Și de aia nu mai poate el! Că a rămas fără Steaua României?! Oricum are propria lui „stea”! Aia satanistă care îi stă pecete pe fiece gând și gest când vine vorba de România. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să facă spectacol. Iar alături de el, fluturând cortinele indignării, nu se agită doar UDMR-ul, ci toată șopârlimea din șandramaua iredentistă care stă pe cele șase colțuri drăcești.
Pentru că răspopitul Laszlo Tokes și-a întins mantaua satanistă nu pentru a ne arăta pieptul plin de „stele”, ci pentru a lăsa loc de manevră UDMR -ului să promoveze în spațiu public conceptul de „diaspora internă” („Szórvány”)! O găselniță a maghiarimii revizioniste, repusă pe tapet în prag de alegeri, care vrea și altfel de „diaspore”. „Interne”! Dar nu pentru că s-ar simți înstrăinată în România. Nu, nicidecum! Ea se simte atât de bine aici, și poate ar trebui să-i dăm ceva de treabă, încât se fălește deja stăpână.
„Diaspora internă” este doar un alt pretext pentru a hașura enclave. Zeci de enclave pe care un eventual congres al acestor „diaspore” să le cuprindă într-o mare regiune a „diasporei interne unite”!
Un concept prin care se încearcă înfigerea în pământul nostru de noi „borne” și noi „focuri de veghe secuiești” care să delimitize „spațiul lor identitar”. Și pe care politicienii noștri îl privesc distanți. Chiar dacă iredentiștii și-au definit termenul cât se poate de concret. Căci, din „diaspora internă” a maghiarimii din România ar urma să facă parte orice localitate în care minoritatea maghiară numără sub zece procente din totalul populației. Adică o altfel de formă de prezență a identității maghiare în toate acele localități în care maghiarimea este slab reprezentată sau deloc în consiliile locale, de la Braşov, Timiş și Hunedoara, la Sibiu și Bistriţa…
În acest fel vor spori peste noapte, ca „diaspore interne”, zonele de reprezentare identitară, chiar dacă prin acele locuri nu a călcat nicicând copită de iapă de pustă. Sau dacă a călcat, a făcut-o undeva în afara celor două județe în care sunt majoritari, Harghita şi Covasna. Județe pe care maghiarimea politică le consideră de facto țara lor, iar cei care trăiesc prin alte judeţe ale ţării sunt priviți dară ca diaspora „țării Secuiești”!
Iar grav este că proiectul este repus pe tapet prin mâna unui europarlamentar român de etnie maghiară (Iuliu Winkler), urmând probabil să asistăm și la înființarea unei „reprezentanțe” a diasporei interne maghiare pe lângă Parlamentul Europei.
Ce înseamnă, de fapt, conceptul de diasporă internă pentru maghiarimea iredentistă? Un altfel de program de maghiarizare… De cvasimaghiarizare! De la inventarea unei noi zile a maghiarimii („Ziua Szórvány”, deja programată pe 15 noiembrie, ziua de naștere a principelui Transilvaniei, Bethlen Gabor), la înființarea unor centre „culturale” maghiare, pentru a asigura și la nivelul colectivităților maghiare infime implementarea educației în limba maternă, „de la prima clasă până la Bacalaureat, și mai departe”, dar și asigurarea de mijloace media, în special presa scrisă, care „să ajungă la comunitățile mici”. Pentru că, nu-i așa?!, și ultimul maghiaro-secui contează! Iar dacă nu mai există, că a dat colțul înainte să maghiarizeze UDMR-ul și pământul din cimitire, de nici târnăcopul nu îl va mai sfărâma, atunci, se crează!
De aceea, gestul lui Iohannis de a retrage prin decret prezidențial decorația lui Tokes constituie doar praf în vânt față de asaltul iredentist! Pentru că retragerea decorației a fost doar o învârtire a pietrelor de moară ungurești care trebuie să huruie tare, cât mai tare, pentru a masca sunetul nisipului ce roade la fundația Statului Român… Iar Iohannis știe bine acest lucru!
De aceea, trebuie conturate normele prin care se pot retrage cetățeniile române pentru toți aceia care ne batjocoresc. Mai ales dacă este vorba de venetici având și alte cetățenii ori „legitimații” prin care își afișează identitățile de alte seminții. Și trebuie început cu demonul Tokes!
Lasă un răspuns