Calvarul nu s-a sfârșit. Dar după protestele mondiale de amploare din 16 aprilie a.c., împotriva Barnevernet, guvernul norvegian a întredeschis ușa… Pare mai maleabil întrucâtva. Mai dispus să audă și glasul străzii. Sau, măcar, al propriilor săi specialisti care, de ani de zile!, spun unul și același lucru: Barnevernet nu funcționează și creează niște abuzuri abominabile! Prin puterile sale discreționare, această instituție a comis nu numai erori etice, dar adevărate atrocități împotriva a mii de copii și părinți nevinovați! A te crampona de imaginea ta nostalgică, în care Barnevernet vine pe un cal alb din ceruri și salvează… sufletele noastre, – când Barnevernet face tocmai invers!- a insinua că totuși cineva are ceva cu Norvegia, ba, mai mult, că este chiar o campanie dirijată, de denigrare a acestei țări, este de-a dreptul jenant! Pentru că nimeni nu are ceva cu Norvegia. Nici românii care protestează în stradă, nici norvegienii, americanii, canadienii, australienii, asiaticii, africanii, europenii –să mă ierte cei pe care i-am uitat în enumerarea mea! – toți s-au unit împotriva nedreptății!
Este pentru prima dată în istorie când aproape toate religiile din lume stau alături, umăr la umăr, sub drapel. Este pentru prima dată în istorie când, indiferent de rasă, etnie, posesiuni materiale, continent, oamenii au ieșit în stradă!
Nu poți să nu ții seama de părerea lor! Nu știm care sunt adevăratele intenții ale politicienilor norvegieni. Ca toți politicienii, în mod sigur, promit și ei adesea lucruri pentru toate ființele vii. Politicienii pot, oricând, să meargă pe drumuri diferite. De aceea, nu ne fascinează atât de mult conversațiile. Vrem să vedem fapte concrete astfel încât copiii și părinții să-și poată recupera odată viața!…
În ceea ce priveşte cazul Bodnariu, miniștrii norvegieni, mai devreme, au spus că „retorica asupra cazului include acuzaţii de răpire de copii, programare genetică şi persecuţie religioasă, dar şi acuzaţii conform cărora Serviciile Norvegiene de Protecţia Copilului sunt, cumva, mai presus de lege. Nimic mai departe de adevăr”.
Serios?! Să analizăm! 1. Acuzații de răpire de copii când patru polițisti îți intră cu forța în casă, te umilesc în fața propriilor copii, te arestează, îți iau copiii, apoi, iar tu nu poți nici să te aperi… Cum se poate defini această „acțiune pacifistă” dacă nu o demonstrație de forță, o răpire, care nu este o excepție, din păcate, într-un stat, ci a devenit o regulă?! 2. Programare genetică… De programări genetice nu suntem siguri, dar de alte programări, manipulări, îmbolnăviri psihice, da! Când totul este atât de secretos, iar Barnevernet a scăpat cu totul de sub control și nu mai dă socoteală nimănui, nici măcar Justiției! – Uitați-vă la cazurile în care Instanța a dat o hotărâre judecătorească, iar Barnevernet nici măcar nu s-a sinchisit de ea! – este normal să existe specualții și îndoieli cu privire la credibilitatea sa. 3. Persecuție religioasă. Este clar că s-au plătit niste polițe în sătucul acela uita de lume… Așa este totdeauna când cineva deranjează prin spiritual său prejudecățile celor din jur. Dar, Apărarea avea și ea nevoie să vadă dosarul incriminatoriu, conform legii… Ce coincidență, însă! Acuzarea (Barnevernet) a „uitat”/ „uitase” să trimită acest dosar! (Mă fură gândul la iar „a uitat” Barnevernet ceva!…) În sfârsit, după insistențe din partea Apărării, se primeste și acest dosar! Surpriză, însă! Printre documente se descoperă o ciornă pregătită pentru a deveni capăt de acuzare! Pe motive religioase, bineînțeles! Și, scrisă de Barnevernet! Concluzie: nu există persecutare religioasă! Vorba lui Caragiale, curat murdar! De ce, oare? Nimeni nu știe de ce. Este un mister. Dar eu am spus deja adevărul… 4. Acuzaţii conform cărora Serviciile Norvegiene de Protecţia Copilului sunt, cumva, mai presus de lege. „Nimic mai departe de adevăr”. Când nici măcar brațul Justiției nu mai ajunge până la Barnevernet, când, în numele ideologiei „Interesului Suprem al Copilului” se calcă pe drepturile tuturor, această instituție stat-în-stat, precum partidul comunist, odată!, este mai presus de orice, fără dubii! Pentru că ea nu mai aparține nimănui! Întrebați norvegienii de rând despre asta, într-un sondaj anonim!, dacă nu credeți.
SOLUȚIILE CARE SE IMPUN: 1. Înapoierea copiilor Bodnariu, Nan, Avramescu, etc. imediată în familiile lor! 2. Reformarea reală a Barnevernet și a legislației protecției copilului. 3. Reanalizarea tuturor dosarelor Barnevernet de către o comisie independentă de experți. Implicarea UE si ONU în aceste cazuri.
TREBUIE SĂ-I SALVĂM PE ACESTI COPII! Lumea e în flăcări. Iar fiecare flacără pe care o aprinzi chiar tu, îi îngroapă mai adânc în întuneric pe cei care ne-au luat copiii…
Lasă un răspuns