Puzderie de drapele în Piaţa Gabor Aron
În cea mai mare sărbătoare naţională a noastră, oraşul Târgu Secuiesc a îmbrăcat straie de sărbătoare, pe stâlpii de electricitate fiind montate drapele secuieşti, drapele în culorile naţionale şi drapele ale oraşului. Delegaţii localităţilor ungare înfrăţite Szentendre, Hatvan, Paks, Terezvaros, Mezohegyes, Gyongyos şi Mezokovesd au participat la festivitate alături de localnici. Manifestarea a început cu slujba celebrată în biserica reformată, după care au avut loc depuneri de coroane la statuile lui Bem Jozsef, Petofi Sandor, Kossuth Lajos şi Turoczi Mozes, la basorelieful lui Szacsvay, la mausoleul lui Molnar Jozsias şi la monumentul eroilor căzuţi în războaiele mondiale. In piaţa centrală s-au adunat 4.000-5.000 de persoane, manifestarea a început cu defilarea elevilor, după care au urmat păstrătorii de tradiţii, organizaţii civile – Asociaţia Femeilor din Târgu Secuiesc şi Ordinul Istoric al Vitejilor – şi husarii. Au mai defilat husarii din scaunul Kezdi ai Asociaţiei Szekely Virtus, echipa de husari din Turia, echipa păstrătoare de tradiţii condusă de Vetro Andras, Asociaţia Păstrătoare de Tradiţii Batalionul de Honvezi nr.3 din Szeged, husarii din Tapiobicske, bateria din Ghelinţa a Batalionului de Grăniceri Secui nr.15. Au fost prezente delegaţiile localităţilor Belani, Breţcu, Mărtănuş, Lutoasa, Cernat, Estelnic, Ghelinţa, Valea Seacă, Poian, Sânzieni, Lemnia, Mereni, Ojdula, Catalina şi Alungeni. Membrii din Târgu Secuiesc ai HVIM aveau asupra lor un drapel secuiesc de mari dimensiuni. Primarul Bokor Tibor a declarat în cuvântarea sa: în momentul de faţă nu trebuie să ne temem de arme şi de confruntări. Dacă în ziua de azi, cineva nu îşi dă viaţa în luptă precum turnătorul de tunuri, nu intră în panteonul eroilor cu fruntea sus, ci poartă, persecutat în instanţă, la procuratură şi de slugile secrete, cu onoarea lezată, o luptă cu morile de vânt cu puterea, astfel că suntem în aceeaşi situaţie ca în anul 1848 – a subliniat Bokor. Invitatul de onoare al manifestării a fost călugărul franciscan Bojte Csaba, conducătorul Fundaţiei Devai Szent Ferenc, care a vorbit despre procesul anevoios al adopţiilor, despre faptul că tinerii noştri ajung în întreaga lume, unde devin slugile altora. Aceştia trebuie să îşi găsească locul acasă, prin muncă cinstită. Primarul din Mezohegyes, Mityko Zsolt, i-a înmânat lui Bokor Tibor un drapel naţional primit din partea preşedintelui parlamentului ungar, Kover Laszlo. (Sursa: Haromszek nr. 7748 din 16.03.2016, autor Iochom Istvan)
Mesaje de martie
15 martie 2016, Bucureşti. Palatul Cotroceni s-a învăluit în tăcere. Renunţând la tradiţia multianuală – îmbrăţişată de mai mulţi şefi de stat -, Klaus Iohannis a uitat din nou să salute comunitatea maghiară din ţară. Poate nu vrut să rişte ca, la auzul numelui, să fie fluierat în mai multe oraşe populate de maghiari, după ce a scuipat în faţă întreaga comunitate prin retragerea distincţiei de stat a lui Tokes Laszlo? Poate doar nu vrea să aibă cunoştinţă de noi, la fel cum a procedat şi până acum? Poate, făcându-le pe plac naţionaliştilor români, vrea să-şi recâştige popularitatea descrescătoare, sau autoritatea care slăbeşte din ce în ce mai mult? Oricum ar fi, s-a confirmat din nou: Klaus Iohannis nu are nicio legătură cu transilvanismul, toleranţa, normalitatea. Mesajul venit de la Palatul Victoria sună foarte frumos. Dacia Cioloş s-a adresat maghiarilor cu un respect demn de responsabilitatea de premier, cu un bun simţ caracteristic cetăţeanului originar din Transilvania. Bine ar fi ca toate acestea să fie reflectate şi de măsurile adoptate de guvernul său! Cluj. Puterea de stat, care nici nu-şi mai maschează aspiraţiile de omogenizare şi centralizare, şi-a găsit noua ţintă în lupta purtată împotriva mişcărilor şi simbolurilor regionale. Dacă pe Pământul Secuiesc a fost demarată campania împotriva inscripţiilor maghiare, imnul şi drapelul secuiesc, la Cluj, cei care supraveghează asupra ordinii publice s-au simţit deranjaţi de drapelul istoric al Transilvaniei, fiind interzisă arborarea acestuia cu ocazia marşului organizat de 15 martie. Budapesta. Europa nu mai este liberă, rostirea adevărului este interzisă, migraţia popoarelor ar putea duce la reconturarea imaginii etnice, confesionale, culturale a continentului, ar putea genera criminalitate, teroare, homofobie, antisemitism – a atenţionat în cuvântarea sa premierul Orban Viktor. Sfântu Gheorghe. Antal Arpad, cu sarcinile de primar interzise, îşi rosteşte cuvântarea în calitatea sa de cetăţean. Miile de participanţi îşi exprimă solidaritatea prin aplauze repetate şi îndelungate. Dacă anul trecut fluieratul a dominat în piaţa centrală, anul acesta i-a luat locul aplauzele, semnalând: această comunitate este aptă, capabilă să facă diferenţă între un politician lăudăros şi un lider al comunităţii. Ne întărim credinţa: această comunitate este aptă – după cum a formulat Antal Arpad – ca cei zeci de mii, sute de mii de cetăţeni să preia sarcinile exponenţilor lor înlăturaţi. (Sursa: Haromszek nr. 7748 din 16.03.2016, autor Farcadi Botond)
Motive şi consecinţe
In 19 martie 1990, bărbaţi din satele româneşti din împrejurimi – îmbătaţi, induşi în eroare şi înarmaţi cu obiecte tăioase şi contondente – au fost transportaţi, cu ajutor din partea autorităţilor, la Târgu Mureş, unde au tăbărât asupra maghiarilor din oraş. Confruntările care au durat trei zile s-au soldat cu 5 morţi şi peste 300 de grav răniţi. Deşi agresorii au fost români, în caz au fost condamnaţi doar maghiari şi ţigani de etnie maghiară. Au trecut 26 de ani de la acel martie negru de la Târgu Mureş, însă situaţia maghiarimii transilvane nu numai că nu s-a îmbunătăţit, ci, din anumite puncte de vedere, s-a înrăutăţit chiar. Suntem mai puţini cu mai bine de 800.000, nici acum nu avem facultate de stat în limba maghiară, Pământului Secuiesc îi este negată până şi existenţa, iar în ultimii ani încearcă să ne reducă până şi din drepturile pe care le aveam deja. Ca urmare a tuturor acestora, în martie 2016, aproximativ 15.000 de oameni s-au adunat – în pofida ameninţărilor din partea puterii şi a disensiunilor maghiare – la Târgu Mureş, în ziua libertăţii secuieşti. Mulţi sau puţini? Depinde, însă suficienţi pentru a le transmite colonizatorilor aroganţi de la Bucureşti să-şi întipărească bine şi pe cât posibil pe vecie în conştiinţă că în Transilvania şi, în interiorul acesteia, pe Pământul Secuiesc, suntem un popor indigen, creator de cultură! O parte a naţiunii maghiare, care nu doreşte nici mai multe, însă nici mai puţine drepturi decât alţii! (Sursa: Szekely hirmondo nr. 55 din 18.03.2016, autor Bedo Zoltan)
Ziua libertăţii secuieşti/ Puzderie de amenzi pentru organizatori, pentru participanţi
Jandarmeria l-a sancţionat nu numai pe Izsak Balazs, preşedintele CNS, ci şi pe alţi doi organizatori ai demonstraţiei de la Târgu Mureş, din 10 martie. Asprimea legii a vizat în total 84 de participanţi, ultimii fiind identificaţi în baza înregistrărilor video. Amenzile aplicate în masă au creat o mare indignare, Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, solicitând într-un comunicat să se pună capăt vânătorii de vrăjitoare. Pe numele lui Izsak Balazs, preşedintele CNS, a fost întocmit un proces verbal de contravenţie în valoare 10.000 lei. Ulterior, a reieşit faptul Laszlo Gyorgy, preşedintele CNS scaunul Mureş, a fost amendat cu 6.000 lei, iar Gaspar Sandor, organizator, a primit un avertisment scris. In afara lor, alţi 84 de participanţi au primit amenzi în cuantum de 70.800 de lei. Nu există o explicaţie pentru măsura fără precedent. Jandarmeria i-a reproşat lui Izsak Balazs că nu a înregistrat la unitatea de jandarmi, cu cel puţin 48 de ore înainte de manifestare, declaraţia referitoare la desfăşurarea manifestării, iar după festivitatea organizată la monumentul eroilor martiri, a organizat o demonstraţie neautorizată în faţa prefecturii. Lui Laszlo Gyorgy – cel care a coordonat activitatea voluntarilor care s-au ocupat de menţinerea ordinii – i s-a reproşat faptul că în calitate de organizator a participat la demonstraţia neautorizată. Izsak Balazs a declarat pentru MTI, în zilele de miercuri şi de joi, că au purtat în mai multe rânduri discuţii cu conducătorii jandarmeriei despre desfăşurarea demonstraţiei şi i-a înmânat personal comandantului jandarmeriei scenariul anunţat la primărie şi hotărârea judecătorească. Toate acestea au fost specificat în procesul verbal al discuţiilor purtate cu jandarmeria. Izsak Balazs şi Laszlo Gyorgy – care consideră amenda drept o acţiune clară de intimidare- vor apela la instanţă. In ziua libertăţii secuieşti, în data de 10 martie, organizatorii au estimat că aproximativ 15.000 de oameni au cerut la Târgu Mureş autonomie pentru Pământul Secuiesc. CNS, învăţând din experienţele anilor trecuţi, a anunţat festivitatea şi demonstraţia înainte cu mai bine de un an, la primăria din Târgu Mureş. Conform legii, primarul ar fi putut interzice manifestarea în decurs de 48 de ore de la anunţare. In locul hotărârii de interzicere, primarul Dorin Florea i-a informat doar printr-o scrisoare pe organizatori că în opinia sa, anunţul este timpuriu. CNS a pornit un proces pentru interpretarea acestei scrisori, care în primă instanţă s-a încheiat cu obligarea, de către tribunal, a primarului să ia la cunoştinţă cele comunicate. Primăria a depus contestaţie, însă a doua înfăţişare nu a avut loc înainte de 10 martie. Potrivit informării de ieri a jandarmeriei, au fost aplicate 50 de sancţiuni contravenţionale în cuantum de 61.000 de lei, deoarece cei implicaţi au organizat o manifestare în masă neanunţată şi neînregistrată; în calitate de organizator, nu au intervenit în vederea sistării manifestării în masă, atunci când au constatat că au avut loc evenimente de tulburare a ordinii publice. Au fost aplicate alte 34 de sancţiuni contravenţionale, în cuantum de 9.800 lei. In informare este menţionat şi un bărbat din Covasna, care la cererea jandarmeriei a retezat vârful ascuţit al tijei drapelului său. Jandarmeria a făcut vorbire despre port de obiecte periculoase şi informează că acest caz a fost înaintat poliţiei. Bărbatului i s-a permis să plece acasă, însă i-a fost întocmit dosar penal. In opinia purtătorului de cuvânt al jandarmeriei, Ciprian Căluşer, persoanele amendate au fost identificate în baza înregistrărilor video. Purtătorul de cuvânt şi-a reiterat declaraţia acordată Agenţiei MTI, conform căreia evenimentul s-a încheiat fără tulburarea ordinii publice. A mai spus că potrivit poziţiei autorităţii, participanţii s-au deplasat în piaţa centrală fără a deţine autorizaţie. In ceea ce priveşte obiectele confiscate de la participanţi, la propunerea jandarmeriei, în acord cu organizatorii, în zona manifestării au strâns tijele mai lungi, mai groase şi mai ascuţite ale drapelelor. Intrebat fiind dacă procedează la fel şi în 15 martie, şi la 1 decembrie, a declarat că aceste evenimente nu pot fi asemănate cu ziua libertăţii secuieşti. Să se pună capăt vânătorii de vrăjitoare! Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, s-a declarat indignat de faptul că reprezentanţii autorităţii române au îngrădit, în 10 martie, de ziua libertăţii secuieşti, la Târgu Mureş, şi în 15 martie, la Cluj, dreptul maghiarilor la întrunire şi la utilizarea simbolurilor. UDMR protestează faţă de faptul că jandarmeria a amendat la Târgu Mureş 84 de maghiari pentru că au participat la o demonstraţie paşnică, lipsită de incidente, în timp ce la Cluj, jandarmeria a solicitat îndepărtarea unui drapel calificat drept ilegal, care reprezintă un simbol acceptat oficial în România – menţionează Kelemen Hunor. Cerem insistent ca în oraşele transilvane să se pună capăt vânătorii de vrăjitoare, deoarece este evident că şi la Târgu Mureş, şi la Cluj, angajaţii jandarmeriei şi-au întins plasele asupra comunităţii care a sărbătorit în mod paşnic. Preşedintele UDMR aşteaptă ca autorităţile să motiveze măsurile luate şi consideră că sancţiunile nefondate contravin principiilor statului de drept. (Sursa: Haromszek nr. 7750 din 18.03.2016)
Retragerea decoraţiei este inadmisibilă
Potapi Arpad Janos, secretar de stat ungar responsabil de politica naţională, şi-a exprimat ieri dezacordul faţă de retragerea decoraţiei acordate lui Tokes Laszlo de statul român. In opinia sa, această măsură se integrează perfect în şirul demersurilor întreprinse împotriva funcţionarilor, deputaţilor de naţionalitate maghiară. In cadrul conferinţei de presă susţinute ieri, la Budapesta, împreună cu preşedintele Consiliului Demnităţii Umane, Potapi Arpad Janos a afirmat: în ultimii 25-26 de ani, nimeni nu a pus la îndoială poziţia adoptată de Tokes Laszlo şi fapta curajoasă datorită căreia revoluţia română s-a declanşat la Timişoara, fiind desfiinţată una din cele mai crunte dictaturi comuniste. Dacă nu s-ar fi întâmplat toate acestea, astăzi nu am putea vorbi despre o Românie democratică -a arătat Potapi. Acesta a adăugat: fapta lui Klaus Iohannis, adică retragerea decoraţiei, este tot o faptă istorică, însă luată în sens negativ. Aceasta se integrează perfect în şirul celor întâmplate în ultimele 18 luni în politica internă din România. România a înregistrat regrese politice semnificative, funcţionarii şi liderii autoguvernamentali de naţionalitate maghiară sunt hărţuiţi, acuzaţi în permanenţă, şi s-a creat o atmosferă în care exponenţii maghiari reuşesc să se afirme din ce în ce mai puţin. Lomnici Zoltan, preşedintele Consiliului Demnităţii Umane, consideră că retragerea decoraţiei depăşeşte persoana lui Tokes Laszlo, este un mesaj la adresa Ungariei şi a naţiunii maghiare şi, în acelaşi timp, o tentativă de relativizare a revoluţiei din România. Decizia este nedreaptă, nedemnă, ruşinoasă, îndoielnică din punct de vedere juridic, în schimb, motivată politic – a afirmat Lomnici. Acesta a evidenţiat că rolul îndeplinit de Tokes Laszlo în revoluţia română este recunoscut peste tot în lume. Prin acest gest al său, şeful statului român şi-a pierdut fermitatea, maghiarii au avut mare încredere în el, însă nu a făcut niciun gest către ei. Lomnici Zoltan a amintit şi de petiţia pe care a înaintat-o pe tema drepturilor maghiarilor din Transilvania şi în urma căreia Parlamentul European a început investigaţiile. Lomnici a precizat: prima dezbatere în caz va avea loc în 25 aprilie. Vizi E. Szilveszter, preşedintele Fundaţiei Magyarorszag Baratai, fost preşedinte al Academiei Ungare de Stiinţe, a anunţat ieri că va restitui Marea Cruce a Ordinului Steaua României. Despre decizia sa l-a informat, printr-o scrisoare, pe ambasadorul României la Budapesta. In felul acesta şi-a exprimat Vizi stupefacţia şi profunda dezamăgire generate de faptul că şeful statului i-a retras lui Tokes Laszlo distincţia de stat. Fapta preşedintelui sugerează că în România apare o oarecare reabilitare a spiritului ceauşist – a menţionat Vizi E. Szilveszter. (Sursa: Haromszek nr. 7753 din 22.03.2016)
Colina sub formă de balaur, a doua încercare
Primăria Sfântu Gheorghe a demarat din nou procesul aprobării PUZ-ului parţial necesar amenajării colinei sub formă de balaur, care face parte din extinderea Parcului Elisabeta. Ca parte a acestui proces, ieri a avut loc la primărie o dezbatere publică. La cererea prefecturii, proiectul a fost modificat oarecum faţă de cel adoptat anul trecut, însă nici în felul acesta nu a câştigat sprijinul prefecturii şi al sferei civile româneşti. PUZ-ul parţial a fost adoptat anul trecut de către autoguvernare, care a obţinut toate aprobările necesare, însă prefectura a formulat obiecţii faţă de proiect, reclamând lipsa acordului din partea Serviciului Român de Informaţii şi a Ministerului Apărării. Conducerea oraşului a decis atunci să retragă PUZ-ul, pentru că dacă prefectura atacă în contencios administrativ hotărârea referitoare la adoptarea acestuia, procesul va trena şi nu se ştie care va fi finalul. Procedura a fost astfel reluată, solicitându-se în prealabil şi aprobarea din partea Serviciului Român de Informaţii şi a Ministerului Apărării. Răspunsurile acestora au fost însă evazive. Ministerul a propus ca PUZ-ul să nu vizeze monumentul eroilor sovietici. Intre timp, prefectura a cerut şi ea posibilitatea accesării instituţiei cu autoturismele. Ca atare, în PUZ-ul lansat ieri spre dezbatere publică figura deja o bandă de circulaţie dinspre strada Gabor Aron prin faţa instituţiei, până la intrarea în clădirea consiliului judeţean, destinată autoturismelor. Luările de cuvânt ale lui Birtalan Csilla, arhitect principal al oraşului, şi Sztakics Eva, viceprimar, au fost comentate de către Cochior Andrei şi Vlădărean Cătălin, reprezentanţi ai Forumului Civil al Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, prezenţi la dezbaterea publică. Primul a subliniat necesitatea respectării marelui erou naţional român, Mihai Viteazul, statuia acestuia trebuie să fie vizibilă încă de la distanţă, aşa cum au proiectat-o arhitecţii la începutul anilor 1980, cu ocazia amplasării statuii. El a mai spus că prin colina sub formă de balaur, conducerea oraşului amplifică dezbinarea dintre comunitatea română şi cea maghiară. Vlădărean Cătălin a declarat că ei nu doresc o colină sub formă de balaur şi că vor lupta până la final împotriva amenajării ei. A intervenit şi subprefectul Radocea Nicolae Viorel, care a încercat să argumenteze împotriva proiectului apelând la sensibilitatea etnică. Între timp a reieşit că prefectura i-a trimis ieri o adresă primăriei, în care cere, în vederea evitării unor noi conflicte etnice, ca oraşul să renunţe la proiectul colinei artificiale din faţa instituţiei. Viceprimarul Sztakics Eva a declarat că tinerii români sprijină construirea colinei sub formă de balaur şi că şi printre reprezentanţii partidelor româneşti din cadrul autoguvernării există persoane care consideră că ideea este una bună. Acest lucru semnalează că nu suntem solidari – a notat subprefectul. Karda Zoltan a declarat între altele că de când se desfăşoară lucrările de amenajare a noii pieţe, beciurile blocului nr. 1 din Piaţa Mihai Viteazul sunt inundate. (Sursa: Haromszek nr. 7759 din 31.03.2016, autor Vary O. Peter)
Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna – Harghita
Lasă un răspuns