Idolul neolitic din lut descoperit la Tărtăria în 2014 – „exponatul lunii ianuarie” la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia

O statuetă antropomorfă veche de mii de ani, reprezentând un personaj feminin (Zeița Mamă), descoperită în situl de la Tărtăria, loc din care provin şi cele trei tăbliţe de lut cu semne pictografice despre care unii specialişti, mai ales străini, susţin că ar reprezenta cel mai vechi mesaj scris din istoria omenirii (cea mai veche scriere din lume), reprezintă „Exponatul lunii ianuarie” la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.

Statueta, care se remarcă prin dimensiunile sale neobişnuite, reprezintă un personaj feminin. Din păcate, din artefact nu s-au păstrat mâinile şi partea inferioară a trupului. Masca, cvasitriunghiulară, este redată în parametrii artistici excepţionali. Acest concept de față triunghiulară mă conduce spre ideea de Zeiță Pasăre (Mama Gaya Vultureanca), mai ales că acest chip are nasul evidențiat, iar gura nu apare deloc. Piesa este foarte bine lustruită şi arsă, în compoziţia pastei predominând nisipul bine ales, fin, netezirea fiind excepţională, după cum au menţionat reprezentanţii MNU Alba Iulia. „Piesa a fost descoperită în 2014, într-o cercetare preventivă de dimensiuni mari, de 288 metri pe patru-cinci metri, prin care am reuşit pentru prima dată să obţinem un profil transversal prin tell-ul de la Tărtăria şi am putut să începem să ne lămurim asupra tipului de locuire şi asupra continuităţii de locuire în vremea neoliticului şi eneoliticului de la Tărtăria. Doar în 2014 am constatat faptul că în secolul al XIII-lea mongolii au distrus mare parte din tell-ul de la Tărtăria, făcându-şi aici o fortificaţie. Până în 2014 nu ne dădeam seama din ce cauză sunt amestecuri atât de multe în partea superioară a tell-ului’”a afirmat la vernisajul mini-expoziţiei, directorul general al Muzeului Naţional Brukenthal, arheolog Sabin Luca, cel care a coordonat lucrările de şantier efectuate la Tărtăria în ultimii ani.

Potrivit acestuia, în marile aşezări ale eneoliticului din Transilvania sunt mii de astfel de piese, pentru că în fiecare locuinţă exista şi un altar casnic, adică omul din acea perioadă se ruga şi la divinităţile pe care le considera apropiate de familia sa (Idolii casei). „La Tărtăria sunt mai multe tipuri de abordare asupra acestor divinităţi casnice. Există case unde se venerează perechea, sunt case unde se venerează tipuri de animale, dansurile, etc”, a mai spus Sabin Luca. Arheologul a subliniat că situri de genul celui de la Tărtăria arată faptul că aici existau civilizaţii extrem de profunde. „Occidentul, în vremea neoliticului, era aici, iar în Vestul Europei era Orientul”, a conchis arheologul. Săpăturile au fost reluate la Tărtăria, după mai bine de două decenii, în urmă cu cinci ani. Aici au fost descoperite în anul 1961 trei tăbliţe de lut cu semne pictografice, vechi de peste şapte milenii, care, conform unor specialişti, ar reprezenta cel mai vechi mesaj scris din istoria omenirii. Tăbliţele ridică, la peste o jumătate de secol de la găsirea lor, numeroase semne de întrebare şi controverse. Autorităţile din Alba intenţionează să înfiinţeze la Tărtăria o rezervaţie şi un muzeu al sitului, unde vor fi expuse piesele descoperite acolo, mai puţin tăbliţele, şi, eventual reconstituite „in situ”, locuinţele găsite în decursul cercetărilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*