Acesta și aici este destinul nostru!

Nu, nu ne spune el cum să ne purtăm cu frații noștri! Nu vine el să ne oblige să punem la graniță apostila „Vecin”. Și nici nu ne învață el ce înseamnă a fi român. Pentru că, oricât s-ar umfla sub mângâierea Maicii Rusia, rămâne un nimic în fața istoriei. Iar istoria o fac oamenii simpli, o face norodul, o fac milioanele de inimi ce nu pot fi încuiate în case diferite. Geaba’, clamează Dodon, „fiecare cu casa lui”. Poate fiecare cu „odaia” lui. Iar asta doar provizoriu, cât s-or mai număra filorușii ăstia pe pragul Nistrului! Pentru că noi nu avem case diferite. Avem un singur cămin, vremelnic demarcat, nu despărțit în suflet și în cuget, de o linie.

Desigur, nu ar fi mare mirare să ne trezim cum Igor Dodon ne va cere tratate de bună vecinătate care să pună între cuvinte de lemn nu înțelegerea „a doi vecini” („vecini”, Igore, dar pe vecie frați!), ci ideea de separație. De ziduri pe care le va ridica având sprijinul Moscovei, dar și al Bruxelului.

Dar noi vom rezista! Vom clădi scări peste aceste ziduri ridicate de politicieni, vom aștepta momentul în care acestea, vremelnice prin ele însăși, se vor prăbuși. Pentru că nimic nu poate sta în calea, nu a podului dintre două inimi, ci a două inimi ce s-au regăsit așa cum era firesc: dimpreună, bătând într-o singură cadență! O cadență ce va sfărâma orice zid, poate, de acum într-un timp din nou extins de mâinile marilor puteri, dar care, la nivel istoric, se va dovedi doar o buclă ridicolă în fața Istoriei.

Vremurile vor fi însă grele pentru frații noștri! Pentru fiica Basarabie a Patriei Mumă. Și care va rămâne fiică a Țării indiferent de pretențiile și amenințările pe care le va ridica Igor Dodon. Că doar nu am ajuns să ne speriem de un biet ciot desprins din Maica Rusie și căzut în inima Prutului, ce e ciot ca putregaiul năruindu-se în cele din urmă!

Așa că, răbdare, frați și surori! Noi suntem aici, voi încă „dincolo”, într-un dincolo pe care doar camarilele diferitelor cancelarii îl definesc așa. În realitate, el nu există. Doar că politicienii sunt prea mici pentru a înțelege măreția oamenilor simpli! Da, vă v-a fi poate mai greu… Dar suntem lângă voi! Și nimeni nu ne poate pune pumnul în piept pentru a ne opri din împlinirea menirii noastre astrale: Reîntregirea!

Și nimeni, absolut nimeni, nu ne poate impune să nu mai fim alături de voi! Pentru că suntem legați, frate și soră, de o responsabilitate ce trece dincolo de vremelnica prețuire pe care o dăm vieților noastre! Este viețuirea unor generații, a unei Istorii și așa mult prea mult neîndreptățite. Iar Igor Dodon poate cere doar Bucureștiului „politic” să dovedească faptul că „nu sprijină mișcări unioniste în Republica Moldova”. Așa, ca între politicienii fără coloană, fără simțire, fără inimă, fără crezuri. Că ei, între ei, se înțeleg bine! Și probabil vor semna și noi „tratate” de vecinătate încercând să ne îndepărteze. Dar nu o vor putea face.

Ție, e adevărat, își va fi greul cel mai mare, frate! Pentru că, felul amenințător, nesancționat de nici un politician de la noi, ori din „democrata” UE, al impertinenței lui Dodon de a ne cere să nu mai tratăm Republica Moldova „ca pe o soră mai mică” (iar aici se vede iarăși cât de vitreg este în putința lui de înțelegere acest om, căci Basarabia nu a fost mai „mică” sau mai „mare”, a fost, este și va fi mereu sora noastră!), dar mai ales pretenția acestuia de a nu mai sprijini „mișcări unioniste în Republica Moldova”, trădează… trădările deja puse pe hârtie de neoamenii politici. Pesemne, cât de curând, mișcările unioniste vor fi interzise în Moldova, asociate acțiunilor destabilizatoare, poate și terorismului, iar noi vom fi catalogați ca sprijinind „terorismul” unionist.

Dar totul va fi vremelnic, frate! Aidoma oamenilor care s-au trezit în măreția acelor locuri care pot face națiuniile mari, restabilându-le în fruntariile de drept ale Istoriei, dar au fost prea mici pentru a-și asuma un rol istoric. Iar în timp ce ei se vor petrece (și chiar de vor veni alții ca ei, vor fi tot mai puțini!), noi, milioanele de inimi vom fi tot aici. Pentru că acesta și aici este destinul nostru!