Dosar de suspendare! O recepție anulată versus o nouă zi de sărbătoare națională!

Cum-necum, neamțul și-a pus miticii nelipsiți de la sindrofii în cap… Pentru că decizia de a anula recepția de la Cotroceni, de Ziua Națională, a stârnit mai mult avânt anti-nemțesc decât dacă președintele ar fi decis să nu se mai organizeze parada militară! De fapt, au sărit ca arși obișnuiții acestei recepții de nivel înalt. Politruci și neveste, politicieni și amante, ori viceversa, poate și politruci dimpreună cu politicieni, cum ar fi „ecopoliticienii” dimpreună cu delfinii non-umani (!), cu toții au sărit ca arși la decizia președintelui de a anula această recepție. Pesemne, cele mai supărate au fost nevestele și amantele, doamnele care s-au pregătit un an să-și facă marea intrare.

Dar, măcar dintr-un anumit punct de vedere, decizia a fost corectă. Pentru că a organiza o recepție a purtătorilor de pahare de cristal, și atât, majoritatea neavând în cap nici măcar o frântură din discursurile istorice ale înaintașilor la făurirea României, chiar nu era potrivită. „Patrioții de o zi”, de o masă festivă, ori măcar un pișcot și un pahar, au răcnit de parcă era demontată din calendar însăși Ziua Națională. În schimb, când, primarul de la Sfântu Gheorghe a trimis un comunicat cu toate condițiile edililor maghiari (!) pentru aprobarea manifestărilor de 1 Decembrie, nici unul dintre acești cârcotași de pahar nu a spus un cuvânt.

Nu l-au înfierat pe primarul care ne ofera acordul lui de edil din maghiarime de ne organiza, „sobru”, fără lozinci, fără pancarde și, poate, și fără tricolor, defilarea noastră de români majoritari! Pe primarul în cauză nu l-au văzut prin cupa de șampanie… Pentru că acolo nu se dădea o recepție de Ziua Națională. Nu s-a dat niciodată, singurele mese din această zi fiind cele din maghiarimea politică, cu doliu la mână, înfulecând kurtos kalacs și punând la cale noi planuri de dezagregare a filonului românesc.

L-au luat în cătare pe neamț! Că și-a permis să anuleze o recepție de bustiere de doamne și burdihane de domni la care unii sunt prezenți de două decenii jumătate. O sindrofie pe seama faptelor eroice ale înaintașilor la care epigonii (politicieni, politruci sau rotițe din sistem) se întâlneau să discute de spre orice altceva. Să hăhăie, chiar și fără șampanie, în vremuri recente!, să-și facă „selfie”-uri ori să pozeze în instaneeul anului (pentru ei!) într-un cadru atât de înalt.

Și, chiar dacă Iohannis nu a făcut poate bine că a anulat sindrofia paharelor, ba, chiar „a gafat lamentabil” luând aceată decizie, în numele lui sau pe seama vinovatului de serviciu, conu Mihalache, consilierul somnorici, așa cum încearcă să-l prezinte în paginile de cronicari analiștii unor altfel de sticle, totuși, Klauss Iohannnis și-a răscumpărat „greșeala” prin decizia luată câteva zile mai târziu, dar trecută cu vederea de către toți cârcotașii momentului de dosar prezidențial, în speță, promulgarea Zilei Brâncuși (19 martie) ca sărbătoare națională!

Ce dar mai nimerit putea să ne facă președintele în acest moment? Să fii redenumit prin decret prezidențial stațiile RATB Mărășești cu numele „Colectiv”?! Au purces la acest demers de dovedire a unei false empatii cu vicitimele și răniții Colectiv niște directorași fără lecții de istorie din compania de transport public! Care au avut ei o sclipire, dar cam de tăciune, existând în București destule denumiri bizare care puteau fi înlocuite cu numele victimelor din Colectiv…

Desigur, această promulgare nu șterge eroarea promulgării unei zile a limbii maghiare și alte aberații. Dar măcar este un pas înainte pentru a transforma memoria brâncușiană, prin vocea pietrelor cuminți, într-o coloană de impunere a românismului. Și un pas esențial pentru introducerea Ansamblului sculptural de la Târgu Jiu în patrimoniul Unesco, acolo unde miticii legănați ai politicii nu au reușit pentru că nu i-a interesat. Că nu se dădea nici măcar de un bax de vin la sticle de plastic!