O așa zisă trusă conținând şase piese geto-dace de tipul „jucării pentru copii”, ce datează din secolul I î.Hr., din timpul Regatului Dac al lui Burebista, toate având dimensiuni liliputane, va fi expusă destul de curând într-o secţiune specială la Muzeul Judeţean de Istorie Buzău, alături de un vas-biberon, vechi de peste cinci milenii. Obiectele au fost descoperite de arheologi în două situri istorice antice aflate pe Dealul Mare Istriţa, în zona Pietroasele, acolo unde a fost descoperit marele tezaur de aur cunoscut drept „Cloșca cu puii de aur”. Cele şase obiecte minione ale trusei, mai mici decât un degetar fiecare, sunt confecţionate din lut și au fost găsite într-un vas de mici dimensiuni.
Potrivit arheologului Sebastian Matei de la Muzeul Judeţean de Istorie Buzău, piesele în miniatură ar fi putut fi folosite exclusiv în scop ludic şi imită foarte bine obiecte mai mari, foarte des utilizate în gospodăria civilizaţiei geto-dace. Piese au fost descoperite la Pietroasele, în punctul Valea Bazinului, situat la circa doi kilometri de castrul roman. În trusa de jucării din lut geto-dace se aflau: un păhărel mai mic decât un degetar, două ceşti-opaiţ cu seu de oaie folosite pentru iluminatul nocturn, o greutate folosită la războiul de ţesut, o călcătoare pentru piei, precum şi o fusaiolă, dispozitiv care se fixa pe fus pentru a-i creşte turaţia în timpul torsului firului de lână sau textil. Este vorba, după toate probabilităţile, de o trusă de joacă a unor copii, piesele fiind modelate tot de către un copil, imitând pe cele funcționale ale părinţilor. „Acestea ne arată un univers al copilăriei pe cât de luminos, pe atât de bogat în semnificaţii”, a mai declarat arheologul Sebastian Matei. La câteva sute de metri distanţă de trusa de joacă, arheologii au mai descoperit un alt obiect de mici dimensiuni, cu două orificii laterale, aşa-numitul „vas-biberon”. „Obiectul confecţionat din lut cu o vechime de peste 5.000 de ani a fost găsit în satul preistoric de la Gruiu Dării şi face parte, după toate probabilităţile, tot din lumea copilăriei. Nu excludem posibilitatea ca, în ciuda dimensiunilor sale liliputane, să fi fost folosit şi pentru practici magico-religioase sau pentru operaţiuni de măsurare”, a precizat directorul Muzeului Judeţean de Istorie Buzău, arheologul Laurenţiu Grigoraş. Potrivit acestuia, toate obiectele urmează să fie expuse într-o secţiune specială a acestui muzeu. Aceste artefacte miniaturale buzoiene urmează cumva tradiția minunatelor miniaturi din civilizația Cucuteniană, având un rol ludic sau magico-religios.
Descoperirea lor aduce în prim plan din nou importanța copilului și a copilăriei în contexul familial geto-dac. În timpul Regatului Dac copiii erau ocrotiți, precum florile. Cei „șapte ani de acasă”, atât de blamați câte odată, au reprezentat pentru copilul acestor meleaguri prima școală a vieții, școală de asumare a regulilor morale și sociale necesare, de formare a tânărului, a viitorului soț și tată. Prin jocul cu aceste artefacte miniaturale copilul încerca să participe la viața de zi cu zi a gospodăriei, asumându-și responsabilitatea unor acțiuni întreprinse. Astfel, această trusă cu jucării avea un rol lidic, dar și unul educațional, la fel de important.
Lasă un răspuns