Festivalul Național de Literatură Marin Preda: Recurs la valorile perene

Că fiecare popor are dintotdeauna o percepție originală a valorilor e neîndoielnic, reiterarea în timp a acestora de la rit la omagiu, după nevoi culturale superioare, capătă funcții speciale în contextualizări la fel de originale, globalizările valorilor urmând să se facă și ele asemănător, după o axiologie cât se poate de riguroasă. Iată de ce elitele spiriturale ale națiunilor își statornicesc repere valorice în diacronii asumate de istoria spirituală prin care se identifică, la care se raportează și cu care se legitimează ca entități naționale. Mihai Eminescu nu are nevoie să fie recitat de toți românii ca după asta să fie socotit poetul lor național. Johann Wolfgang von Goethe, fără Faust, i-ar fi cucerit și pe nemți, dar și pe alții cu Torquato Tasso, cu Ifigenia în Taurida, ori numai cu Suferințele tânărului Werther. Francezului Verlaine, dincolo de disputele sale cu Rimbaud și chiar indiferent de ele, i-ar fi fost suficient să publice doar Jadis et Naguèrre și ar fi fost statornicit definitiv ca fondator programatic al simbolismului. Iar Feodor Dostoievski, cu toate ezitările lui dintre realismul rus, proza fantastică occidentală și naturalismul sentimental ar fi rămas un prozator legitim al neamului său chiar dacă ar fi scris numai cu Idiotul și Oameni sărmani. Marin Preda a lăsat Delirul neterminat, dar i-ar fi fost de ajuns Moromeții, Intrusul sau/și Marele singuratic ca să marcheze la răscrucea postbelică a literaturii române un moment de referință dincolo de orice controverse care nu ocolesc marile experiențe, marile destine literare.

Sub semnul lui Marin Preda se desfășoară, iată, de cincisprezece ediții, la Alexandria, de acum cunoscutul Festival Național de Literatură care îi poartă numele. Anul acesta, Festivalul s-a desfășurat în zilele de 13 și 14 octombrie la sala de ședințe a Consiliului Județean Teleorman, dar și la Siliștea Gumești, încheindu-se mai apoi cu un remember care a cuprins și alte locuri memoriale din județ ale literaturii noastre, toate acestea prin grija Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Teleorman, a Consiliului Județean și în parteneriat cu mai multe reviste literare: Luceafărul de dimineață (București), Argeș (Pitești), Pro Saeculum (Focșani), Litere (Târgoviște), Caligraf (Alexandria) și, mai ales, cu participarea mai multor scriitori și critici literari de marcă din țară (Dan Cristea, Marilena Apostu, Victoria Milescu, Passionaria Stoicescu, Cornel Mihai Ungureanu, Horia Gârbea, Nicolae Scurtu, Stefan Mitroi, G.T. Popescu, Florentin Popescu, Nicolae Oprea și mulți alții), cărora li s-au adăugat numeroși alți scriitori și critici literari cu domiciliul în Teleorman.

În prima zi a Festivalului, cea mai densă de altfel, după salutul organizatorilor (Ileana Popa, directorul CJPCPCT, vicepreședintele CJ Teleorman, Ionel Dănuț Cristescu) și prezentarea invitaților, s-a deschis simpozionul cu tema ”Marin Preda: pactul ficțional cu istoria”, în cadrul căruia au avut intervenții interesante și elaborate Nicolae Oprea, Nicolae Georgescu, Nicolae Scurtu, Gh. Stroe, Dan Cristea, Ștefan Mitroi, Nicoleta Milea, Ana Dobre ‒ fiecare dintre ei aducând în actualitate sau în atenție aspecte ale receptării operei sau momente semnificative din viața prozatorului Marin Preda. Cum însă Festivalul a fost însoțit în toate celelalte paisprezece ediții ale sale de un concurs de proză scurtă, anul acesta premiile au fost acordate astfel: Premiul I (Cătălin G. Rădulescu, din București; Teodoru Stemate, rezident în Maroc), Premiul al II-lea a revenit Violetei Urdă (București) și Veronicăi Baciu (Caracal). Premiul al treilea a fost împărțit de Nicolette Orghidan (Brașov) și Florina Mirea (Craiova). Lucrările premiate au fost publicate într-un reușit caiet al premianților. Un premiu special, Premiul de Excelență, a fost acordat de către organizatori lui Dan Cristea pentru sprijinirea scriitorilor din Teleorman.

Un alt moment important al Festivalului de la Alexandria l-a constituit lansarea volumului „Marin Preda. Anii formării intelectuale”, semnat de cunoscutul istoric literar Stan V. Cristea și prezentat de Nicolae Scurtu, Gh. Stroe și Ana Dobre. Acestui eveniment, i s-a adăugat lansarea romanului „Dulce ca Pelinul” al lui Stefan Mitroi, despre care au vorbit pe larg Ciprian Chirvasiu, Firiță Carp și alții. Prima zi a continuat în cea de a doua parte cu vizitarea casei natale a scriitorului de la Siliștea Gumești, a Centrului Memorial Marin Preda, cu o vizită prin localitate și cu depunerea unei coroane de flori la bustul prozatorului din fața Memorialului său siliștean. Nu mai puțin interesante au fost  expoziția publicistului Stan Ștefan („Sub semnul operei lui Marin Preda”) și expoziția de carte „Marin Preda mereu actual”, organizată de Biblioteca Judeteană Teleorman care poartă numele marelui prozator la care teleormănenii fac recurs omagial cu fiecare prilej statuând la locul cuvenit numele Marelui singuratic în ierarhia valorilor perene ale literaturii noastre.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*