Revolta ciobanilor mioritici!

Protestul ciobanilor mioritici din fața Parlamentului României este simbolic și istoric. Circa 3000 de ciobani români au coborât din munți și au venit de pe izlazuri să protesteze față de Legea Vânătorii, care le limitează numărul de câini ciobănești la suta de oi și le interzice pășunatul pe timpul iernii. Lege Vânătorii e promulgată de Parlamentul României la intervenția mafiei vânătorilor, din care fac parte oameni foarte bogați și influenți. Legea e dată parcă cu dedicație pentru politicieni ca Adrian Năstase și oameni de afaceri ca Ion Țiriac, pentru a nu fi deranjați să vâneze în liniște pe imensele fonduri cinegetice cu prietenii miliardari americani și europeni de către câinii ciobanilor, iar sălbăticiunile să nu fie speriate pe timpul iernii, când vânătoarea e mai ușoară datorită desfrunzirii pădurilor.

Și în problema vânătorii ca și în celelalte domenii: agricultură, industrie sau finanțe interesele câtorva politicieni corupți și lacomi în cârdășie cu reprezentanții multinaționalelor au primat. Bieții ciobani români trebuie să sufere și ei consecințele globalizării intereselor corupte transnaționale. Mândrii ciobani care reprezintă în spiritul și cultura noastră paradigma fibrei naționale de la Miorița milenară încoace au fost îmbrânciți de jandarmii călare, bruscați și bătuți cu bastoane că așa doresc domnii de la București care le place să să se poarte ca o ”clasă suprapusă”, vorba lui Mihai Eminescu, în cârdășie cu interesele străine peste poporul român redus la o gloată de sclavi. Drama ciobanilor umiliți de jandarmi în fața Parlamentului României mi-a adus aminte de o altă situație istorică, când ciobanii rumâni din Transilvania au fost batjocoriți de autoritățile austriece în secolul XVIII-lea. Și aunci ca și acum interesele străine au primat deasupra intereselor poporului român. Poporul român era condus în Transivania de interese străine și conducători din afara țării.

Zilele acestea am revăzut excelentul film în două părți „Plecarea Vlasinilor” și „Întoarcerea Vlașinilor”, în regia lui Mircea Drăgan, produs în 1982/1983 și care este o ecranizare de excepție după romanul Ioanei Postelnicu. În film jocă actori celebri și dragi ai marelui ecran românesc ca Emanoil Petrut, Silviu Stanculescu, Karoly Sinka, Nae Gh Mazilu, Ioana Dragan sau Cezara Dafinescu. Filmul surprinde drama vlașinilor, ciobanii valahi din Transilvania a căror pământuri sunt confiscate de Imperiul Habsburgic și nu mai pot să se îndeletnicească cu oieritul și transhumanța, obiceiuri ce țin endemic de firea milenară etnică a poporului român. Filmul surprinde un moment dramatic, petrecut la sfârșit de secol XVIII, în Transilvania guvernată de habsburgi. Printr-un ordin al împărătesei Maria Tereza, optsprezece munți transilvani sunt trecuți în stăpânirea austriacă și dăruiți apoi Sibiului săsesc, iar obștea satului este desființată. Comunitatea „Vlasinilor” (rumâni liberi, păstori ardeleni din tata în fiu) se trezește deposedată de drepturile ei seculare conform carora își pășunau oile acolo dupa o tradiție strămoșească de milenii.

Revoltați, vlașinii hotărăsc o strămutare temporară spectaculoasă în Țara Românească, unde trăiesc oameni de aceeași limbă și credință. Alexa, jucat genial de Emanoil Petruț, este judele și șeful comunității valahe, care este luat prizonier de austrieci, fiind acuzat de revoltă. Trecerea turmelor si a oamenilor peste graniță din Ardeal în Valahia este urmata de o lupta aprigă pentru anularea edictului imperial. La tribunal, Alexa declară că Vlașinii se vor întoarce la casele lor numai după recunoașterea „cu scris si cu tribunal” a drepturilor lor strămoșești. Filmul surprinde viața ciobanilor români organizați în democrații țărănești, conduse de juzi, sfatul bătrânilor și judele conducător ales dintre cei mai buni. La 1779 când împărăteasa austriacă Maria Tereza a dat edictul împotriva ciobanilor români, aceștia nu mai au scăpare de taxele, corvezile, deposedările de bunuri și potera imperială decât trecând în Țara Românească și formând celebrele sate cunoscute cu denumirea de Ungureni.

Aceslași lucru tragic pentru ciobanii români se întâmplă și astăzi. Ciobanii nu mai sunt asupriți de împărăteasa austriacă, de potera ungurească sau de universitatea săsească rapace, care au construit Sibiul furând pământurile valahilor, ci de către politicieni români, dar care nu răspund intereselor poporului din care fac parte, ci de lobby-urile Bruxellului, marilor puteri și multinaționalelor. Ciobanii români care au protestat disperați în fața Parlamentului României sunt aceiași ca cei din Miorița sau ca cei din obștea condusă de judele Alexe din Ardeal, care se ocupă cu oieritul de mii de ani și azi se văd deposedați de drepturile lor, nu de către Maria Tereza, ci de politicienii care sunt pe statele intereselor străine austriece sau de aiurea. Acum nu mai trebuie să vină străinul să ne conducă sau comande direct prin ocupație, ci indirect prin politicienii aflați pe statele de plată de la OMV sau Schweighofer.

Avem un președinte neamț, un premier „francez” și un șef de servicii secrete „sălăjean”. Eu mă întreb unde vor trebui să plece în transhumanță ciobanii umiliți în fața Parlamentului României, că Țara Românească de aceeași lege și credință ca să întemeieze sate de ”ungureni” nu mai există? Ciudat cum astăzi acoperiții din presă și mai ales cei plătiți cu pungi de plastic cu euro din televiziunile generaliste instigau la revolta ciobanilor din fața forului legislativ, la fel ca după tragedia de la clubul Colectiv, mă gândesc de fapt ce interese mai ascunde acum comandantul lor Klaus Iohannis după ce și-a impus „guvernul meu” de tehnocrați „francezi”: eventual un parlament de „austrieci”. Voi chiar credeți că îi vor lăsa străinii pe slugile lor politice plantate în fruntea țării noastre să facă cu adevărat poporul român o revoluție națională, care să pună în fruntea țării patrioți români demni, cinstiți, mândri și credincioși ca ciobanul Alexa din „Întoarcerea Vlașinilor” sau ca vechii noștri domnitori și voievozi, ce aveau într-o mână sabia și în alta crucea? Eu nu cred că ei vor independența noastră, dar sigur noi o vom vrea și vom putea!