Scrisoare deschisă: Încotro industria românească de mobilă?

Către Președintele României, dl. Klaus Iohannis,

Către Prim-ministrul României, dl Dacian Cioloș,

În fiecare an, în luna noiembrie în Rusia are loc cea mai mare Expoziţie Internaţională de Mobilă la care fabricile SIMEX alături de alţi producători români de mobilă participau regulat sub sigla MOBILĂ ROMÂNEASCĂ. La fiecare participare la Expoziţia Internaţională de Mobilă din Moscova, fabricile de mobilă primeau de la stat o subvenţie care reprezenta construcţia şi chiria standului (în jur de 500-600 euro pentru mp). Din 2013, statul român nu mai oferă această subvenţie. Anul trecut fabricile de mobilă româneşti ca să nu piardă piaţă rusă s-au prezentat la Expoziţia din Moscova pe cheltuiala lor, aceasta reprezentând o sumă imensă. Anul acesta, din cauza situaţiilor financiare grele, nu s-au mai prezentat, această fiind o pierdere semnificativă prin lipsa de contact cu piaţa. Aşa ceva nu ar trebui să se întâmple. Aceastz este o decizie greşită, pentru că producţia de mobilă din ţară noastră şi. prin urmare, fiecare român activ în industria mobilei au de suferit. Producătorul român trebuie susţinut să-şi expună mobilă într-o ţară unde mobilz românească este cotată, percepută şi vândută că fiind cea mai bună şi elegantă mobilă din lume.

Precizez că zilele trecute am fost la Moscova şi am vizitat Expoziţia Internaţională de Mobilă unde cu amărăciune în suflet am constatat cum comercianţii ruşi de mobilă întrebau la fiecare pas: „Unde a dispărut Mobila Românească? De ce ROMÂNIA nu mai are stand în expoziţie?” Chiar există un număr mare de comercianţi ruşi de mobilă care au declarat anticipat cu sinceritate: „Având în vedere că românii nu participă la expoziţie cu Mobilă Românească, pentru noi expoziţia nu reprezintă nici un interes aşa că nici noi nu mergem”.

*

Va spun fără pic de exagerare că noi românii am putea face din Mobila Românească pe plan internaţional exact ceea ce au făcut nemţii din maşina Mercedes. Mobila Românească deţine o imagine foarte bună pe piaţa internaţională a mobilei, fără doar şi poate Mobila Românească ar putea deveni un brand mondial de top cu reprezentanţe în toate ţările lumii, din Moscova până la Sydney. Pentru acest lucru avem nevoie de dorinţă şi voinţă. Slavă Domnului, deocamdată încă mai avem în ţară resurse umane şi industriale!

Recâştigarea de către România a pieţei din Rusia şi zona CSI prin dezvoltarea exporturilor româneşti ar genera o adevărată şi reală expansiune economică românească pe plan extern. Promovarea exporturilor ajută la dezvoltarea producţiei interne, duce la creştere economică şi la crearea de noi locuri de muncă. Industria românescă de mobilă (încă) reprezintă pentru România o carte de vizită serioasă pe plan internaţional. Acest lucru se datorează managerilor români şi investitorilor autohtoni care cred în România.

România rămâne una din ţările europene cu o puternică tradiţie în industria prelucrării lemnului, fapt demonstrat de creşterea continuă a exporturilor în acest sector. În momentul de faţă, România se află pe locul 13 în lume la exportul de mobilă, locul 28 la producţie şi locul 48 la consumul de mobilier. Valoarea importurilor de mobilă este de 351,2 milioane de euro, în timp ce valoarea exporturilor se ridică la 1,421 miliarde de euro pe an. Industria mobilei duce brandul „Made în România” în peste 40 de ţări. Industria mobilei din România reprezintă peste 3.000 de firme cu o cifră de afaceri de 2.025 milioane de euro, în acest sector fiind angajate aproximativ 56.500 de persoane. Volumul producţiei de mobilă a depăşit 2,2 miliarde de euro în anul 2014 şi se estimează o creştere de peste opt la sută pe anul 2016. Mobila, sector de tradiţie în România, rămâne în acest fel unul dintre puţinele domenii care contribuie pozitiv la balanţă comercială (exporturile fiind de patru ori mai mari că importurile) şi care aduc profit pentru companiile producătoare. România beneficiază de un fond forestier diversificat, de o experienţă bogată, de costuri relativ reduse în ccea ce priveşte producţia de mobilă, astfel ţara noastră este foarte bine poziţionată pentru o dezvoltare sustenabilă a acestui sector şi bineînţeles pentru consolidarea statutului de exportator.

Sunt un bun cunoscător al realităţilor economice, sociale şi politice din Rusia, respectiv spaţiul ex-sovietic, unde deţin un portofoliu larg de relaţii şi un capital enorm de simpatie, pe care le cultiv în interesul economic şi naţional al României. Nu întâmplător ruşii mă numesc „romanul cu suflet rusesc”. În acest moment împreună cu mai mulţi oameni de afaceri şi „persoane cheie” din Federaţia Rusă dezvoltăm şi promovăm cu succes industria românească de mobilă, care pe piaţă rusă este un brand arhicunoscut şi apreciat, născut în perioada sovietică.

Piaţă rusă este o alternativă de aur pentru România, în Rusia şi spaţiul ex-sovietic sintagma „mărfuri româneşti” („mobilă românească”, „încălţăminte românească”, „textile româneşti”, „vinuri româneşti”, „medicamente româneşti”, „produse alimentare/ legume/ fructe româneşti”, „mecanică şi utilaje româneşti” etc.) este încă foarte cunoscută şi apreciată la fel de bine că sintagma „parfumuri franţuzeşti” sau „blugi americani”. Toată lumea, generaţii mai vechi, dar chiar şi tineretul de peste tot teritoriul Rusiei şi ex-URSS îşi amintesc până în ziua de azi (sau cei foarte tineri au auzit de la cei mai în vârstă) de calitatea EXCEPŢIONALĂ a produselor fabricate în România. Nicăieri pe faţă pământului PRODUSELE/ MĂRFURILE ROMÂNEŞTI nu sunt atât de apreciate, dorite şi asociate întodeauna cu calitatea aşa cum sunt în Rusia şi în fostele republici sovietice!

Să nu uităm că în perioada Uniunii Sovietice erau cozi imense la mărfurile fabricate în România şi nu degeaba se spune că fiecare copil sovietic a fost „conceput” într-un pat pe care scria „Fabricat în România”… exemplele pot continua… trebuie neapărat precizat că produsele româneşti sunt încă cunoscute, şi apreciate pe această piaţă imensă, iar cetăţenii acestui vast spaţiu Euroasiatic sunt receptivi la produsele fabricate în România, indiferent care ar fi acestea: mobilă, textile, încălţăminte, produse alimentare sau medicamente… Oamenii de acolo au încă în cap conceptul de mărfuri româneşti pe care îl asociază obligatoriu cu calitatea, prin urmare noi românii nu avem nevoie să cheltuim sume imense de bani pe publicitate şi promovare cum de altfel o fac multe ţări în încercarea de a cuceri noi pieţe de desfacere. Dacă noi românii vom face „ceea ce trebuie” vis-a-vis de această piaţă uriaşă, adică în primul rând să fim acolo cu produsele noastre, o să avem numai de câştigat!

Eu cunosc foarte bine şi sunt zilnic în contact cu piaţa rusă, respectiv ex-URSS. Fără intenţia să jignesc pe nimeni, trebuie să vă spun deschis că, din păcate, clasa politică din România nu prea a făcut nimic ca să susţină exporturile pe această destinaţie. Aşteptăm relansarea relaţiilor comerciale dintre România şi Federaţia Rusă, care pentru România ar însemna relansarea economiei naţionale. Dacă nu putem politic, ar trebui să putem economic, aşa cum pot Germania, Austria, Franţa, Italia, Spania etc…

Am dori tare mult să se facă „ceea ce trebuie”, să se aplice „lucrul bine făcut” şi în relaţiile comerciale româno-ruse, pentru că piaţă rusă a fost, este şi va fi o alternativă stabilă şi de viitor pentru România nu numai în sfera producţiei de mobilă ci şi în domeniul produselor textile, alimentare, încălţăminte, tot ce cuprinde industria uşoară şi grea… mai pe scurt şi într-un cuvânt: nicăieri pe faţă pământului PRODUSELE/ MĂRFURILE ROMÂNEŞTI nu sunt atât de apreciate, dorite şi asociate întodeauna cu calitate aşa cum sunt în Rusia şi în fostele republici sovietice! Aici este loc pentru toţi producătorii din România. Este nevoie de dorinţă şi voinţă! În numele fabricilor pe care le reprezint, vă rugăm să ne sprijiniţi pentru a primi din nou subvenţia de participare la expoziţia din Moscova care reprezintă construcţia şi chiria standului.

Am plăcerea să va mai informez că, pe lângă piaţa rusă, mobila românească SIMEX este prezentă şi se vinde cu succes şi pe piaţa vest-europeană, participăm regulat la toate expoziţiile de profil din Paris (chiar în acest moment expunem noile noastre colecţii), Köln, Birmingham, Milano etc., unde beneficiem de subvenţie din partea statului român prin APMR, drept pentru care vă mulţumim.

Gabriel Antoniu Lavrincic,
directorul departamentului de export pentru fabricile: SC SIMEX SA, SC CASA MOBILA SIMEX SRL, SC MICRO SRL, Simleul Silvaniei, SC CESIMEX SRL, Cehu Silvaniei, și SC UNICONF SA, Zalău, reprezentant al industriei de mobilă în Federația Rusă, republicile ex-URSS, în Europa, America și Asia.

Un răspuns la “Scrisoare deschisă: Încotro industria românească de mobilă?”

  1. Viorica Bălteanu spune:

    Succes, oameni buni!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*