Libertatea este, înainte de toate, o stare de spirit, o neîngrădire a concepţiilor, a ideilor liber exprimate, fără constrângeri, fără limitări, posibilitatea de a trăi independent de cei de lângă noi, după bunul nostru plac, fără determinări. Libertatea este mai mult decât atât, este şi un termen filosofic care ne duce cu gândul la un timp nedeterminat, la o eliberare a cugetului şi a minţii, o fărâmă din infinitatea energetico-mistică a cosmosului, precum şi o explorare profundă a interiorului în sens metafizic. Ca să înţelegem cât mai fidel sensul libertăţii este suficient să aruncăm o privire către perioada cea mai frumoasă a vieţii, către tinereţe, atunci când omul îşi simte spiritul departe de responsabilităţile pe care şi le asumă la maturitatea deplină.
Din punctul nostru de vedere, libertatea este privită mai adânc decât se lasă să se vadă. Poate tocmai de aceea tinerii privesc lumea cu alţi ochi. Pentru ei, libertatea înseamnă nu numai exprimarea fără interdicţii a propriilor puncte de vedere, dar obstacolele vieţii sunt mult mai uşor de trecut, viaţa însăşi este considerată lipsită de stavile, iar cele care există într-adevăr, aproape că nu sunt percepute. Noţiunea de libertate se poate asocia mult mai uşor cu tinereţea, întrucât prima se întrepătrunde cu a doua şi invers.
În primul rând, libertatea ne duce cu gândul la descrierea plastică „capacitatea fizică de a face ceea ce doresc”, puterea de a ne satisface dorinţele, precum şi îndepărtarea impedimentelor ori ignorarea lor. Acest tip de libertate apare de cele mai multe ori în visele tinereţii, atunci când conştiinţa, prejudecăţile sunt privite mai mult ca o iluzie, lipsa lor descătuşând minţile, creând senzaţia de eliberare de gravitaţie, bucuria că se pot mişca în voie precum ”pasărea cerului” oriunde doresc sau că au puteri supranaturale de a schimba radical lumea.
Pe de altă parte, în tinereţe se confundă termenul de „libertate” cu cel de lipsă de responsabilitate, ceea ce este parţial adevărat. Tinereţea nu exonerează răspunderile morale şi sociale pe care trebuie să le aibă cei a căror existenţă este încă la început de drum, în plină formare. Tinerii îşi descoperă propria identitate, iau decizii sub impulsul de moment şi pe influenţa celor de lângă ei, de obicei din aceeaşi categorie de vârstă, singurele păreri considerate „bune”, de care ţin cont. Conştiinţa unui tânăr nu ar trebui să fie prinsă în jocul „seducţiei” de libertate, deoarece el poate fi influenţat de mediul extern în sens negativ, în special de informaţiile complexe din mass-media. „Purtaţi-vă ca nişte oameni slobozi, fără să faceţi din slobozenie o haină a răutăţii”, spune însă Sfântul Petru.
Deşi avem mai multe tipuri de libertăţi, cum ar fi: libertatea de exprimare, libertatea de gândire, ideologică, socială, politică, economică, religioasă etc., trebuie să avem o responsabilitate majoră în toate, indiferent de vârstă. În concluzie, trebuie să dăm un exemplu pozitiv celor din jur prin intermediul atitudinilor şi responsabilităţilor, conştiinţa să fie fără pată, să realizăm o viaţă curată în noi înşine şi în societate, indiferent că avem avantajul tinereţii de partea noastră ori că suntem în plină maturitate. Privilegiul tinereţii, descătuşarea din lanţurile unei dezvoltări complete din punct de vedere fizic şi intelectual trebuie dimpotrivă, să ne facă mai răspunzători, mai chibzuiţi, să avem chiar un raport direct între onorarea obligaţiilor morale şi sociale şi vârstă.
Lasă un răspuns