Târgu Secuiesc / Și drapelul oraşului trebuie înlăturat
Curtea de Apel Braşov a adoptat o sentinţă definitivă în legătură cu necesitatea îndepărtării drapelelor secuieşti din faţa fostei şcoli de aprozi din Târgu Secuiesc. Drapelele sunt încă la locul lor, însă primarul Bokor Tibor a primit ieri un ultimatum în legătură cu îndepărtarea drapelelor. După cum a informat ieri edilul oraşului, Curtea de Apel i-a respins în 6 iulie contestaţia pe care o depusese în calitate de pârât în legătură cu drapelul oraşului. Sentinţa definitivă îl obligă pe primarul oraşului breslelor să îndepărteze de pe clădirea primăriei şi pe de alte terenuri publice drapelul adoptat oficial de către oraş. Dan Tănasă ameninţă pe blogul său că în zilele următoare va verifica dacă Bokor Tibor s-a conformat aceste somaţii, iar în caz contrar, va cere sancţionarea acestuia. Primarul a mai comunicat că şi prefectul a pus beţe-n roate. Prefectul Sebastian Cucu trebuie să îşi dea acordul în legătură cu proiectul de drapel al oraşului, pentru ca acesta să fie adoptat de către guvern. În zadar a respectat fosta autoguvernare toate punctele legii referitoare la acest lucru şi a adoptat drapelul oraşului în mod legal, pentru că deocamdată nu poate fi folosit. În următoarea fază, vor trimite o adresă către prefectură, în care vor cere analizarea amănunţită a documentelor anexate şi verificarea legalităţii acestora.
Sursa: Haromszek nr. 7847 din 14.07.2016, autor Iochom Istvan
Retrocedarea bunurilor confesionale / Cer sprijinul Washingtonului
Delegaţia UDMR le cere membrilor Congresului de la Washington sprijin în vederea reluării problemei retrocedării imobilelor confesionale şi comunitare naţionalizate din România. Mai mulţi membri influenţi ai congresului au asigurat delegaţia că vor sprijini soluţionarea problemei privind retrocedarea. Parlamentarul Korodi Attila şi secretarul de probleme externe al UDMR, Vincze Lorant, preşedintele FUEN, au informat, în organizarea Fundaţiei Maghiare pentru Drepturile Omului cu sediul la New York (HHRF), birourile delegaţiilor congresului în legătură cu evoluţia procesului de retrocedare a imobilelor confesionale şi comunitare, împotmolit de mai mulţi ani. Ei au arătat că procesul de retrocedare a fost în totalitate stopat. Comisia responsabilă adoptă pe rând decizii împotriva bisericilor istorice maghiare. Biserica reformată a fost privată din nou de Colegiul Szekely Miko, membrii comisiei de retrocedare au fost condamnaţi la închisoare. A fost respinsă şi retrocedarea clădirii Batthyaneum din Alba Iulia, confiscată bisericii romano-catolice. În opinia lui Vincze Lorant, statul român încearcă să minimalizeze regresul existent în procesul retrocedării imobilelor confesionale, în timp ce prezintă drept ideală situaţia minorităţilor din România. Le cerem partenerilor noştri americani să îi ceară explicaţii României în legătură cu respectarea obligaţiilor şi să urmărească cu atenţie evoluţia situaţiei minorităţilor. Congresul american a cerut anul trecut şi în legea bugetului urgentarea retrocedării imobilelor din România. Departamentul de stat de la Wasghinton ar trebui să obţină valabilitatea celor cuprinse în lege – a formulat preşedintele FUEN. În opinia lui Korodi Attila, maghiarii din România simt că după aderarea ţării lor la UE, atenţia Europei Occidentale şi a SUA s-a diminuat în direcţia problemelor juridice fundamentale şi a minorităţilor, deşi mai există o serie de probleme nesoluţionate. Potrivit lui Hamos Laszlo, preşedintele HHRF, mai mulţi congresmeni sunt foarte obligaţi faţă de soluţionarea problemelor legate de retrocedare, mai ales republicanul influent Andu Harris şi democratul Marcy Kaptur, care au promis sprijin şi aplicarea instrumentelor de care dispune congresul, în interesul soluţionării retrocedării imobilelor din România.
Sursa: Haromszek nr. 7848 din 15.07.2016
Ziua Libertăţii Secuieşti / CNS va demara organizarea demonstraţiei din anul 2017
CNS va organiza şi în anul 2017, la Târgu Mureş, demonstraţia şi festivitatea dedicate zilei libertăţii secuieşti, iar acestea nu vor fi din nou declarate la primăria din Târgu Mureş – a declarat pentru Agenţia MTI, Izsak Balazs, preşedintele CNS, după şedinţa de vineri, de la Sfântu Gheorghe, a comisiei permanente a consiliului. Preşedintele CNS s-a referit la faptul că în martie 2015, au declarat la primăria oraşului Târgu Mureş atât festivitatea şi demonstraţia din anul 2016, cât şi pe cele din 2017, iar o sentinţă judecătorească definitivă a confirmat poziţie a CNS conform căreia primarul a luat la cunoştinţă declararea evenimentului. Izsak Balazs a declarat că acţiunea de protest va fi de actualitate în primăvara anului 2017, deoarece premierul a declarat că reorganizarea administrativă continuă după alegeri, iar guvernele nu au elaborat încă un proiect de regionalizare prin care să nu se dorească asimilarea Pământului Secuiesc într-o regiune mai mare, majoritar românească.
Sursa: Haromszek nr. 7850 din 18.07.2016
Tabără etnică în Trei Scaune / Împreună-diferit
Tabăra multiculturală a fost organizată şi anul acesta în Trei Scaune, cu participarea reprezentanţilor a 8 comunităţi naţionale minoritare din România. Cu sprijinul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Asociaţia Alteris din Sfântu Gheorghe şi-a desfăşurat majoritatea activităţilor la Pensiunea Teglas din Bicfalău. În tabără au fost prezente 36 de persoane, iar elevii de gimnaziu au fost însoţiţi şi de supraveghetori. Au venit turci din Constanţa, lipoveni din Ghindăreşti, tătari din Valul lui Traian, greci din Brăila, şvabi şi bulgari din judeţul Timiş, evrei din Cobor din judeţul Braşov şi secui din Ciuc – ne-a informat Victor Sibianu, organizator principal, preşedintele asociaţiei. Scopul taberei coordonate de psihologul Brassai Laszlo este cunoaşterea reciprocă a membrilor comunităţilor naţionale care trăiesc în minoritate, renunţarea la prejudecăţi şi apropierea reciprocă.. Participanţii au sosit duminica trecută şi au plecat ieri.
Sursa: Haromszek nr. 7849 din 16.07.2016, autor Szekeres Attila
Să nu mai persecute simbolurile secuieşti! / Zi de rugăciune pentru autonomie
Dacă în toamna anului 2015 au fost iluminate hotarele Pământului Secuiesc , anul acesta, Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) insistă asupra unei solidarizări similare în cadrul unei zile de rugăciune şi asupra aprinderii focurilor de veghe, pentru a le da de ştire Bucureştiului şi lumii întregi că nu vor permite nici dezmembrarea, nici asimilarea Pământului Secuiesc. În cadrul şedinţei sale de la Sfântu Gheorghe, Comisia Permanentă a CNS a adoptat propunerea de a le adresa bisericilor istorice apelul de a anunţa, în 30 octombrie, la nivelul întregului Bazin Carpatic, o zi de rugăciune pentru autonomie. Răspunzând solicitării noastre, preşedintele Consiliului Secuiesc scaunul Sepsi, Gazda Zoltan, ne-a declarat că în conformitate cu decizia Comisiei Permanente, manifestarea mai de amploare a CNS de anul acesta, ar urma să fie organizată tot în ultima săptămână a lunii octombrie. La nivelul Bazinului Carpatic ar urma să aibă loc o zi de rugăciune pentru autonomia teritorială a Pământului Secuiesc. Sperăm că se vor angrena toate confesiunile, bisericile istorice maghiare. Scopul nostru este să ne rugăm unitar, peste tot, pentru autonomie – a subliniat Gazda. Preşedintele Consiliului Secuiesc scaunul Sepsi a spus că rugăciunea comună poare fi organizată fie în cadrul unei manifestări în aer liber, fie în fiecare biserică în parte. Dacă ziua de rugăciune va putea fi organizată în 30 octombrie, tot atunci vor fi aprinse, seara, şi focurile de veghe. De această dată nu vor mai fi iluminate hotarele Pământului Secuiesc, ci vor fi aprinse focuri de veghe în toate aşezările de pe Pământul Secuiesc. Am dori să extindem acest moment în Bazinul Carpatic, pentru că foarte multe aşezări au localităţi înfrăţite şi sperăm că se vor angrena şi ele şi vor aprinde focuri de veghe pentru obţinerea autonomiei teritoriale a Pământului Secuiesc – a explicat Gazda Zoltan. În cadrul şedinţei de la Sfântu Gheorghe, Comisia Permanentă a CNS a adoptat mai multe hotărâri. De asemenea, a somat autorităţile române să renunţe la persecutarea simbolurilor secuimii.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 137 din 19.07.2016, autor Kiss Edit
CNS cere hotărâri proautonomiste
Comisia Permanentă a CNS le-a cerut noilor autoguvernări de pe Pământul Secuiesc – create după alegerile din luna iunie – să adopte hotărârile proautonomiste propuse de CNS dacă nu au făcut-o până acum. Din cele 153 de autoguvernări de pe Pământul Secuiesc, 62 au răspuns apelului CNS. Aceste consilii şi-au exprimat prin hotărâri de consiliu cerinţa autonomistă comunitară reprezentată de ei. Ele au exprimat ideea că doresc să aparţină unei singure unităţi administrative care poartă denumirea de Pământ Secuiesc, pentru care legea să garanteze autonomia şi pe teritoriul căreia, pe lângă limba statului, să fie oficială şi limba maghiară. CNS le cere autoguvernărilor care nu au adoptat încă hotărârile să nu considere definitorii declaraţiile lansate împotriva hotărârilor de către însărcinaţii de pe Pământul Secuiesc ai guvernului român, prefecţii. Potrivit consiliului, hotărârile pot demonstra că poziţia autoguvernărilor secuilor este contrară cu cea a puterii centrale în problema organizării administrative. Comisia permanentă a CNS le-a cerut în scris primarilor şi autoguvernărilor de pe Pământul Secuiesc să-i adreseze o petiţie comisiei de monitoring a Congresului Local şi Regional al Consiliului Europei în legătură cu legea privind drapelul român.
Sursa: Haromszek nr. 7850 din 18.07.2016
Aspiraţii legate de autodeterminare
Nu a fost lipsită de contradicţii acea discuţie care a avut ca temă centrală amplificarea conştiinţei regionale europene şi prezentarea diferitelor aspiraţii. Invitaţii, reprezentanţi ai Alianţei Liberale Europene au vorbit despre prezentul şi viitorul Europei, din prisma situaţiei naţiunii lor. Aşa cum a declarat moderatorul, Sandor Krisztina: în mare parte au luat cuvântul persoane care ar dori ca Uniunea să devină Europa regiunilor, cu autonomii în interiorul statelor naţionale, cu aspiraţii legate de independenţă, dar în acelaşi timp ar dori o Europă mai puternică şi mai unitară. În timpul prezenţei pe podium, Gunther Dauwen, directorul Alianţei Libere Europene (EFA) a purtat tricoul cu inscripţia Szekerland under construction, dorind astfel să semnalizeze faptul că nu suntem singuri şi numeroase regiuni ale Europei se străduiesc să obţină o independenţă mai mare. În opinia lui, brexit-ul va urgenta aceste procese, cel puţin în Marea Britanie. Trebuie construită o Europă bazată pe autodeterminarea naţiunilor şi trebuie să se acorde o atenţie mai mare nu numai comunităţilor care dispun de stat-mamă, ci şi vocii popoarelor etnice care nu dispun de stat. Ca şi răspuns la globalism, în Europa populismul se află în curs de amplificare ceea ce este extrem de periculos – a constatat Jose Maria Extebarria, membru al comisiei de externe din cadrul Partidului Naţional Basc. Identităţile locale europene se amplifică ceea ce poate fi un lucru bun dar trebuie avute în vedere unele provocări cu care statele nu se pot confrunta singure şi tocmai din această cauză este nevoie de o Europă mai puternică – a declarat el. Bascii sprijină cerinţele secuilor, în cazul în care statul român se aşteaptă la loialitate din partea cetăţenilor, atunci trebuie să recunoască legitimitatea aşteptărilor comunităţii maghiare. Ne mai avertizează asupra faptului că pentru obţinerea scopurilor noastre, colaborarea forţelor politice maghiare, lupta consecventă sunt indispensabile. Trebuie folosite toate instrumentele pentru ca în cadrul diferitelor forumuri să putem prezenta încălcările de drepturi. Joanie Willett, profesor universitar din Cornwall din Marea Britanie, a povestit despre procesul trezirii la conştiinţa comunitară a propriei sale naţiuni. După închiderea minelor, pentru regiunea ajunsă în sărăcie calea de ieşire a reprezentat-o sprijinul UE. Au putut accesa fonduri însemnate, au obţinut autonomie, au avut propriile instituţii şi au devenit mai transparenţi şi la Londra. Nu şi-au atins în totalitate scopurile.Guvernul britanic le recunoaşte instituţiile, dar nu doreşte să îi recunoască ca şi naţiune independentă, deşi în anul 2014 CE i-a acceptat ca şi comunitate naţională. În opinia sa, prin intermediul consolidării identităţii culturale pot fi validate mult mai bine şi interesele economice. Pablo Nuevo Lopez, jurist spaniol, a subliniat la începutul discursului său că situaţia comunităţii maghiare diferă de cea a catalanilor sau a bascilor, dat fiind faptul că graniţele Spaniei nu s-au schimbat în ultimii 400 de ani, în timp ce acest lucru s-a întâmplat în nenumărate rânduri în Europa Centrală şi de Răsărit, în ultimii 400 de ani. Provocările europene necesită state puternice. Indivizii ar trebui să aibă mai multe drepturi, pentru ei dezvoltarea ar trebui să fie mai accesibilă iar acest lucru este posibil numai dacă în cadrul UE se asigură drepturi fundamentale pentru toţi cetăţenii. Harold Amann, referent de presă în cadrul Partidului din Bavaria care luptă pentru independenţa Bavariei, a declarat că statele mari nu sunt potrivite pentru realizarea democraţiei, au aspiraţii imperiale. Acest lucru este constatat şi în Germania şi tocmai din această cauză ar dori să se separe. El a numit drept păcat uniformizarea culturală a statelor naţionale, aspiraţiile trebuie să vizeze crearea Europei regiunilor, ca deciziile să fie adoptate la un nivel cât mai scăzut. Este nevoie de o colaborare lipsită de garduri şi de ziduri. Europa poate deveni puternică dacă funcţionează ca şi alianţă a unor ţări puternice, a unor naţiuni puternice şi a unor regiuni puternice – a declarat Szilagyi Zsolt, preşedintele PPMT. Nu va exista o Europă puternică dacă o naţiune doreşte să îşi realizeze propria libertate prin intermediul asupririi celeilalte naţiuni, el referindu-se la situaţia din România. Naţiunea română nu va deveni mai puternică dacă neagă dreptul secuilor şi al maghiarilor la autodeterminare şi dacă prin intermediul organizaţiilor represive şi al serviciilor secrete îi persecută pe cei care doresc să beneficieze de libertate, de decizie, de libertatea autodeterminării, prin intermediul organizării unor manifestări – a formulat el. O comunitate maghiară autonomă, puternică, un Pământ Secuiesc care dispune de un parlament ar avea drept rezultat o Românie şi o Europă mai puternice. Dorim pace, securitate, bunăstare şi înţelegere între români şi maghiari, dar nu dorim să dispărem pe de harta Europei. Un indice al modernităţii politice a României este faptul în ce măsură se poate discuta despre aspiraţiile privind autodeterminarea secuiască. Faptul că parlamentul român a acordat în ultimii 90 de ani doar 15 minute acestei probleme, arată că această ţară este incapabilă să se înnoiască. Responsabilitatea Uniunii este să sprijine statele membre în procesul reînnoirii – a subliniat Szilagyi Zsolt.
Sursa: Haromszek nr. 7853 din 21.07.2016, autor Farkas Reka
Deschiderea Universităţii de Vară şi a Taberei de studenţi/ Căutarea drumul în Europa
Viaţa staţiunii Băile Tuşnad a devenit efervescentă pentru câteva zile, unii au venit să se distreze iar conferenţiarii caută o confirmare a ideii că Am fost, suntem şi vom fii acasă în Europa. Deschiderea oficială anunţată pentru orele 10:00 a început cu o întârziere de jumătate de oră, iar la masa discuţiilor s-au aşezat fondatorii, organizatorii şi gazdele. Potapi Arpad Janos, secretar de stat responsabil cu politica naţională, a declarat că în ultimii 26 de ani, Tusvanyos a devenit una din cele mai importante manifestări ale tinerilor maghiari din Bazinul Carpatic. În opinia lui Potapi, manifestarea este importantă deoarece oferă posibilitatea purtării de discuţii, este locul naşterii unor proiecte care ulterior au devenit realitate. El a amintit ca exemplu sprijinul în domeniul educaţiei, legea privind statutul, norma juridică care asigură dubla cetăţenie şi mai multe articole ale legii fundamentale. El a spus că începând din anul 2010, 850 de mii de persoane au solicitat cetăţenia ungară şi 780 de mii de persoane au depus jurământul. El a mai afirmat că începând din anul 2014, sprijinirea dăinuirii pe pământul natal a devenit un lucru prioritar în politica naţională a guvernului ungar. Un prim astfel de program a fost în Voivodina, cu un fond de sprijin de 50 de miliarde de forinţi. Ei sunt conştienţi de faptul că comunităţile maghiare, familiile trebuie să se consolideze din punct de vedere economic şi copiii trebuie să aibă un viitor acasă. A menţionat că printre sarcinile cele mai importante se numără migraţia şi scăderea demografică. Nemeth Zsolt, preşedintele comisiei parlamentare ungare pe probleme externe, unul din iniţiatorii Universităţii de Vară de la Balvanyos, a vorbit despre mesajul denumirii ediţiei din anul acesta. Am fost acasă în Europa, identitatea noastră europeană poate părea o certitudine dar nu este, mai ales acum după ieşirea britanicilor. Există din ce în ce mai multe voci radicale şi în Ungaria. Ei consideră că identitatea noastră este europeană, că suntem solidari cu popoarele europene şi că această cultură a noastră este comună. În opinia lui Nemeth Zsolt, în sistemul instituţional european se poate observa o criză profundă iar printre răspunsurile la această problemă se numără şi răspunsul ungar. Suntem acasă în Europa, nu avem nevoie de lecţii, ce înseamnă europenismul şi ca atare avem dreptul de a nu fi de acord cu curentele europene dominatoare – a declarat politicianul din Ungaria. Criza de acum se află în legătură cu migraţia, cu ameninţarea teroristă, care fac parte în mod dramatic din viaţa noastră de zi cu zi. Comisia Europeană oferă răspunsuri nepotrivite la aceste provocări şi avem dreptul de a spune nu la toate acestea. Partea finală a denumirii manifestării, vom fii acasă în Europa, nu înseamnă faptul că dispunem de imagine de viitor în Europa, faptul că ştim cum trebuie să arate Europa, ce loc are regiunea noastră în Europa şi care le este locul comunităţilor minoritare maghiare. În zilele care urmează conferenţiarii vor căuta răspunsuri la aceste întrebări – a declarat el. Tarnok Maria, preşedintele curatoriului Fundaţiei Pro Minoritate, organizator principal, a oferit informaţii practice celor prezenţi şi a spus că există două locaţii noi cum ar fi cafeneaua Janos Pannonius unde sunt aşteptaţi iubitorii de literatură şi Cortul Kriza Janos, unde sunt aşteptaţi iubitorii muzicii populare. Toro T. Tibor, vicepreşedintele CNMT, i-a salutat pe cetăţenii liberi ai Republicii Tusvanyos, spunând că suntem acasă în Tusvanyos, pe Pământul Secuiesc, în Transilvania, în Bazinul Carpatic şi în Europa. Toro s-a referit la problemele importante: ar fi important de adăugat ceva la ideea transilvanismului, dat fiind faptul că viitorul maghiarilor din Transilvania are legătură cu cel al românilor, trebuie găsită calea comună, este nevoie de o schimbare de paradigmă, deoarece încercările de până acum au eşuat. Potrivit speranţelor sale, universitatea liberă din acest an poate contribui la acest lucru. Sandor Krisztina, preşedintele executiv al CNMT, a răspuns în calitate de organizator acelor politicieni români care nu au acceptat invitaţiile. Suntem acasă şi vom fii acasă în Transilvania. Conferenţiari români au fost invitaţi la toate expunerile politice şi regretă că nu am ajuns în situaţia ca aceştia să poată participa fără să fie stigmatizaţi de către presa bucureşteană. Mai există multe lucruri de făcut în această privinţă, mai există multe întrebări la care ediţia din acest an a universităţii caută răspunsuri. Trebuie să fim pregătiţi, trebuie să ştim care este imaginea noastră de viitor şi ce anume dorim să obţinem – a spus el. Albert Tibor, primarul staţiunii Băile Tuşnad a declarat că am primit Pământul Secuiesc de la strămoşii noştri ca să îl păstrăm şi să dăm mai departe viitoarelor generaţii. Nu dorim altceva decât să trăim ca şi minorităţile din zona mai occidentală.
Sursa: Sursa: Haromszek nr. 7853 din 21.07.2016, autor Farkas Reka
Autodeterminarea regiunilor, viitorul Europei
In prima zi a ediţiei a 27-a a taberei Tusvanyos, la cortul principal, denumit după numele lui Lorincz Csaba, au fost susţinute expuneri sub titlul Ce fel de Europă ne-o dorim?, respectiv despre autodeterminarea naţiunilor. La cortul Banffy Miklos a avut loc un forum sub titlul Identitate europeană în transformare, în oglinda migraţiei. David Campanale, corespondentul din Londra al BBC, a încercat să argumenteze, prin exemple biblice, că creştinismul ar putea deveni limba comună a Europei, însă a invocat şi o zicală engleză, potrivit căreia gardul puternic reprezintă baza celor mai bune relaţii de vecinătate. Takacs Szabolcs, secretar de stat pentru afaceri europene al Oficiului Premierului, l-a citat pe unul din fondatorii Uniunii Europene, Robert Schuman: democraţia va fi una creştină, ori nu va fi. Takacs Szabolcs a arătat: poate fi remarcată existenţa unei linii de ruptură între ţările membre fondatoare şi elita politică din Europa Centrală. Nemeth Zsolt, preşedintele comisiei pentru probleme externe a Parlamentului Ungar, a menţionat: gardul ridicat la graniţa sudică a demonstrat că este funcţional, acesta constituind baza ideii pazei europene de frontieră (deşi nu prea se recunoaşte acest lucru). Politicianul a arătat: ideea privind Europa creştină nu este o noţiune religioasă, aceasta ar trebui percepută ca fiind o punte de legătură care este clădită, dintr-o parte, de biserica creştină, iar din cealaltă parte, de politica europeană. Peter Krajnak, secretar de stat în ministerul educaţiei din Slovacia, susţine că creştinismul ar trebui să se manifeste şi în viaţa politică, o obligaţie fundamentală a politicianului creştin ar fi întrajutorarea nevoiaşilor. În cadrul discuţiilor susţinute pe marginea intensificării la nivel european a conştiinţei regionale, Gunther Dauwen, director de partid al Alianţei Libere Europene (EFA), a arătat: mai multe regiuni din Europa insistă să-şi obţină o autonomie mai mare, mai mult de atât, aspiră la independenţă. Acest lucru poate fi sesizat şi pe Pământul Secuiesc – a spus politicianul -, confirmându-şi constatarea prin tricoul cu inscripţia Pământul Secuiesc, în proces de dezvoltare, purtat de el. Szilagyi Zsolt, preşedintele PPMT, a apreciat: Uniunea Europeană ar trebui să recunoască faptul că, prin edificarea regiunilor, vom deveni cu toţii mai puternici. Întrebat fiind, Szilagyi a menţionat: România este un regim centralizat de jecmănire, unde se fură 24 milioane de euro din preţul fiecărui kilometru de autostradă, motiv pentru care ei luptă pentru autonomia regiunilor istorice. La cortul Banffy Miklos nu au mai venit jumătate din invitaţi, ca urmare, discuţiile purtate sub titlul Identitate europeană în transformare, în oglinda migraţiei au devenit puţin cam lipsite de conţinut în pofida importanţei pe care o prezenta tema respectivă. Andrej Cus, parlamentar sub culorile Partidului Democrat din Slovenia, plictisit de prea multe generalităţi, a adus un exemplu concret: pe parcursul războiului din Slovenia de Sud, Slovenia a acceptat 70.000 de refugiaţi, majoritatea lor fiind bosniaci. Aceştia au schimbat societatea, politica socială, sistemul educaţional, viaţa culturală şi sportivă. Construiesc moschee, derulează activităţi de misionariat, se ajunge treptat în situaţia în care ei îi vor integra pe sloveni – a spus politicianul. Vă asigur că refugiaţii nu intenţionează deloc să se întoarcă acasă, însă este clar şi faptul că Slovenia nu mai supravieţuieşte unui astfel de potop – a reflectat Andrej Cus asupra viitorului.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 139 din 21.07.2016, autor Erdely Andras
Viitorul Pământului Secuiesc / Este nevoie de încredere şi colaborare
In cadrul discuţiilor purtate ieri, la Tusvanyos sub titlul Autoguvernările locale de pe Pământul Secuiesc, după alegeri, Demeter Szilard, analist la Fundaţia Szazadveg, le-a adresat, în calitate de moderator, liderilor autoguvernamentali invitaţi, întrebări pe marginea a două tematici: La ce ne putem aştepta după alegerile parlamentare din toamnă? şi Dispun sau nu autoguvernările de pe Pământul Secuiesc de strategii de dezvoltare economică, socială şi culturală, care să poată fi incluse într-o strategie unitară vizând Pământul Secuiesc? Au fost prezenţi: Antal Arpad, primarul din Sfântu Gheorghe, Galfi Arpad, primarul din Odorheiu Secuiesc, Molnar Tibor, edilul din Vlăhiţa, Nagy Zoltan, edilul din Gheorgheni, Raduly Robert, primarul din Miercurea Ciuc, Borboly Csaba şi Tamas Sandor, edilii judeţeni din Harghita şi Covasna, Soos Zoltan, candidatul la funcţia de primar din Târgu Mureş şi Zakarias Zoltan, consilier local, vicepreşedintele PPMT. Antal Arpad a semnalat: în cadrilaterul Ankara-Moscova-Bruxelles-Washington, Pământul Secuiesc se află într-o situaţie geopolitică deosebit de stranie, şi tocmai din acest motiv trebuie văzut ce se va întâmpla cu el. În zilele noastre, totul este analizat din punctul de vedere al politicii de securitate. În opinia edilului, în următoarele decenii, Pământul Secuiesc va fi supus unui proces de evaluare, şi vom reuşi să ne reprezentăm interesele, dacă vom adopta o poziţie unitară şi raţională. Este nevoie de încredere şi solidaritate în acest sens. Doar în felul acesta se vor obţine rezultate. În Trei Scaune, acestea au fost realizate, a fost demonstrată forţa acestora, şi le propune şi celorlalţi. Una din provocările din următorul an o reprezintă reorganizarea administrativă. Aceasta trebuie ori împiedicată, ori făcut în aşa fel încât noua structură să fie bună şi pentru noi. O altă problemă o constituie competitivitatea Pământului Secuiesc, iar o alta treia: cum răspundem hărţuirilor din partea autorităţilor, ne continuăm drumul sau batem în retragere – a explicat Antal. Tamas Sandor a precizat: alegerile locale şi cele parlamentare sunt legate între ele. Există trei nivele: local, judeţean şi naţional. Dacă lipseşte vreunul, viitorul comunităţii maghiare se poticneşte – a spus Tamas. Alegerile parlamentare trebuie întâmpinate cu solidaritate, în mod raţional şi unitar – l-a citat pe Antal. Cea mai importantă este solidaritatea comunitară, aceasta trebuie realizată în primul rând de către politicieni. Raduly Robert, primarul din Miercurea Ciuc, a menţionat: în ultimi trei ani, prea puţine legi au fost modificate, centralizarea s-a intensificat în România. A fost modificată o singură lege, cea vizând slăbirea puterii liderilor judeţeni: preşedinţii judeţeni sunt aleşi nu în mod direct, ci unul indirect, dacă acesta nu este pe placul cuiva, poate fi schimbat prin voinţă majoritară. Pentru această centralizare deosebit de josnică era nevoie de trei scaune, dar nu de Trei Scaune condus de Tamas – a precizat Raduly -, ci de curtea de conturi, procuratura şi curtea securiştilor. În urma conlucrării acestora s-a putut realiza restabilirea, pe care oamenii nici nu au sesizat-o, acum încep să remarce acest lucru, când pe faţada sediului primăriilor nu mai figurează inscripţia Varoshaza sau Kozseghaza. Sau decide curtea securiştilor cine să fie la conducere în Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Sfântu Gheorghe sau Constanţa, Braşov, etc. Un astfel de proces este în curs de derulare. Mulţi au încercat ca lipsa statului secuiesc să fie compensată prin surplusul de sarcini asumate de autoguvernări. Era o muncă deosebit de grea, având în vedere că a trebuit contracarat nu un stat român neutru, ci statul român care, din 1920 încoace, urmăreşte filozofia puterii invadatoare. El însuşi şi-a depus eforturile în acest sens timp de 11 ani. Trebuie vorbit clar despre acest lucru – a spus Raduly. Acesta a adăugat: echipa maghiară prezentă în parlament a tolerat în linişte toate acestea. Nu spune că nu au existat tentative din partea a unu sau doi oameni. Insă, când cineva era în funcţie de minister sau secretar de stat, tremura de frică când va fi luat, motiv pentru care a preferat să tacă în parlament. Nu se pune problema că n-ar mai fi şi reprezentanţi maghiari în parlamentul român, pentru că vor fi, la fel cum s-a întâmplat şi până acum. Întrebarea este dacă va fi şi când va fi un grup în parlament care să reprezinte imaginea maghiaro-seuiască – a continuat Raduly Robert. Nu atribuţii vrem să obţinem din partea statului invadator, ci vânăm funcţii. Actuala mare întrebare este dacă continuăm să ne învăluim în tăcere sau vom fi capabili să ne arătăm o nouă imagine, una puternică. În politică trebuie să se ajungă în sfârşit până acolo încât prezenţa, forţa, puterea autoguvernamentală să fie mai importante decât cele parlamentare. În tematica vizând vii torul Pământului Secuiesc, Raduly Robert a precizat: în sfera menţinerii identităţii, sunt asumate o mulţime de sarcini în plus , sunt destinate fonduri în plus în scopul contracarării puterii române invadatoare. Aspectul cel mai îngrijorător este cel privind cunoştinţele – a tras atenţia Raduly. Stăm foarte prost în această privinţă. Dacă analizăm rezultatele de la examenul de bacalaureat , vedem nu faptul că tânărul în situaţie minoritară luptă din răsputeri să se evidenţieze, ci tocmai contrariul, sistemul educaţional în limba maghiară s-a integrat în sistemul de învăţământ în limba română, iar acest lucru nu este în ordine. Una din cauzele faptului că în multe ramuri nu există forţă de muncă locală este şi aceea că există probleme cu nivelul de cunoştinţe. Salariile sunt mici în Trei Scaune deoarece concurenţa nu permite mai mult. Tamas Sandor a întrebat dacă va exista vreodată Pământ Secuiesc. Rolul reprezentanţei parlamentare este unul important – a adăugat el. Se tot aude în ultimul timp că anul viitor va fi reluată problema privind regionalizarea, actualele regiuni de dezvoltare se vor transforma în regiuni administrative, judeţele fiind desfiinţate. Este vorba de un real pericol , în special dacă se va constitui marea coaliţie. Dacă Regiunea de Dezvoltare Centru va fi transformat într-un judeţ mare, acolo procentul maghiarimii va fi de 25%. Administraţiile judeţene vor fi desfiinţate, acestea constituind cadrul instituţional care asigură funcţionarea unor ateliere spirituale maghiare. Principala sarcină a viitoarei fracţiuni parlamentare este să împiedice acest lucru, ori să influenţeze lucrurile astfel încât să-i fie bine şi Pământului Secuiesc. Trebuie să participăm la guvernare, însă acest lucru nu este un scop, ci un instrument. Scopul este ca Pământul Secuiesc să fie menţinut cel puţin în forma sa actuală, sau, dacă regionalizarea va avea loc, viitorul Pământului Secuiesc să se îndrepte în direcţia bună. Antal Arpad a subliniat: este deosebit de important să existe colaborare şi strategie. Aşa simte că trebuia mult mai mult să ne gândim şi să acţionăm împreună. Domeniile de specialitate trebuie împărţite, şi să asigure profesionişti atât învăţământul profesional, cât şi instituţiile culturale sau mediul antreprenorial. Trebuie armonizate activităţile pe Pământul Secuiesc. Problemele noastre mici le putem soluţiona aici, acasă, însă dacă nu vom asigura reprezentanţa comunitară, nu vom reuşi ca problema privind Pământul Secuiesc s-o îndreptăm în direcţia bună în următorii patru ani. Esenţa este să existe o imagine asupra viitorului. Trebuie spus clar: nu există altă soluţie, decât autonomia – a subliniat Antal Arpad.
Sursa: Haromszek nr. 7854 din 22.07.2016, autor Szekeres Attila
Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna – Harghita
Lasă un răspuns