Citiți și vă cruciți! Revista presei de limbă maghiară (2)

Antal Arpad: este nevoie de o poziţie mai fermă

Primarul oraşului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad Andras, a fost ales la Miercurea Ciuc în funcţia de preşedinte al Consiliului Autoguvernamental de pe Pământul Secuiesc (SZOT) -informează portalul Maszol. Din consiliu fac parte conducătorii judeţelor Harghita şi Covasna, precum şi conducătorii localităţilor din scaunul Mureş. Anterior, preşedinte al consiliului a fost Peter Ferenc, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş. Înainte de alegerea noului prezidiu, participanţii au formulat propuneri către fracţiunea parlamentară a UDMR: insistă asupra desfiinţării instituţiei prefecturii, a comisiilor judeţene de fond funciar, asupra majorării salariilor angajaţilor din sfera autoguvernamentală, asupra restituirii sumelor provenite din bugetul local, înfiinţării unei regiuni de dezvoltare formate din trei judeţe, modificării prerogativelor secretarilor, construirii autostrăzii de pe Pământul Secuiesc, pe ruta Miercurea Ciuc-Odorheiu Secuiesc.  In legătură cu regiunea secuiască de dezvoltare, Antal Arpad a declarat: ar fi oportun ca judeţele să fie transformate în centre de profit. In acest caz, impozitele provenite din profitul obţinut în judeţe de firmele naţionale nu ar mai îmbogăţi Bucureştiul, ci judeţul în cauză. Edilul insistă asupra unei colaborări mai strânse în sfera consiliilor locale şi judeţene, ar dori ca acest consiliu să aibă secretariat şi birou şi să existe un portal care să comunice ştiri despre Pământul Secuiesc în limbile română şi engleză. Insistând asupra unei atitudini mai unitare şi mai ferme, el a declarat: Ar fi bine ca măcar în interiorul Pământului Secuiesc să există o poziţie unitară, în situaţia în care sunt lansate atacuri la adresa şcolilor şi edililor noştri. In semn de protest, ne-am putea înainta demisia, iar după ce am fi din nou realeşi, am putea face din nou acelaşi lucru dacă sunt lansate din nou atacuri la adresa noastră. Bucureştiul trebuie să vadă că nu ne pot băga orice pe gât. Pe pagina sa de Facebook, Antal Arpad a menţionat următoarele: autoguvernările vor fi fructuoase dacă vor putea lucra, planifica şi edifica fără probleme. Sarcina Consiliului Autoguvernamental de pe Pământul Secuiesc va fi armonizarea activităţii autoguvernărilor, sprijinirea lor -în faţa persecuţiilor venite din partea organismelor de stat- prin cursuri de perfecţionare şi suport juridic. In cadrul şedinţei s-a mai convenit ca în urma negocierilor cu CNS să li se ceară fracţiunilor parlamentare să înainteze în parlament sărbătoarea zilei Pământului Secuiesc. Potrivit proiectului discutat marţi, această zi ar fi ajustată după data adunării naţionale secuieşti de la Lutiţa, din 16-18 octombrie 1848 -se arată pe portalul Maszol. Sursa: Haromszek nr. 7947 din 09.11.2016

Înfiinţează un institut de politici publice / Dezvoltarea nu strică!

La şedinţa Consiliului Autoguvernamental de pe Pământul Secuiesc (SZOT), primarul Antal Arpad a anunţat înfiinţarea Institutului de Politici Publice de pe Pământul Secuiesc. Potrivit primarului din Sfântu Gheorghe, institutul va putea să elaboreze, în colaborare cu alte organizaţii de specialitate, strategii şi programe pe termen lung pentru Pământul Secuiesc. Răspunzând solicitării noastre, Antal Arpad, noul preşedinte al SZOT, ne-a declarat că definitoriu pentru competitivitatea oamenilor de pe Pământul Secuiesc, a Pământului Secuiesc, este dacă autoguvernările pot sau nu munci şi dat fiind faptul că SZOT nu are un aparat, este necesară o instituţie adiacentă. Pe de-o parte, aceasta le-ar putea asigura cursuri de instruire angajaţilor autoguvernării, consilierilor, însă şi primarilor, pentru că deşi sunt isteţi şi se pricep la toate, puţină dezvoltare nu strică. Pe de altă parte, a spus Antal, activitatea autoguvernărilor trebuie armonizată, trebuie creată o legătură între angajaţi; în felul acesta nu se va ajunge în situaţia ca juriştii să interpreteze fiecare diferit câte o modificare legislativă. După cum ne-a mai spus, la fel de importat este şi ca autoguvernările să primească ajutor în momentul controalelor efectuate de diferite organe de stat; ar urma să fie înfiinţată o bază de date comună, iar în felul acesta se va vedea dacă, de exemplu, curtea de conturi interpretează sau nu la fel o lege anume în fiecare caz. Antal este de părere că în colaborare cu organizaţii de specialitate, cu universităţi, trebuie elaborate politici comune în anumite domenii, ţinând cont şi de inovaţie, iar dacă undeva este soluţionată exemplar o problemă, modalitatea să fie preluată şi de alţii. Institutul de Politici Publice de pe Pământul Secuiesc va fi înfiinţat de Asociaţia Pro Regio Siculorum. In acest sens s-a şi aplicat deja pentru obţinerea de sprijin. Sursa: Szekely hirmondo nr. 218 din 10.11.2016, autor Kiss Edit

Rapoarte din umbră ale UDMR la Strasbourg / Noi modalităţi pentru lezarea drepturilor minoritare

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a prezentat,  la Strasbourg, în cadrul şedinţei grupului de lucru privind minorităţile din cadrul PE, cele două rapoarte din umbră ale UDMR. Unul se referă la punerea în aplicare în România a Acordului-cadru al CE privind protecţia minorităţilor, iar celălalt la aplicarea în România a Chartei europene privind limbile minorităţilor. Kelemen Hunor a declarat că scopul rapoartelor din umbră este de a prezenta faptul că după revizuirea constituţiei din anul 2003, România nu a adoptat legea referitoare la statutul juridic al minorităţilor, prevăzută într-o anumită privinţă în acordul-cadru privind protecţia minorităţilor.  Faptul că România a înaintat cu o întârziere de doi ani raportul, indică faptul că nu îşi asumă serios propriile angajamente, nu tratează cu seriozitate cele prevăzute în acordurile internaţionale, iar din cauza faptului că nu există sancţiuni, poate face acest lucru fără probleme. Poate chiar să nu înainteze raportul timp de doi ani -a arătat el. Preşedintele uniunii a susţinut prin exemple legitimitatea rapoartelor din umbră. El a spus că în momentul de faţă, România foloseşte noi instrumente pentru încălcarea drepturilor minoritare şi pentru nerespectarea legilor, care nu sosesc din domeniul politic cotidian şi la care politicienii nu au acces: o serie de sentinţe judecătoreşti îngrădesc utilizarea simbolurilor etnice şi naţionale, în timp ce în Moldova şi Dobrogea, simbolurile regionale sunt folosite, iar acest lucru nu deranjează pe nimeni -a evidenţiat preşedintele, subliniind că instanţele adoptă măsuri doar în cazul simbolurilor secuieşti şi al drapelului secuiesc.  El a reamintit că prin sentinţele judecătoreşti este negată şi înregistrarea societăţilor economice sau a organizaţiilor civile de pe Pământul Secuiesc, în ale căror denumiri figurează denumirea Pământ Secuiesc. El am mai amintit de situaţia UMF, unde linia maghiară nu a fost înfiinţată nici până în ziua de azi.  Preşedintele uniunii a prezentat şi cazul gimnaziului catolic din Târgu Mureş, spunând că biserica a reînfiinţat şcoala într-o clădire care a fost naţionalizată în anul 1948 şi confiscată de către comunişti.  Revoltător este faptul că se face un caz de anticorupţie din problema gimnaziului Rakoczi, de parcă cineva ar fi umblat la banul public. Este doar un exemplu de cum poate fi incapacitată o şcoală prin instrumente nepolitice şi cum poate fi creată o stare de nesiguranţă şi de temere.  Si în domeniul culturii şi al informării în masă există exemple grăitoare: sentinţele judecătoreşti le interzic autoguvernărilor să susţină pe Pământul Secuiesc presa scrisă în limba maghiară.  Acest lucru indică practic faptul că România nu are încredere în propriii cetăţeni şi nu vrea să îi accepte pe maghiari drept cetăţeni de acelaşi rang. Kelemen Hunor a întrebat la final: ce se întâmplă după 27 de ani într-un stat din Europa central-răsăriteană, care s-a angajat ca prin punerea în aplicare a drepturilor minoritare să asigure condiţii egale, egalitatea în şanse? De ce România se abate de la drumul pe care a pornit în urma aderării la UE? Sursa: Haromszek nr. 7961 din 25.11.2016

Kover Laszlo a ţinut un forum cetăţenesc la Sfântu Gheorghe / Alegerile au o miză

A pornit într-un turneu pe Pământul Secuiesc pentru a-i ruga pe compatrioţii săi de aici să participe la alegerile parlamentare care vor avea loc în România pe 11 decembrie. Situaţia maghiarilor din România, care se deteriorează în permanenţă, precum şi actuala situaţie a politicii mondiale impun o prezenţă parlamentară maghiară cât mai puternică la Bucureşti. Toate acestea au fost afirmate de preşedintele Parlamentului Ungar, dr. Kover Laszlo, cu ocazia forumului cetăţenesc desfăşurat duminică seara, la Muzeul Naţional Secuiesc. -Noi, maghiarii transilvani, suntem într-o situaţie fericită: două ţări sunt cu ochii pe noi. Una ne ascultă, cealaltă ne interceptează, una ne pune piedică, cealaltă ne ajută să ne ridicăm de la pământ, pentru una suntem problema de suflet, pentru cealaltă, avem uneori impresia că suntem o povară. Una se poartă cu noi ca o mamă, cealaltă, ca o mamă vitregă denaturată -a spus  Antal Arpad, primarul din Sfântu Gheorghe.  A luat apoi cuvântul al doilea demnitar al ţării-mamă, care li s-a adresat primarilor, demnitarilor, conducătorilor de instituţii şi personalităţilor publice prezente. A spus că în opinia sa, este iraţional şi inacceptabil ca România să-i eticheteze pe maghiarii transilvani drept factori de risc la adresa siguranţei naţionale doar pentru simplul motiv că vorbesc o altă limbă, au o altă cultură şi au fost cândva cetăţeni ai Ungariei. In plus, face toate acestea atunci când ar trebui să ne apărăm cu forţe unite pământul natal şi ţările noastre de cei care vor să ni le ia. Tocmai din acest motiv, este un interes comun ca această atitudine românească să se schimbe urgent, iar relaţia dintre cele două ţări să se normalizeze, pentru a ne considera reciproc aliaţi şi camarazi, nu duşmani. Kover şi-a exprimat speranţa că acest lucru se va şi întâmpla după alegerile parlamentare din România. Nu a ascuns nici faptul că actuala situaţie a maghiarimii transilvane este, în opinia sa, gravă, iar ieşirea din acestă situaţie nu este posibilă decât prin solidarizare. Un bun exemplu în acest sens este, în opinia sa, acordul dintre UDMR şi PCM; păcat însă că nu face parte din acest acord şi PPMT-ul.  Din spusele lui Kover a mai reieşit că sprijină înfiinţarea pe Pământul Secuiesc a unei universităţi de artă, deoarece în opinia sa, o naţiune sau parte de naţiune poate lupta cu succes pentru dăinuirea sa doar sub conducerea unor lideri cultivaţi şi prin puterea credinţei şi a spiritului. Sursa: Szekely hirmondo nr. 231 din 29.11.2016, autor Bedo Zoltan

Este nevoie de o nouă constituţie

În România este nevoie de o nouă constituţie, în care maghiarii să fie acceptaţi ca naţiune constitutivă de stat -a afirmat Novak Csaba Zoltan, candidatul UDMR pentru funcţia de senator, în cadrul emisiunii de dezbateri electorale transmise de studioul teritorial din Târgu Mureş al postului naţional de televiziune (TVR). În proclamaţia de la Alba Iulia, semnată la 1918, românii din Transilvania şi-au exprimat intenţia de a se uni cu celelalte părţi ale naţiunii române în aşa fel încât se gândeau şi ei la o oarecare formă de autonomie internă, care trebuia să le asigure independenţa de Bucureşti -a explicat Novak Csaba Zoltan conform comunicatului UDMR. Trebuie să se insiste ca în România să fie asigurate posibilităţile de dezvoltare regională pentru diferitele regiuni -a formulat politicianul UDMR. Candidatul pentru senat a vorbit despre importanţa elaborării unei noi constituţii, care ar fi perfectă dacă ar conţine şi paragrafe care să asigure drepturile colective, comunitare ale comunităţii maghiare. Sursa: Haromszek nr. 7964 din 29.11.2016

Centrul European de Studii Covasna-Harghita

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*