare cu podină din lut ars, cuptoare de ardere a ceramicii şi un bogat inventar arheologic constând în statuete zoomorfe şi antropomorfe, cermică fină, semifină şi grosieră, suflătoare, fusaiole, lame de silex, nuclee de silex, topoare de piatră cu perforație de tip ciocan și sapă, greutăți, măciuci, dăltițe, răzuitoare, vârfuri de lance, râșnițe din piatră, mărgele de piatră ș.a. În urma cercetărilor efectuate s-a constatat că întreaga așezare neolitică se întindea pe o suprafaţă de circa șase kilometri pătraţi. Pe lângă aceste obiecte de tip unealtă sau descoperit însă şi două tăbliţe de piatră care prezintă semne clare de scriere. Interesant este însă faptul că aceste semne – litere, sunt asemănătoare cu cele ale scrierii Vinca – Turdaş, dar şi cu celebrul alfabet secuiesc, care a fost preluat de către secui de la daci.

Nu avem încă o datare a vechimii lor făcută de către specialiști. Valentin Roman, preşedintele Asociației „Vatra Daciei”, a luat contact cu profesorul de istorie Mihai Vasilencu, fiu al satului Hândrești (posibil cu sens de „H – Indra”), cerând date despre potenţialul arheologic al zonei şi despre ce şi cum s-ar putea face pentru organizarea acolo a unui şantier arheologic. Potenţialul arheologic al satului a fost relevat încă din perioada interbelică, atunci cand învăţătorul şcolii din Hândreşti, D. Atudorei a descoperit cinci aşezări neolitice. Aceste staţiuni au fost identificate în ziua de 28/9/1927 de o comisie în frunte cu domnul Dr. I. Andriescu Profesor de arheologie preistorică la Universitatea din Bucureşti şi Directorul Muzeului Naţional de Antichităţi de atunci. Această activitate a fost continuată şi de alţi profesori printre care enumerăm pe domnul profesor Vasile Murărescu şi Mihai Gabriel Vasilencu. În perioada 2011-2013 au fost identificate de tânărul profesor Mihai Gabriel Vasilencu, peste 15 aşezări din diferite epoci istorice în împrejurimile satului Hândreşti (neolitic, bronz, La Tene). Acestea au fost cartate în data de 10/11/2012 cu sprijinul Facultăţii de Istorie, de la Universitatea „Al. I. Cuza”, din Iaşi reprezentată prin Lect. univ. dr. Vasile Cotiugă.

Valentin Roman, însoţit de colaboratori apropiaţi, oameni dedicaţi procesului de redescoperire a istoriei naţionale, precum prof. dr. arheolog Vasile Ursachi, Adrian Grigoriu, Octavian Bincu, profesorul Mihai Vasilencu şi Liviu Netedu, au făcut prima vizită pe teren, la Hândrești, în luna mai 2013. Acesta este un sat vechi de răzeşi, unde prima documentare scrisă datează din 1626, dar acesta pare să fie menţionat şi pe la anul 1400. Întemeietorul acestui sat pare a fi un Hândrea, care a trăit pe la începutul sec. al XV-lea. Surpriza de pe teren a fost pentru specialiști una uriaşă. Pe zeci de hectare, chiar la suprafaţa răscolită de lucrările agricole, sute de fragmente de obiecte neolitice sunt vizibile: fragmente ceramice, statuete antropomorfe, obiecte de uz casnic, unelte etc, toate parcă ivite din pământ pentru a ne spune : „Aici sunt 7.000 de ani de istorie…”.

Cea mai veche perioadă din care datează acest obiecte este cea a cunoscutei Culturi Cucuteni, prima cultură sedentară evoluată a Europei, prima cultură a agriculturii sistematice, a creşterii animalelor şi a meşteşugurilor elaborate. Într-o altă zonă a satului, pe un pinten de deal, se poate face un salt în timp de vreo 3.000 de ani (până în plină epocă geto-dacică), pentru că aici artefactele vizibile tot la suprafaţă demonstrează că avem de-a face cu o aşezare permanentă a strămoşilor noştri geto-daci. De altfel, pentru că ne referim la zona Moldovei, atunci când vorbim de cultura materială geto-dacă, avem norocul de a o putea studia în stare pură, aşa cum ea s-a perpetuat secole întregi după ce Dacia transilvană a lui Decebal a căzut sub dominaţia romană. Nu numai terenurile extravilane ale satului scot la iveală artefacte milenare. Copiii din sat, însufleţiţi de profesorul lor de istorie Mihai Vasilencu, au adus acestuia zeci de obiecte antice şi neolitice pe care le-au găsit chiar prin grădinile şi curţile părinţilor şi bunicilor lor. Toate acestea sunt acum expuse în cadrul unei colecţii şcolare îngrijită de profesor, dar fără a atrage atenția vreunui muzeu de istorie. Astfel, comuna Oţeleni – sat Hândreni, un simplu punct pe harta României pentru cei mai mulţi dintre români, a adunat într-o modestă cameră artefacte ce nu pot fi găsite nici în cele mai mari muzee ale lumii. Şi toate acestea doar din descoperirile de la suprafaţă întâmplătoare. Ne putem întreba, ce ascunde oare pământul în adâncimea sa, dacă la suprafaţă s-au descoperit asemenea obiecte preantice?

Astfel s-a decis Valentin Roman, un român cu inima mare, să se implice în cercetarea şi protejarea zonei Hândrești. Şi, ca efect, alături de Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi şi achipa ArheoInvest, reprezentate de profesorul arheolog Vasile Cotiugă, dar şi cu sprijinul partenerului nostru CNR – UNESCO, Asociaţia Vatra Daciei, a început, în primăvara anului 2014, o campanie de cercetare şi scanare a arealului, pentru a se crea, astfel, premisele organizării aici a unui şantier arheologic de anvergură. Se vorbește în cazul de faţă de o zonă cu o întindere extrem de mare, care relevă o locuire intensă încă din neolitic, iar studiul arealului va permite întregirea tabloului de informaţii despre civilizaţia Cucuteni, dar şi despre cea geto-dacică. Din acest considerent, cercetarea ei este nu doar necesară, ci chiar obligatorie. Descoperirile de acolo pot reprezenta o nouă dovadă a continuităţii noastre milenare în spaţiul carpato-danubiano-pontic. Proiectul de cercetare de la Hândreşti este unul extrem de complex, gândit pentru a avea o perioadă de desfăşurare de cel puţin 10 ani, în măsura în care se va putea asigura finanţarea fiecărei campanii arheologice anuale. Prima etapă a proiectului arheologic Hândreşti s-a încheiat cu succes. Operaţiunea de ridicare topografică pentru o suprafaţă de aproximativ 50 de hectare, cu rolul de a delimita perimetrul de cercetare în vederea obţinerii tuturor avizelor necesare săpăturii propriu-zise, s-a desfăşurat în intervalul 17-21 martie, iar costurile aferente ei, de 2.000 lei, au fost suportate de Asociaţia Vatra Daciei, în calitate de finanţator al proiectului.

Etapa următoare a proiectului o reprezintă scanarea arealului delimitat, operaţiunea care se va desfăşura în prima parte a lunii aprilie şi care are rolul de a releva anomaliile solului şi de a identifica acele perimetre care ascund, în adâncime, structuri create de mâna omului în diverse perioade istorice (în cazul de faţă avem de-a face fie cu structuri aparţinând culturii Cucuteni, fie cu elemente din epoca geto-dacică). Începând cu luna martie 2014, o echipă formată din arheologi şi voluntari, coordonată la nivel local de prof. Mihai Vasilencu, a procedat la realizara unor sondaje, în punctele care au dezvăluit cele mai multe urme de artefacte la suprafaţă, în urma arăturilor. În paralel, cu ajutorul tehnologiei moderne, se va proceda şi la o serie de scanări ale subsolului, pentru a identifica structurile artificiale aflate sub pământ. În urma acestor operaţiuni, se vor putea stabili unele perimetre în cadrul cărora vor fi organizate săpături sistematice. Pentru că profesorul Vasilencu, împreună cu micii săi elevi, au reuşit, de-a lungul anilor, să descopere artefacte diverse, unele cu o vechime ce depăşeşte 7.000 de ani, iar acestea fac parte din colecţia şcolară locală, Valentin Roman propune, cu sprijinul autorităţilor locale, să se amenajeze un muzeu,  un spaţiu dedicat exclusiv acestor exponate, unde vizitatorul să le poată admira pe fiecare în parte.

Cei care vieţuiau în zona de azi a Moldovei în urmă cu șapte milenii au fost creatori ai uneia dintre cele mai evoluate culturi ale Europei acelor vremuri, atât din punct de vedere material, cât mai ales spiritual. Descoperirile arheologice ne permit astăzi să ne imaginăm cum arătau locuinţele cucutenienilor sau atelierele lor. Pentru a trece dincolo de imaginaţie, tot Valentin Roman propune ca, în proximitatea unei parcele de teren dintre cele mai bogate în ceea ce priveşte artefactele de Cucuteni, să se reconstituie câteva structuri specifice epocii istorice la care facem referire. Vizitatorii vor avea, astfel, ocazia să facă un salt în timp, în vremea harnicilor meşteri olari şi a primilor agricultori ai Europei.

Vom urmări cu interes acest proiect ce dorește să aducă la lumină și în atenția cercetătorilor semnele și artefactele lăsate de strămoși noștri milenari.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*