Citiți și vă cruciți! Revista presei de limbă maghiară… (3)

Validare a drepturilor maghiare în Bazinul Carpatic

Situaţia maghiară în Bazinul Carpatic este nesoluţionată, există un mare regres în privinţa validării drepturilor minoritare, însă situaţia nu este lipsită de speranţe -astfel poate fi sintetizată imaginea prezentată de reprezentanţii maghiarilor din teritoriile rupte. Csoti Gyorgy, directorul Institutului de Apărare a Drepturilor Minorităţilor, a subliniat în mai multe rânduri că membrii comunităţilor maghiare ajunse în minoritate încearcă să obţină prin instrumente paşnice şi parlamentare asigurarea drepturilor lor, însă până în momentul de faţă, au puţine rezultate. El a subliniat că ar exista o singură soluţie liniştitoare: asigurarea autonomiilor pe diferite nivele. Csoti Gyorgy a sintetizat situaţia actuală aşa cum se vede ea de la Budapesta. În Slovacia, politica minoritară slovacă este brutal de discriminatorie. În Ucraina Subcarpatică, situaţia maghiarilor este diversă. Politica ucraineană se ocupă în primul rând de minoritatea rusă – zece milioane de persoane. Viitorul lor depinde în mare măsură de evoluţia situaţiei Ucrainei. Politica minoritară românească este mârşavă, mincinoasă şi făţarnică. În Voivodina există cele mai multe speranţe, autonomia culturală începe să se dezvolte şi deşi politica sârbă se străduieşte să o limiteze, aspiraţia privind obţinerea calităţii de membru UE poate aduce progrese. El a vorbit şi despre cei care nu au fost prezenţi: în Croaţia şi în Slovenia trăiesc foarte puţini maghiari şi, ca atare, se poate manifesta toleranţă faţă de ei. În Austria există un dublu etalon. În timp ce s-a luptat cu vehemenţă pentru germanii din Tirolul de Sud, nu există dispoziţie pentru asigurarea de drepturi colective maghiarilor din Burgenland. Noi trebuie să soluţionăm cauza maghiară. Europa nu consideră importantă această problemă – a declarat Pasztor Istvan, preşedintele Uniunii Maghiarilor din Voivodina (VMSZ). Fiecare trebuie să îşi îndeplinească sarcina. Guvernul ungar are un rol important, ponderea economică şi politică a Ungariei este importantă. După alegerile din aprilie, VMSZ a reuşit să obţină un rezultat prin care a putut observa rolul ei de validare a intereselor. Serbia a deschis capitolul 23 al aderării la UE, care se ocupă de justiţie şi de drepturile fundamentale şi din care face parte şi planul de acţiune privind minorităţile. Și VMSZ a participat la elaborarea acestuia şi au fost înregistrate progrese în legătură cu angajarea proporţională a membrilor minorităţilor naţionale în sfera publică şi a societăţilor în domeniul afacerilor publice. Acest aspect este deja parte a sistemului juridic sârb. În următorii trei ani trebuie să evalueze exact situaţia şi trebuie făcut în aşa fel încât locuitorii să fie reprezentaţi proporţional în sfera publică. Sunt conştienţi de faptul că pentru asta este nevoie de specialişti maghiari, iar acest lucru poate fi realizat prin elaborarea de strategii şi prin formarea unui sistem educaţional. Situaţia nu este lipsită de probleme, însă există speranţe. Maghiarii sunt acceptaţi de către societatea sârbă. Ungaria nu este văzută drept un adversar – a declarat în final Pasztor Istvan. Ucraina nu este stat de drept În Ucraina nu se poate vorbi despre validarea drepturilor minorităţilor, deoarece Ucraina nu este stat de drept – a declarat Darcsi Karolina, secretara Uniunii Culturale Maghiare din Ucraina Subcarpatică. La nivel de normă juridică, lucrurile sunt în ordine, însă degeaba există legi dacă ele nu sunt aplicate, dacă nu există resurse în privinţa aplicării lor. Ea a dat ca exemplu legea electorală care a trecut prin multe schimbări. Raioanele maghiare au fost dezmembrate şi ajungerea în parlament a reprezentanţilor maghiari a devenit lipsită de şanse. În anul 2015, Porosenko a promis totul, norma juridică a fost schimbată însă nu au fost dispuşi să aplice noua lege. Situaţia este asemănătoare şi în privinţa descentralizării, în privinţa reformei în administraţie, sunt de ani de zile pe ordinea de zi. În anul 2014, parlamentul a adoptat legea privind unificarea voluntară a autoguvernărilor, însă ordonanţa de aplicare nu s-a referit la ceea ce s-a promis. Legea ucraineană a limbii este una din cele mai permisive, însă nu este pusă în aplicare. Nu există resurse, nu există un mecanism de aplicare, depinde de primari dacă o respectă sau nu, iar cei mai mulţi se tem şi nu o aplică. În mare parte este validat dublul etalon: faţă de ruşi sunt mai permisivi, maghiari sunt puţini, iar acest lucru reprezintă un mare dezavantaj în învăţământ. Constituţia garantează învăţământul în limba maternă. În perioada 2005-2012 nu se putea susţine examenul de bacalaureat în limba maghiară, ci doar în limba rusă, metoda de predare a limbii ucrainene este foarte proastă, este predată ca limbă maternă, iar copiii maghiari învaţă mai repede limba engleză decât limba ucraineană. Darcsi Karolina a vorbit şi despre aspectele pozitive. În cadrul alegerilor locale au obţinut rezultate bune şi a amintit de faptul că graţie sprijinului statului ungar limba maghiară a devenit mai valoroasă. Mulţi ucraineni au început să o înveţe, în speranţa obţinerii de paşaport şi de sprijin economic. După cum a spus, situaţia nu este lipsită de speranţă nici la ei. Menyhart Jozsef, preşedintele Partidului Comunităţii Maghiare (MKP), a prezentat o imagine sumbră a situaţiei maghiarilor din Slovacia. Slovacizarea, migraţia amplifică pesimismul maghiarilor din Slovacia, regiunile maghiare s-au separat din punct de vedere economic iar această slăbiciune materială a condus la o slăbiciune morală. Puterea politică a maghiarilor din Slovacia s-a divizat. MKP nu a intrat pentru a treia oară în legislativ, iar lipsa puterii lor politice a apărut şi în privinţa validării drepturilor. El a criticat Partidul Most-Hid. MKP este puternică încă în cadrul autoguvernărilor şi tocmai acolo încearcă să obţină valabilitate drepturilor lor, mai ales celor lingvistice. În 20 de ani de la înfiinţarea Slovaciei independente, în privinţa drepturilor minoritare a fost construit un adevărat sate ale lui Potemkin. Au fost acceptate toate acordurile şi prevederile internaţionale, există un tratat de bază maghiaro-slovac, există prevederi constituţionale numai că nu sunt respectate. Toate acestea sunt sabotate de stat – a declarat Menyhart Laszlo. Cu poliţia politică împotriva revendicărilor de drepturi Situaţia maghiarilor din România a fost schiţată de Dabis Attila, însărcinatul Consiliului Naţional Secuiesc. El a prezentat evenimentele din ultimul an ale zilei libertăţii secuieşti, piedicile, amenzile aplicate şi a concluzionat: a devenit evident că România este o ţară în care oricare autoritate publică poate interveni ca poliţie politică. România se află undeva între democraţie şi dictatură – a subliniat el. El a mai spus că CNS priveşte către instituţiile internaţionale nu ca asupra unor instrumente de exercitare a puterii ci ca asupra unor forumuri generatoare de dialog. Este conştient de faptul că autonomia poate fi obţinută doar prin dialog, iar în cazul României a devenit evident că este nevoie de un stimulent extern pentru a fi dispusă să poarte discuţii cu propriii săi cetăţeni.

Sursa: Haromszek nr. 7856 din 25.07.2016, autor Farkas Reka

Autonomie va exista doar dacă vom dori cu toţii acelaşi lucru / Este atmosfera duşmănoasă?

Condiţia primordială a cuceririi autonomiei este să vrem cu toţii acelaşi lucru şi să ne facem cunoscută această atitudine şi la nivel internaţional – a spus Kalmar Ferenc vineri, în cadrul celei de-a 27-a ediţii a Universităţii Libere de Vară şi Taberei Studenţeşti de la Balvanyos. Comisarul ministerial responsabil cu dezvoltarea politicii de vecinătate a Ungariei a participat la dezbaterea intitulată Autonomiile noastre şi evoluţiile în planul politicii mondiale. În cadrul dezbaterii, preşedintele Institutului de Cercetare pentru Strategie Naţională, Szasz Jeno, a afirmat că Brexit-ul va duce la creşterea nivelului de apreciere a Europei Centrale şi de Est şi va urma perioada dialogului la un nivel mai înalt. Politologul catalan Marc Gafarot i Monjo, şeful cabinetului de politică externă al Partidului Convergenţa Democratică din Catalonia, i-a îndemnat pe maghiarii din România să nu utilizeze expresia minoritate, deoarece în felul acesta continuă să-şi diminueze propria importanţă. Expresia corectă ar fi comunitate naţională, deoarece 50 de milioane de oameni din uniune trăiesc într-un mediu lingvistic şi cultural diferit de cel al lor. Dacă eliminăm sloganul Uniunii Europene, Unitate în diversitate, UE s-a pierdut – a precizat politicianul din păcate, încă tot spaniol. Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a apreciat că este un pas înainte pozitiv faptul că judecătoria judeţului Mureş a anulat amenda pe care i-a aplicat-o jandarmeria . Este important ca oamenii să nu se teamă, pentru că, iată, nici în România nu pot fi îngrădite libertăţile fundamentale – a subliniat preşedintele CNS. Toro T.Tibor, vicepreşedinte PPMT pe probleme strategice, a spus că este un succes faptul că partidul său a reuşit să menţină chestiunea autonomiei pe ordinea de zi, iar pentru validarea acestui lucru este în continuare în căutare de parteneri strategici. Repassy Robert a atras atenţia asupra faptului că Ungaria are obligaţia constituţională de a sprijini strădaniile autonomiste ale maghiarilor de peste hotare. În opinia comisarului ministerial responsabil cu dezvoltarea politicii de vecinătate a Ungariei, Kalmar Ferenc, nu este deloc sigur că urmează o perioadă a dialogului, dimpotrivă, în Europa se consolidează politica temerii, care ar putea suspenda atenţia acordată drepturilor minorităţilor. Insărcinatul premierului, Szili Katalin, a atras atenţia asupra importanţei consensului între organizaţiile de peste hotare, pentru ca maghiarimea să nu fie, în Europa secolului al XXI-lea, parte a problemei, ci a soluţiei. Într-un mod străin de spiritul de la Tusvanyos, Szili a criticat acea parte a presei care a perceput cu nedumerire faptul că în cadrul unei discuţii iniţiate de Szili Katalin, reprezentanţii organizaţiilor politice maghiare transilvane au adoptat o declaraţie conform căreia în campania electorală din 2016 din România, nu intenţionează să dezbată între ele detaliile autonomiei. Însărcinatul premierului a sugerat că absenteismul ridicat a fost generat de presă, nu de incompetenţa politicienilor.

Sursa: Szekely hirmondo nr. 141 din 25.07.2016, autor Erdely Andras

Tusvanyos / Să spunem nu colonizării forţate

Ieri reprezentanţii maghiarimii de peste hotare au semnat o declaraţie în care s-a stabilit că nu numai Ungaria, ci întreaga maghiarime din Bazinul Carpatic trebuie să transmită către Bruxelles mesajul că nu suntem de acord cu colonizarea forţată şi vrem ca noi să fim cei care decidem cu cine vrem să convieţuim. Unul dintre subiectele centrale ale dezbaterilor pe marginea politicii naţionale a fost migraţia, importanţa referendumului stabilit a avea loc în 2 octombrie împotriva cotelor obligatorii stabilite de Bruxelles. Documentul comun a fost prezentat de Repas Zsuzsanna, specialist în politică naţională, moderatorul dezbaterii. Prin intermediul acestui document, liderii aleşi ai maghiarimii din Bazinul Carpatic condamnă politica imigraţională greşită a UE şi colonizarea forţată. Este în curs de desfăşurare o migraţie modernă, Europa este în pericol, milioane de persoane au pornit la drum spre acest continent în speranţa unei vieţi mai bune. Europa se află în război, de la începutul crizei migraţionale a crescut numărul atentatelor teroriste. Liderii Uniunii Europene nu înţeleg încă problema, considerând că soluţia este colonizarea forţată a imigranţilor în statele membre, fără însă să se consulte cu parlamentele naţionale despre acest lucru. Birocraţii de la Bruxelles nu ar putea decide în locul nostru, avem dreptul să decidem în ceea ce priveşte viitorul nostru comun şi cu cine vrem să convieţuim – scriu liderii de peste hotare. Ii roagă pe toţi cetăţenii maghiari ca în 2 octombrie să participe la referendumul împotriva colonizării forţate. Declaraţia comună a fost susţinută de toţi liderii de peste hotare – din Transilvania, Slovacia, Ucraina Subcarpatică, Voivodina, Croaţia, Moravia- participanţi la dezbaterea privind politica naţională, în cuvântările lor toţi îndemnându-i pe maghiarii de peste hotare care dispun de cetăţenie să participe la vot. La această dezbatere, guvernul budapestan a fost reprezentat de Potapi Arpad Janos, secretar de stat pentru politică naţională. Acesta a accentuat: după 2010 au fost elaborate noi cadre privind politica naţională, până în prezent 850.000 de maghiari solicitând cetăţenia ungară. Programele privind dezvoltarea economică iniţiate de guvernul ungar fiind în beneficiul traiului pe pământul natal şi consolidarea comunităţilor maghiare. Brenzovics Laszlo, preşedintele Asociaţiei Culturale Maghiare din Ucraina Subcarpatică, a declarat că luptele din Ucraina s-au mai domolit, însă linia de front a devenit permanentă. Guvernarea ucraineană nu este preocupată de probleme minoritare, deşi 1/5 din locuitorii ţării nu sunt ucraineni, iar pentru soluţionarea crizei trebuie să se confrunte şi cu acest lucru. De altfel nu s-a întâmplat lucrul de care mulţi s-au temut şi anume că din rândul maghiarimii din Ucraina Subcarpatică va porni un val de imigranţi, comunitatea a rămas acasă, asigurându-şi funcţionarea instituţiilor cu ajutor din partea Ungariei. Pasztor Istvan, preşedintele Uniunii Maghiare din Voivodina, a vorbit despre faptul că au pierdut mandate la alegeri din cauza divergenţelor, însă au acţionat intrând în coaliţie cu Partidul Radical Sârb şi astfel vor încerca să obţină rezultate. Menyhart Jozsef, preşedintele recent ales al Coaliţiei Maghiare din Slovacia, a declarat că nu au intrat în parlament nici de această dată, însă şi-au păstrat baza, intenţionează să lucreze şi în continuare pentru consolidarea identităţii maghiarimii din Slovacia. Horvath Ferenc, preşedintele Comunităţii Autoguvernamentale Naţionale Maghiare din Moravia, a vorbit despre situaţia maghiarilor din Slovenia. Din punct de vedere numeric, este cea mai mică comunitate maghiară de peste hotare, iar pentru a-şi putea păstra identitatea sunt ajutaţi de sprijinele guvernamentale ungare, respectiv relaţiile regionale cu judeţele Zala şi Vas. Jankovics Peter, preşedintele executiv al Comunităţii Maghiare Democrate din Croaţia, a declarat că, cu toate că situaţia minorităţilor este în ordine din punct de vedere juridic, validarea lor practică este destul de greoaie. Este un semn îmbucurător că numărul elevilor înscrişi la şcolile maghiare nu a scăzut. Situaţia din Transilvania a fost prezentată de liderii UDMR, PCM şi PPMT. Biro Zsolt, preşedintele PCM, a declarat: organizaţia condusă de el consideră că una din sarcinile sale este să facă în aşa fel încât promisiunile de la Alba Iulia să apară în politică. Mulţi consideră că la alegerile parlamentare din toamnă în mod sigur vor candida împreună cu UDMR, însă înainte de acordul final vor mai avea loc dezbateri serioase. În cadrul acestora vor cere printre altele ca autoguvernările în a căror frunte se află primari PCM să nu fie tratate cu vitregie şi ca UDMR să-şi asume obiectivele din programul PCM. În procesul de modificare al constituţiei să includă garanţii în vederea protecţiei minorităţilor, să insiste asupra descentralizării şi să-şi asume cauza statului autonomist. Tanczos Barna, lider de fracţiune din senat, a vorbit despre faptul că în ultimul timp, majoritatea atacurilor antimaghiare au trecut pe un front pe care ne mişcăm cu greutate: totul este criminalizat, liderii autoguvernărilor sunt hărţuiţi, simbolurile noastre sunt atacate la tribunal. A accentuat şi importanţa alegerilor parlamentare din toamnă. În curând vor fi puse din nou pe ordinea de zi revizuirea constituţiei şi regionalizarea, iar noi trebuie să intervenim în aceste decizii, trebuie să negociem – a argumentat Tanczos. Szilagyi Zsolt, preşedintele PPMT, a atras atenţia asupra faptului că la alegerile locale din acest an, numărul celor care au votat cele trei partide maghiare a fost mai mic cu 106.000 faţă de acum 4 ani. 60-70% din maghiarii din Transilvania nu vor să voteze, lucru care reprezintă o problemă reală. 10-15% din voturi au fost date pentru candidaţi români, care nu au avut nicio propunere pentru maghiari. Obiectivul PPMT este să mobilizeze cât mai multe persoane în vederea participării la referendumul împotriva cotei de imigranţi din 2 octombrie şi la alegerile parlamentare din toamnă. Fidesz salută declaraţia Maghiarii din Bazinul Carpatic spun da pentru Europa şi nu pentru colonizarea forţată – este concluzia lui Nemeth Zsolt pe marginea declaraţiei comune a liderilor de peste hotare, salutând-o în calitate de şef al cabinetului de politică externă al Fidesz. În opinia sa, maghiarii nu sunt eurosceptici ci doar eurocritici, ei nu vor să destrame ci să construiască Uniunea Europeană. Pasztor Istvan, preşedintele MVSZ, a concluzionat în numele tuturor liderilor de partide maghiare din Bazinul Carpatic: La prima vedere, pare că acest referendum este o problemă internă a Ungariei, însă deoarece suntem o naţiune, problemele interne ale Ungariei sunt problemele noastre, ale tuturor.

Sursa: Haromszek nr. 7855 din 23.07.2016, autor Farcadi Botond

De pe Pământul Secuiesc până la Bruxelles

Ungaria să îşi asume statutul de putere protectoare faţă de maghiarii de peste hotare, faţă de Transilvania, aşa cum a procedat Austria în cazul Tirolului de Sud din Italia – a declarat Tokes Laszlo, sâmbătă, în apelul pe care l-a reiterat la Băile Balvanyos. Cuvintele sale au generat reacţii isterice în anul 2013 din partea politicienilor români, partidele din Bucureşti întrecându-se între ele în manifestări antimaghiare. Nu ştim care va fi de această dată reacţia Bucureştiului. Parcă până ieri am văzut o atitudine mai rezervată, poate din cauza week-end-ului estival. Ştim însă sigur că în locul vociferărilor naţionaliste, puterea de la Bucureşti ar trebui să iniţieze mai degrabă un dialog efectiv cu liderii comunităţii maghiare care trăiesc în România şi să încerce să creeze cele mai bune relaţii cu Ungaria vecină. Acest lucru ar fi necesar deoarece întreaga Europă se află în faţa unor provocări din ce în ce mai serioase, la care România nu poate oferi singură răspunsuri corespunzătoare. În perioada tulbure, în care criza ucraineană, criza refugiaţilor, pericolul terorismului şi evenimentele din Turcia înseamnă un risc major, interesul fundamental al Bucureştiului ar fi să adopte o atitudine comună împreună cu ţările din zonă. Despre aceste provocări a vorbit premierul ungar Orban Viktor, care este acuzat de antieuropenism de către partidele ungare de opoziţie, de presa occidentală şi de liderii de la Bruxelles. Una din cele mai dificile sarcini ale politicii externe ungare este de a convinge celelalte ţări ale continentului în legătură cu faptul că critica Bruxelles-ului şi apărarea graniţelor nu înseamnă respingerea Europei.

Sursa: Haromszek nr. 7856 din 25.07.2016, autor Farcadi Botond

În interesul retrocedărilor ecleziastice din Transilvania la Congresul Statelor Unite

Deputatul Korodi Attila şi Vincze Lorant, preşedintele Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene (FUEN) au participat la Congresul Statelor Unite pe tema blocării retrocedărilor imobilelor ecleziastice. În cursul vizitei efectuate la jumătatea lunii iulie au fost clarificate informaţiile Ministerului de Externe al SUA, care se afla departe de adevăr, şi au speranţa ca în privinţa punctului de vedere ferm al congresului să existe un răspuns pozitiv din partea Bucureştiului.

Interviu cu Korodi Attila:

– Cere a fost scopul călătoriei voastre în Statele Unite?

– Drumul către Washington a fost precedat de faptul că, pentru această perioadă, Institutul de cercetare al Partidului Popular European şi Centrul Wilfred Martens au organizat împreună cu Institutul Republican o călătorie de specialitate pentru politicienii europeni, în cadrul căreia am acordat o atenţie specială politicii din domeniul afacerilor externe şi armatei americane în oglinda campaniei. În cadrul UDMR există un grup de lucru, al cărui membri sunt colegi care au sarcini şi responsabilităţi în domeniul european sau al afacerilor externe. Am împărţit activitatea şi am decis ca în această călătorie să plec eu împreună cu Vincze Lorant. Am anunţat Fundaţia Maghiară pentru Drepturile Omului (HHRF) că mergem în Statele Unite şi, împreună cu preşedintele Hamos Laszlo, luăm legătura cu membri congresului interesaţi pe tema maghiarilor din Transilvania, pentru a le prezenta întâmplările din ultimele luni.

– Acest lucru a avut deja precedente, întorcându-ne chiar şi până la perioada anului trecut, la vizita efectuată de preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor. Care sunt cele mai recente evoluţii?

– Tema retrocedărilor bunurilor ecleziastice din Transilvania a fost o muncă pe întreaga perioadă a zilei, muncă care s-a desfăşurat exclusiv în cadrul Congresului. Ne-am înţeles cu preşedintele HHRF şi am analizat evoluţiile din ultimele luni. Toate acestea au fost precedate de faptul că în iunie, episcopul reformat Kato Bela a participat la o serie de consfătuiri ale congresului, organizată tot de HHRF, în cadrul cărora a reieşit că Ministerul Afacerilor Externe al Statelor Unite deţinea informaţii cu privire la evoluţiile din România, care erau departe de adevăr. Din acest motiv este foarte bine, ca urgent, la o lună de la vizita domnului episcop, să putem prezenta printre altele şi ordonanţele de urgenţă ale guvernului, sau să enumerăm câteva cazuri ale comisiei pentru retrocedări în care au corectat punctul de vedere total greşit al Ministerului de Externe al Statelor Unite.

– Care sunt acele argumente cu care, de aici, din Ţinutul Secuiesc, se poate atinge pragul de excitabilitate al membrilor Congresului Statelor Unite?

– Trei abordări sunt utile pentru reprezentarea problemei noastre. Prima este atunci când ne întâlnim cu un asemenea membru al Congresului, care are strămoşi maghiari. Al doilea caz: în circumscripţia electorală trăieşte o comunitate maghiară cu tradiţii – chiar şi din anii 56 – care decide politica statului respectiv. Al treilea: dacă membrul respectiv are de asemenea strămoşi din Europa Centrală, şi înţelege ce înseamnă comunismul, cunoaşte efectele care le-a avut asupra acestor societăţi şi simte de ce este important într-un proces de democratizare de aici, modul în care se raportează democraţia faţă de tot ceea ce a fost normal înaintea dictaturii… Cum ar fi de exemplu dreptul la proprietate. În baza acestor trei abordări putem să începem un dialog. De altfel, este greu, pentru că societatea americană şi elita politică se leagă în mare parte de Europa, în schimb, trăiesc într-o lume atât de abstractă, care se află departe de realitatea europeană. Nu există puncte de legătură mai strânse şi nu pot să înţeleagă procesele de aici.

– Mai concret, cu ce poate să contribuie Congresul American la situaţia retrocedărilor din România?

– De exemplu cu ceea ce s-a întâmplat în urma dezbaterii Congresului, la care a participat Kelemen Hunor în toamna anului trecut: în raportul privind drepturile omului, bisericii şi dreptul la libertate, Ministerul Afacerilor Externe al Statelor Unite formulează clar faptul că România are lipsuri. În domeniul drepturilor minoritare şi al redării dreptului la proprietate nu au fost respectate asumările, iar România trebuie să vină cu răspunsuri. Există un parteneriat strategic româno-american, care uneori este considerat de către Bucureşti ca fiind mai important decât parteneriatul unional. Astfel este parteneriatul pentru stabilitate din regiunea Mării Negre, pentru că în această zonă, în care situaţia poate să degenereze până la conflicte între state, democraţia americană poate reprezenta o garanţie bună. Ca urmare a acestui lucru, este foarte important dialogul dintre guverne în domeniul democraţiei, drepturilor omului şi corupţiei, iar partea română acceptă acest lucru. După foarte mulţi ani, este acum o premieră faptul că Ministerul Afacerilor Externe din Statele Unite vine cu formulări foarte clare pe tema bisericii şi drepturilor minoritare şi se aşteaptă la progrese din partea părţii române. În răspuns, România a adoptat în primăvară o ordonanţă de urgenţă a guvernului, doar că aceasta nu face referire tocmai la bunurile ecleziastice. Unul din punctele importante ale negocierilor noastre din Statele Unite a fost acela de a convinge Congresul că evoluţia este într-adevăr pozitivă, dar numai pe o scară mai mică, iar bunurile ecleziastice sunt excluse. Ştim că statul român a respins chiar şi în cursul lunii iulie restituirea mai multor zeci de imobile ecleziastice, prin intermediul comisiei pentru retrocedări, şi a respins din nou şi cazul Colegiului Szekely Miko. Aceste argumente sunt înţelese în totalitate de Congresul american.

– Uniunea Europeană nu ar putea fi un partener mai eficient în acest domeniu?

– Uniunea Europeană nu este deocamdată un partener funcţional, pentru că până în perioada aderării a avut un sistem de criterii foarte serios, pe care trebuia România să-l îndeplinească. Acestea au fost îndeplinite de România, dar după o perioadă a pus frână. Congresul Partidului Popular European din anul 2012 de la Bucureşti a fost primul care a introdus în program politica minoritară. Până atunci nu au dezbătut pe această temă nici partidele de dreapta, iar din partea celor de stânga nici nu ne putem aştepta la acest lucru. În cadrul Congresului de anul trecut de la Madrid, acest lucru s-a intensificat şi mai mult şi, în prezent, au început şi formaţiunile politice ale Uniunii Europene să se preocupe de problemele minoritare, însă, Uniunea Europeană este şi acum prea lentă. Din acest motiv, în acest caz, este mai avantajos să ne folosim de parteneriatul strategic american. De Consiliul European se leagă Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, unde în numeroase cazuri România a fost condamnată din cauza înfrânării retrocedărilor. Și din acest motiv, procesele de acolo au fost oprite, motivând faptul că România trebuie să elaboreze din nou legile. Legile au fost rescrise, prin asumarea răspunderii guvernul Boc le-a creat un drum, dar nu există efectele. Deci, rezultatul nu a adus o evoluţie pozitivă – putem observa acest lucru dacă ne uităm de exemplu la retrocedarea terenurilor. Revenind la imobilele ecleziastice, există un vid imens. Și în acest caz nu este de ajuns UE, mai ales ştiind faptul că în parteneriatul strategic american reprezintă un rol important acele probleme, precum cea a rromilor, retrocedarea averilor comunităţii evreieşti sau problema drepturilor omului. Dacă vorbim de geopolitică sau de apărarea comună, atunci aici trebuie să fie inclus şi faptul că în societate să fie asigurate acele drepturi fundamentale, prin care devine sustenabilă societatea respectivă. În sens contrar se intensifică tensiunile interne. – Într-un context mai personal, în calitate de participant la călătoria de specialitate a Partidului Popular European, ce aţi observat, prin ce diferă politicianul american şi campania americană de cea europeană? – Societatea Statelor Unite nu este atât de închegată, echilibrată în comparaţie cu ţările europene. La noi, fiecare comunitate îşi are propriul caracter, în schimb, societatea americană reprezintă un mediu eterogen, care se construieşte în baza concepţiei Americii. În America, excluzând armata, politica externă, justiţia şi dezvoltările economice interne, statele membre şi consiliile locale au un rol foarte important. Din acest motiv, atunci când americanul simplu alege un preşedinte, în realitate se gândeşte la alegerea preşedintelui unei mari puteri. Tot această gândire globală este caracteristică şi politicianului. Abordarea de la Washington este mult mai diferită faţă de cea din ţară sau din alte ţări ale Europei Centrale, sau chiar ale Europei Occidentale.

– Atunci când aţi spus că aţi sosit dintr-o ţară care se numeşte România şi sunteţi un membru al minorităţii maghiare, v-au considerat o raritate?

– Partenerii noştri din Congres – fie că sunt grupuri de specialitate ale Congresului sau angajaţi în domeniul politicii externe sau ai instituţiilor de cercetare – ştiu şi înţeleg de unde venim. Un om simplu însă, nu ştie unde este România. Pentru ei, această dimensiune este prea mică. În schimb, şi societatea americană se schimbă: În timp ce până acum, familiile politice de provenienţă europeană erau mai degrabă decisive, în prezent, Statele Unite se confruntă cu o imigrare foarte serioasă din America de Sud şi Mexic. Aceste comunităţi latino-americane s-au consolidat şi acest lucru va avea efecte serioase. Statele Unite vor avea din ce în ce mai puţine legături cu Europa, dar există şansa ca problemele globale – precum cea rusească, chineză sau a Orientului Mijlociu – să intensifice legăturile cu noi.

– Mergând mai departe: în funcţie de candidatul care va câştiga, ar putea exista vreun efect asupra maghiarilor din Transilvania? Pornind de exemplu de la problema retrocedărilor…

– În opinia mea, din acest punct de vedere, o guvernare Clinton este mai previzibilă. Trump a anunţat că nu doreşte să se implice în politica externă, intenţionează să reducă participarea Statelor Unite în cadrul NATO şi, se poate că punctul de vedere din ce în ce mai pozitiv al Washington-ului să slăbească în acest domeniu. Acest lucru nu ar fi benefic pentru noi.

Sursa: Hargita Nepe nr. 143 din 27.07.2016, autor Kovacs Hont Imre

Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna – Harghita

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*