Vecinii bulgari recidivează din nou în a ne da lecții cum se face și se promovează imaginea de țară pentru străinătate. Una dintre descoperirile arheologice importante ale acestui început de mileniu trei a fost și cea a mormântului unui principe local traco-get (sec. I d.H.), descoperit în toamna anului 2008 în localitatea Karanovo (Kara – Novo sau Noua frumusețe), aflată în apropiere de orașul Nova Zagora (cu sens de Noua Agoră – Z), din regiunea Sliven (Bulgaria). Mormântul includea carului cu patru roți al principelui, rămășițele a doi cai și un câine, plus unele piese de bronz bine conservate.
Putem găsi asemănări cu alt mormânt al unui tarabostes geto-dac descoperit în apropierea cetății Singidava – Cugir, în România, unde au fost descoperiți trei cai, un car cu patru roți și un tezaur militar bogat (din fier, bronz, argint şi aur), dintr-o perioadă relativ apropiată – cel mult un secol diferență, dar despre care nu știe nimic românul de rând sau străinătatea. La Cugir s-a putut reconstitui, pe baza pieselor găsite, echipamentul de luptă al războinicului, format dintr-un coif de fier, cămaşă de zale din fier, închisă cu butoni din argint suflaţi cu aur. Armamentul era completat cu un scut din lemn placat cu piele, un vârf de lance, o sica, armă specifică dacilor, o sabie dreaptă de tip celtic, garnitura unui arc, alături de piese de vestimentaţie, între care un placaj de aur lucrat în tehnica au repoussé, terminat cu o reprezentare în stil animalier. Peste resturile incinerate au fost depuse un vas de bronz (situla) de provenienţă romană şi o fructieră dacică de mari dimensiuni.Mormântul poate fi datat într-o perioadă anterioară Regatului lui Burebista, la începutul sec. I î.Hr. În aceeaşi necropolă de la Cugir a fost cercetat şi un al doilea „mormânt princiar”, nu la fel de bogat, dar conţinând două săbii, o cămaşă de zale din fier şi obiecte de argint. Iată deci că toponimicul Dealul Cetăţii, locul unde au fost descoperite aceste morminte princiare geto-dace, transmis din moşi-strămoşi, n-a fost întâmplător. Perpetuarea unui asemenea toponimic n-a putut fi făcută decât de descendenţi ai acelora care ridicaseră vechea cetate dacică, cu atât mai mult cu cât după anul 106 d.Hr., când cetatea a fost cucerită şi distrusă de romani, nu s-a mai constatat nici o locuire pe acest deal, iar ruinele au fost acoperite de pământ. Falnica cetate de odinioară n-a dispărut însă din amintirea urmaşilor, care au denumit dealul în continuare şi-l numesc şi astăzi „Cetate”. Cu o întindere destul de mare, cu elemente de construcţie şi sistem de fortificație vizibil, cu o bogăţie semnificativă a tumulilor funerari şi o varietate deosebită a materialului arheologic descoperit, se poate identifica ușor dava de la „Cetate” chiar cu localitatea antică Singidava, menţionată în Geografia lui Claudiu Ptolomeu (90-168), fiind unul dintre „cele mai strălucite oraşe din Dacia”, la acea perioadă.
Există totuși o diferență majoră între cele două morminte princiare tumulare; spre deosebire de mormântul princiar geto-dac de la Cugir, la cel traco-get de la Karanovo, carul, caii și câinele, companionii de drum ai celui decedat nu sunt arse, iar ofrandele au fost depuse peste cenușa răposatei căpetenii, după incinerarea acesteia. Arderea ritualică a celui decedat făcea trimitere la Focul ceresc ce a ars Lumea în timpul Apocalipselor periodice și simboliza încheierea unui ciclu, al unei vieți. Lucrările de excavare de la Karanovo au dus la descoperirea mormântului acestui domnitor traco-get, care a devenit cunoscut pentru cupele sale unice de argint, decorate cu chipul zeului înaripat al iubirii, numit Eros (E-Ros; este cel ce te „roade” pe dinăuntru), numit și Amor (cel ce „moare” pentru A; sacrificiul iubirii; iubirea fiind energia ce cheamă la actul cuplării celor două sexe, spre înmulțirea pământească a sufletelor ce vin din cer; în apropierea reprezentării sale zeiești apare și Pomul Vieții antropomorfizat (cu formă umană), dar și un con de brad – semn al lui tirsului lui Bachuss (simbol falic) și al Bacantelor geto-dace, ca simbol al seminței necesare înmulțirii), pentru inelele de aur și monede, pentru fragmentele de armură descoperite și mai ales pentru carul său de aristocrat traco-get din secolul I – II d.Hr., depus așa cum fusese în realitate, cu caii în ham, cu roțile așezate simetric, cu ornamentele de bronz reprezentând creaturi mitice și chiar cu câinele favorit al nobilului, toate conservate „in situ”.
Descoperirea Complexului arheologic „Iztochna Mogila” (așa cum a fost numită întreaga zonă de interes istoric) de lângă Karanovo a fost făcută în octombrie 2008 de către o echipă de la Muzeul de Istorie a orașului Nova Zagora, condusă de arheologul Veselin Ignatov, ca urmare a lucrărilor arheologice de salvare efectuate la movila din partea estică a necropolei. Complexul arheologic „Iztochna Mogila” face parte din necropola sitului aparținând de satul actual Karanovo. În anul 2009 echipa de arheologi a continuat săpăturile în partea de est a movilei. Scopul a fost de a studia mormântul în sine, pentru a descoperi și cerceta caii sacrificați, dar și pentru a se stabili activitățile ritualice desfășurate în timpul înmormântării principelui traco-get. Studiile au relevat existența unui mormânt boltit din cărămidă, cu o cameră mortuară. Pe baza bogatelor depuneri ritualice efectuate aici, cercetătorii au împărtășit ideea că mormântul este al ultimului rege get-odris Remetalk al III-lea – un prieten personal al împăratului Claudius, care a fost ucis în urma unei conspirații organizată de aristocrația traco-getă.
Cu toate acestea, nu s-a sfârșit seriei descoperirilor. La începutul anului 2009 Veselin Ignatov a constatat la radiografierea unei foi de metal ruginit, aflate în depozitul Muzeului de Istorie al orașului, că sub suprafața corodată se dezvăluie o placă decorativă unică, care a împodobit un car de luptă traco-get cu două roți, ce datează din secolul al II-lea și fusese cercetat în anul 1976 la Dalgata Mogila (Movila Lungă), aflată în apropiere de Karanovo, de către Mityo Kanchev, director la acel moment la Muzeul Nova Zagora. Acea aplică metalică a carului antic era de dimensiunile 52 cm x 12 cm, cu o grosime de 0,3 cm, și a împodobit partea din spate de jos a cutiei carului de luptă. Acest lucru a făcut să se constate că atelajul studiat era un atelaj pentru pasageri de lux, creat în mod excepțional cu suspensie formată din arcuri moi, cu un design structural inedit și decor cu aplicații suplimentare, din care se pot recunoaște mai ales trei – un bust al lui Heracles (cel supus la 12 munci – probe inițiatice) și două capete de Meduzei Gorgona (Forță a Cerului care împietrea pe cel ce vedea grozăvia loviturii apocaliptice ce avea loc; părul îi era format din șerpi – semn al fulgerelor cosmice ce pot lovi planeta, simbol al lui Jupiter). După eforturi îndelungate timp de șase luni ale experților în restaurare, arheologul Silvia Borisova a prezentat decorațiunea carului antic, constând într-o imagine uimitoare a unei clădiri vechi decorate festiv (probabil un templu), „pictat” cu mai mult de 18 secole în urmă, folosind un mozaic unic din trei metale, creat cu ajutorul unui aliaj de aur și detalii din cupru, totul fiind fixat pe o foaie de metal (fier). Lamela decorativă a carului antic este, fără îndoială, unică. Nici un alt arheolog nu a mai declarat vreodată descoperirea unei asemenea decorațiuni, creată din trei materiale metalice diferite, adunate într-o adevărată operă de artă de mare valoare artistică.
Dând publicității asemenea descoperiri fabuloase, UBB (Bulgarian Bank United) în parteneriat cu Asociația Proiecte Culturale și Municipalitatea Nova Zagora, este cea care susține în mod constant săpăturile aflate în curs de desfășurare, eforturile de conservare și de promovare a activității arheologilor (ceea ce la noi nu se întâmplă). Astfel, Banca Bulgară a decis să finanțeze construirea unei structuri de protecție speciale în zona de interes, pe teren, pentru a se asigura continuarea lucrările de excavare nestingherite, indiferent de condițiile meteorologice (ceea ce la noi Banca Națională nu face).
În anul 2009, urmând politica expansiunii comerțului internaționalizat de tip Mall, arheologii bulgari au solicitat conducerii unui Mall implicarea în proiectul național de promovare a trecutului istoric. Astfel, la „Mall of Sofia”, într-un decor unic, a fost expus „in situ” carul traco-get descoperit la Karanovo, lansându-se astfel și un proiect de restaurare a acestuia. Toți vizitatorii mall-ului au putut vedea și aceste artefacte antice unice, provocându-i astfel spre a cunoaște mai multe despre valoarea vechilor civilizații. Ulterior, inițiativa a fost extinsă și s-a trecut la reconstituirea atelajului, construindu-se un model la scară a carului princiar, împreună cu afișarea piesele originale restaurate. Dacă la noi, pe lângă fiecare Mall ridicat se solicita și construirea unei săli de muzeu, de expoziție, a unei săli de spectacole, de concerte, de conferințe, acum aveam o cultură mult mai bine pusă în pagină și prezentată, dar și un popor mult mai cult și dedicat valorilor naționale și mai mulți turiști pe meleaguri românești. Noi doar am deschis calea comerțului internațional prin aceste Mall-uri. Nu este nici acum târziu să le cerem celor din conducerea Mall-urilor să ne construiască asemenea spații dedicate culturii și tradiției. Trebuie doar să ne trezim odată din somnul instituit de ideea că oricum suntem dirijați de la Bruxelles (ca și varza cu același nume…)!
În anul 2009 întreaga cronologie a descoperirilor a fost publicată în detaliu în Revista de arheologie, revistă recunoscută ca lider mondial în presa scrisă din domeniu (pentru că vecinii noștri bulgari au creat un adevărat program național de cunoaștere a trecutului). Pe întreg parcursul proiectului UBB a inițiat, de asemenea, evenimente expoziționale, dezvăluind modurile de viață ale traco-geților, dar și prezentarea elementelor descoperite la Karanovo. Din luna iunie a anului 2010 Complexul arheologic „Iztochna Mogila” din apropierea satului Karanovo este deschis pentru vizitatori. Zona orașului Stara Zagora se află situată în partea de nord a câmpiei Trace, imediat sub versanții sudici ai Srednei Gora. Orașul este situat la o distanta de 230 km est de Sofia și 90 km nord-est de Plovdiv, fiind unul dintre cele mai vechi orașe din Bulgaria. Stara Zagora este un oraș cu peste opt mii de ani de istorie. Condițiile geografice și climatice favorabile ale teritoriului a contribuit la apariția unor așezări preistorice încă de acum multe mii de ani. Mai mult de 100 de movile preistorice din mileniul șase și până în mileniul trei î.Hr. s-au găsit în imediata apropiere a orașului Stara Zagora. O așezare preistorică se află chiar sub vatra orașului de astăzi. Cele mai vechi mine de cupru din Europa, cotate a fi existat încă din mileniul cinci î.Hr., s-au găsit la 8 km est de acest oraș. Orașul apare ca fondat în jurul anului 106 d.Hr. de către împăratul Marcus Ulpius Traianus. Din timpul împăratului Marcus Aurelius (161-180 d.Hr.) a primit dreptul de a avea monedă proprie din bronz. În timpul ocupației turce a fost cunoscut sub numele de Eski Hisar (Vechea Cetate), iar după 1488 – ca Eski Zaara. În timpul războiului ruso-turc de eliberare Stara Zagora a fost transformat în cenușă. După eliberare orașul a fost reconstruit încă o dată, din nou, cu străzi drepte care se intersectează în unghi drept, cu bulevardele perpendiculare. Muzeul Regional de Istorie din Stara Zagora deţine una dintre cele mai bogate colecţii preistorice din lume, exponate interesante din bronz antic şi sticlă antică, o colecţie numismatică din monede locale şi străine, artefacte, dar și rămăşiţele păstrate a peste 30 de care traco-gete. De curând, muzeul se mândreşte şi cu o clădire modernă şi unică. Dintre alte obiective istorice ale orașului menționăm forumul antic Augusta Traiana, care a fost una dintre cele mai monumentale construcții aflate într-un oraș roman. Aici s-a descoperit și mozaicul antic, creat în secolul 4, foarte bine conservat, și aflat în sala de oaspeți a unei case bogate. Compoziția, culorile alese și măiestria cu care s-a lucrat îl fac unul dintre cele mai impresionante exemple ale artei romane provinciale din acea perioadă. Aproape de acest oraș oamenii de știință au descoperit urmele celei mai mari movile de locuit (telluri) din Bulgaria. Aici s-au descoperit rămășițele a două locuințe vechi datând de la mijlocul mileniului al 6-lea î.Hr., fiind cele mai bune conservate astfel de descoperiri din Europa, până în prezent. Teritoriul Nova Zagora și zonele înconjurătoare au o dezvoltare prioritară a turismului rural și a ecoturismului, pe baza folclorului autentic, a tradițiilor, a obiceiurilor, a originalității sale.
În apropiere sunt multe pensiuni de familie sau moteluri care oferă servicii de înaltă calitate. Ce impresionează vizitatorii site-ului natural aflat aici este de fapt natura unică, bogăția de elemente vegetale și varietatea speciilor de animale din zona învecinată. Prin grija acordată tuturor obiectivelor istorice și a celor naturale, vecinii bulgari reușesc să atragă milioane de turiști străini, dornici de aflare a noutăților legate de acest spațiu geografic și spiritual, dar și de relaxare și petrecere a timpului liber în mod plăcut. Felicitări pentru acest mod de abordare a politicilor de stat, de prioritizare a anumitor direcții ce se dovedesc câștigătoare pe termen lung.
Lasă un răspuns