Declarație de război cu Iohannis și sistemul!

Am început războiul cu sistemul. Știu că acum eu sunt mic și el e mare. Dar când eu nu eram chiar mic, el era un profesoraș sas, un inspectoraș care s-a ridicat politic prin Forumul Germanilor în care au perfuzat bani și interese liderii germani speriați că va veni într-o zi scadența plăților datoriilor de război. Așa a început Iohannis să crească… El este un produs al sistemului, eu sunt un adversar al sistemului încă de când el era mic… Eu am fost printre gloanțe la revoluție și mineriadă, iar el căra genți cu bulendre și lucruri de la solduri din Germania abia reunificată, și le vindea în România. Ba și intermedia adopții de copii pentru export, ca să nu îi spunem trafic, și manevra abil cu sprijin extern să devina succesorul celei mai mari organizatii naziste din Romania, Deutsche Volksgruppe, și să intre în posesia bunurilor imobiliare valoroase și numeroase ale acesteia. Eu mă trezeam lider sindical al unui mic spital bucureștean, el se trezea primar în Sibiu… Eu, ca biolog specialist, plecam din sistemul sanitar înființând o firmă de dezinsecție și deratizare, prestând în parteneriat cu o altă firmă prin orașe, inclusiv în Sibiu, el ne cerea să ucidem prin otrăvire câinii din toată localitatea, ceea ce nu am acceptat și am fost rejectați.

Etapa bătăliilor s-a încheiat. Urmează cea a războiului…De 26 de ani încerc să lovesc măcar o mică parte a fortăreței securistice postcomuniste, și am făcut-o singular, prin mesajele mele de scriitor și jurnalist și prin solidarizarea când și când cu personalități, persoane și grupuri credibile și neresemnate. Am îmbătrânit sperând că se va schimba… schimbarea, că sistemul se va prăbuși din interior și că, odată cu implozia așteptată, se vor înfrăți în lupta pentru adevărata schimbare mai ales cei afectați, cei loviți, cei sacrificați, cei înfrânți și controlați de sistem prin intimidare, intoxicare, amenințare, îndatorare, fiscalizare, executare…

În conceptul meu despre viață și lume, sistemul înseamnă regimul, succesiunea unor regimuri aparent opozante, dar, în fapt, înhăitate, înfrățite penal, antisocial.

După trei nenorociți de președinți cu guvernele lor corupte, incompetente și străine de interesele românilor, ne convingem după nici doi ani că Iohannis întruchipează mârșăvia și maleficitatea predecesorilor la un loc plus cota lui rapacitate și ură împotriva românismului, cu efect distrugător imediat într-o vreme de alertă mondială și pregătiri de război. Spun doar atât: ne-a trădat și ne-au trădat. În care partide, în care alianțe, în care fundații, în care ong-uri, în care asociații, în care sindicate, în care grupări și în care oameni să ne mai încredem? Iohannis este cel mai ușor de înlăturat, la fel și Băsescu dacă nu va avea suficienți susținători orbi sau interesați să-i mai permită prin vot imunizarea în Parlament sau într-un viitor guvern, Iliescu este cu un picior în pușcărie și cu celălalt în mormânt, Contantinescu a devenit o fantomă josnică și jalnică, generația ceaușeilor și a iliescieilor(!) a îmbătrânit, este epuizată și antenizată, cea a succesorilor lor pleacă, abandonează, dacă nu au plecat în exod încă… Nu mai există orizonturi, nu mai există morală, nu mai există credință, nu mai există modele, nu mai există demnitate, nu mai există bărbați adevărați cu femei adevărate în spatele lor, care să-i mâne în luptă, să-i înțelepțească, și nu mai există lideri prin înșiși, prin carisma lor, nu fabricați, nu lucrați în laboratoarele serviciilor și oligarhilor. Nu mai există sentimente, rațiune, patriotism și naționalism purificator.

De aceea, în felul meu, am început războiul, măcar să reușesc să arunc în aer cuibul de mitraliori mercenari ai regimului de astăzi, în care Iohannis este un figurant cu pretenții de șef de stat, o marionetă ruptă de realitate dinainte de a fi ales președinte și de a fi și mai rupt de realitate de către servilii lui din servicii și clanuri, plimbat prin lume ca să se simtă important, păzit mai bine decât președintele american, nu să nu fie ținta vreunui atentat, ci scăpat cumva din lesă și tras de coadă și de urechi de către românii care își scuipă în sân și nu-și mai doresc nici un președinte după chipul și asemănarea celor cinci de până acum, între care și Ceaușescu, a cărui imagine, în multe privințe, se clătește în timp și se detașează ca patriot. Aceasta este percepția mea. Iar decizia mea este să lovesc zi de zi în domnia sa, mutul de la Cotroceni, în strâmbătatea și moliciunea sa omul din vârful statului mafiotizat, niciodată al cetățenilor în ultimii 70 de ani de comunism și postcomunism.

Accesați pagina:

https://www.facebook.com/Iohannis-Destituire-prin-inițiativă-civică-166306233774174

Semnați petiția pe:

http://www.petitieonline.com/iohannis_-_destituire_prin_iniiativ_civic#form

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*