Citiți și vă cruciți! Revista Presei Maghiare (1)

Tensiuni diplomatice/ Construirea unui gard la graniţa ungaro-română

Guvernul ungar a decis în legătură cu pregătirea construirii gardului la graniţa ungaro-română – a declarat Szijjarto Peter, ministrul de externe ieri, la Budapesta. Decizia a fost primită cu reticenţă de către partea română: ministerul de externe de la Budapesta consideră că acest lucru nu este corect din punct de vedere politic. Spiritele sunt încinse de asemenea de declaraţia premierului Victor Ponta, conform căreia în Ungaria imigranţii sunt dirijaţi cu bâte şi sunt înseriaţi. Conducătorul diplomaţiei ungare a calificat acest lucru ca fiind o minciună, iar ministerul ungar de la Budapesta l-a chemat pe ambasadorul român la Budapesta. Ministrul român de externe a reacţionat reţinut şi respingător la decizia ungară. În opinia ministerului, construirea unui gard între cele două state aflate în parteneriat strategic cu UE nu este un pas corect din punct de vedere politic, conform spiritualităţii europene. In afara problemei gardului, o altă problemă amplifică tensiunea în privinţa relaţiilor ungaro-române, relaţii care sunt foarte reci. Premierul Victor Ponta a declarat că România îi va trata omeneşte pe imigranţi, nu ca şi vecinii ungari, cu bâta şi înseriat. Szijjarto Peter, ministru ungar de externe, care a acordat declaraţii Agenţiei MTI, a spus că declaraţia premierului ungar este una mincinoasă şi nedemnă unui lider politic din secolul XXI. Răspunsul român nu a întârziat să apară la manifestările ungare. Ministerul român de externe a emis seara un nou comunicat, în care se menţionează: Ungaria încearcă să implice România într-o dispută artificială pentru a distrage atenţia de la problemele fundamentale ale imigranţilor şi de la starea de izolare, produsă de măsurile luate de partea ungară. Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7598 din 16.09.2015

Scandalul drapelului / E nevoie de dialog şi empatie

Am avut o întâlnire cu Mircea Duşa, ministrul apărării, am discutat cu el şi am ajuns la concluzia că prin dialog şi empatie poate fi soluţionată orice problemă – a declarat ieri, Antal Arpad, primarul din Sfântu Gheorghe. Edilul nu a oferit şi alte detalii despre întâlnirea care a avut loc din cauza scandalului drapelului, iscat săptămâna trecută, după ce conducerea oraşului a refuzat să rearboreze pe turla primăriei drapelul roşu-galben-albastru, care simbolizează eliberarea oraşului de sub dominaţia fascisto-hortystă. Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7600 din 18.09.2015, autor Demeter J. Ildiko

Conflict diplomatic ungaro-român/Budapesta aşteaptă modestie din partea Bucureştiului

Aproape că nu trece o zi care să nu influenţeze relaţiile interstatale ungaro-române, ajunse într-un punct critic. Ministrul român de externe a făcut comentarii la adresa Budapestei, la sfârşitul săptămânii trecute, din cauza preconizatului gard de la graniţa ungaro-română. Replica ungară nu a întârziat să apară. Închiderea graniţelor reprezintă un gest autist şi inacceptabil, care lezează spiritul Uniunii Europene – a declarat sâmbătă seara Bogdan Aurescu, ministrul român de externe. Szijjarto Peter, ministrul afacerilor externe din cadrul guvernului de la Budapesta, a criticat cuvintele omologului său român: Ne-am fi aşteptat la mai multă modestie din partea ministrului de externe al cărui premier român este anchetat penal. El a mai adăugat: Bogdan Aurescu nu are nici un motiv să jignească Ungaria, să îi jignească pe unguri. Suntem o ţară de peste o mie de ani, care în decursul istoriei sale a trebuit să se apere în nenumărate rânduri şi să apere şi Europa. Aşa se va întâmpla şi acum, indiferent că ministrului român de externe îi place sau nu. Conform comunicatului ministerului, ministerul de externe l-a convocat pentru luni pe ambasadorul României la Budapesta. Ministerul român de externe nu doreşte să comenteze cuvintele lui Szijjarto – se menţionează în comunicatul de ieri. Ambasadorul României la Budapesta va prezenta din nou poziţia părţii române autorităţilor ungare, el fiind invitat la ministerul afacerilor externe – se menţionează în comunicat. Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7602 din 21.09.2015.

Să luminăm hotarele Pământului Secuiesc! / Foc de probă pe Lăcăuţi

Vineri, pe Lăcăuţi va fi aprins un foc de probă. Evenimentul ţine de preparativele acţiunii preconizate a avea loc în 24 octombrie, sub titlul Să luminăm hotarele Pământului Secuiesc. Gazda Zoltan, şef birou CNS Sfântu Gheorghe, a declarat că scopul probei de vineri nu este doar acela de a verifica modul în care funcţionează luminarea în punctele înalte, izolate, ci şi de a atrage atenţia presei asupra evenimentului. – Marele Marş al Secuilor a demonstrat că pragul de iritabilitate al opiniei publice internaţionale nu poate fi atins decât prin mobilizarea unor mase largi – a declarat responsabilul CNS cu acţiunea de luminare a hotarelor. Gazda a mai declarat că în momentul de faţă, CNS lucrează la elaborarea unei circulare prin care ar urma să li se propună localităţilor care nu sunt pe linia de graniţă la care hotar să meargă în 24 octombrie. Sursa: cotidianul Szekely hirmondo nr. 182 din 22.09.2015, autor Erdely Andras

Dispută în consiliul din Sfântu Gheorghe / Rodica Pârvan are suspiciuni

In cadrul şedinţei de ieri a consiliului din Sfântu Gheorghe s-a creat o dispută neaşteptată pe o temă care altă dată era votată fără nici o problemă în consiliu. Consilierul PSD, Rodica Pârvan, a refuzat să voteze cu ocazia numirii persoanelor în consiliile de conducere ale şcolilor, încercând astfel să împiedice adoptarea hotărârii. Modificări în privinţa membrilor consiliilor de conducere ar fi trebuit întreprinse în cazul a trei instituţii de învăţământ: în cazul Liceului Puskas Tivadar poate exista un număr mai mic de persoane (a fost restrânsă însărcinarea udemeristului Incze Sandor). În cazul Şcolii Nicolae Colan poate exista o persoană în plus (l-au desemnat pe Vancsa Albert, membru al PPMT), iar în cazul Grupului Şcolar Constantin Brâncuşi, viceprimarul Sztakics Eva a propus un schimb de persoane. A iniţiat retragerea lui Kelemen Szilard (UDMR) şi a lui Joos Stefan (PSD) şi în locul lor i-a nominalizat pe Rodica Pârvan şi pe Cristina Bote (PNL). În final, Kelemen Szilard şi Rodica Pârvan vor reprezenta liceul Brâncuşi în cadrul autoguvernării. Cristina Bote a comunicat că în momentul de faţă nu este numită în cadrul nici unei şcoli, la care Rodica Pârvan a comunicat că îi va ceda locul în conducerea Scolii Nicolae Colan. Aceasta schimbare de persoane a fost votată în unanimitate. Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7604 din 23.09.2015, autor Demeter J. Ildiko

Prejudecăţi despre cimitirul militar de la Poiana Sărată / Eroi maghiari înjosiţi

Prin articolul de faţă dorim să informăm cu privire la cimitirul militar de la Poiana Sărată din pasul Oituz . Deşi starea actuală a monumentului lezează acordul bilateral ungaro-român semnat în 2008, cu privire la cimitirele militare, trebuie să mai aşteptăm cu siguranţă mult timp până la soluţionarea liniştitoare a problemei. Mai de mult, Poiana Sărată era cunoscută ca fiind cea mai estică aşezare a Ungariei istorice: pe aici a traversat hotarul milenar valea Uzului. Graniţa de stat a fost trasată de albia pârâului Cernica, din partea de jos a satului, până în anul 1920, iar după cea de-a II-a decizie de la Viena, până în 27 august 1944. Atunci a fost ocupat de armata sovietică, astfel că Poiana Sărată a devenit prima aşezare din Ungaria, ocupată de sovietici. Cimitirul militar de la Poiana Sărată, ajuns vestit în ultimii ani, se află la doar câţiva paşi de hotarul istoric, în partea de jos a satului, în apropierea pârâului Cernica, la câţiva km de satul Oituz – care aparţine administrativ de comuna Breţcu şi care este vizitat din când în când şi de turişti ungari. Pasul Oituz a devenit un câmp de luptă în toamna anului 1916, pe vremea invaziei române, când trupele austro-ungare şi germane i-au alungat din Transilvania pe invadatorii duşmănoşi. Pe coastele dealului s-au dat lupte sângeroase în 1916 şi 1917. Istoria militară a numărat la Oituz trei bătălii, dintre care ultima a fost purtată în august 1917, de soldaţii austro-ungari şi germani împotriva românilor şi a ruşilor sosiţi în ajutorul lor. România înfrântă a fost apoi nevoită să încheie un armistiţiu. Iar Transilvania a putut rămâne – mulţumită honvezilor – pământ ungar încă o scurtă perioadă de timp. Deşi cimitirul este un loc de veci şi pentru soldaţi ungari, el nu a fost înfiinţat, contrar opiniei larg răspândite, în vremurile maghiare, ci pe vremea României interbelice, prin desfiinţarea cimitirelor şi mormintelor militare anterioare, respectiv prin strângerea osemintelor dezhumate. De îngrijirea cimitirului militar şi ocrotirea cultului eroilor s-a ocupat, în România, o organizaţie civilă din Bucureşti, care funcţiona cu sprijin din partea statului: Societatea Cultul Eroilor. In 1928, aceasta a înfiinţat cimitirul militar de la Poiana Sărată. Acest cimitir a ajuns la forma actuală în 1930, când au fost amenajate patru parcele pentru cei căzuţi în pasul Oituz. Parcelele au fost amenajate în funcţie de etnia celor căzuţi – români, austrieci, germani, ungari. Rămăşiţele pământeşti ale soldaţilor căzuţi au fost puse, fiecare în parcela destinată – în morminte marcate prin pietre funerare. (Incorect, deoarece soldaţii germani au fost îngropaţi şi în parcela română, şi în cea ungară – în unele morminte cu pietre funerare inscripţionate cu nume de soldaţi ungari, păstrate până în zilele noastre, se găsesc de exemplu soldaţi germani.) Pentru că în lipsa unei evidenţe, majoritatea trupurilor au devenit cu timpul de neidentificat, majoritatea soldaţilor au ajuns într-un mormânt comun amenajat în mijlocul cimitirului. Pe acesta a construit organizaţia românească pentru cultul eroilor un mausoleu, pe care apar inscripţii de omagiere a eroilor români şi portretul comandantului român care a luptat în pasul Oituz, Eremia Grigorescu. Dat fiind faptul că cimitirul a fost amenajat într-un cadru organizat, este greşită interpretarea că osuarul de sub obelisc este un loc care slujeşte la înjosirea morţii honvezilor ungari. Partea română îi consideră drept propriii eroi pe care se odihnesc în mormântul comun, deşi nu se mai poate stabili soldaţilor cărui stat le aparţin osemintele amestecate deja între ele. Obeliscul ridicat asupra osuarului a fost realizat, la fel ca şi crucile soldaţilor căzuţi, în baza unui proiect românesc. Deşi localnicii vorbesc despre românizarea unui monument maghiar, obeliscul în stil bizantin reflectă clar linia arhitecturală oficială a României interbelice, caracteristicile stilului Brâncovenesc. După 1940, monumentul nu a fost dărâmat, ci inscripţiile de pe el au fost înlocuite cu altele, în limba maghiară. Astfel este posibil ca unii locuitori vârstnicidin Oituz să-şi amintească greşit că atât cimitirul cât şi locul memorial ar fi fost înfiinţate în vremurile maghiare. După război – după ce Transilvania a căzut din nou -, inscripţiile de pe obelisc au fost rescrise în limba română, iar inscripţiile de pe crucile de pe parcela ungară au dispărut treptat. Au avut loc intervenţii dure: numele de pe pietrele funerare au fost şterse şi rescrise. Obeliscul – deseori loc de desfăşurare a festivităţilor naţionale româneşti – amplasat deasupra mormântului comun vesteşte de atunci gloria celor căzuţi în luptele de unificare a naţiunii (adică de anexare a Transilvaniei). Deşi cimitirul militar de la Poiana Sărată a fost amenajat de statul român, el lezează, în forma sa actuală, acordul bilateral ungaro-român semnat în 2008, cu privire la cimitirele militare. Înainte de toate, îndepărtarea şi rescrierea numelor de pe pietrele funerare a fost o procedură grav lipsită de etică, una cu caracter profanator. Nici împrejurimile cimitirului nu corespund prevederilor acordului bilateral: inscripţia amplasată la intrare – cei care s-au jertfit în 1916-1919 pentru unificarea naţiunii – este umilitoare şi jignitoare la adresa pietăţii soldaţilor alţii decât români, care se odihnesc în cimitir. Culorile naţionale româneşti care domnesc peste tot în jurul mormintelor şi inscripţia unilingvă şi cu accente româneşti de pe obelisc sunt inacceptabile în cazul unui cimitir militar mixt. Toate acestea sunt şi ilegale, deoarece cimitirul intră clar sub incidenţa acordului bilateral ungaro-român semnat în 2008, cu privire la cimitirele militare, dat fiind faptul că este un cimitir militar. După turul transilvan pe care l-a efectuat în luna iulie, Comunitatea Patrioţilor Ungari s-a adresat – vâzând profanarea – Ministerului Apărării Naţionale. A reieşit că ministerul insistase încă din 2011 asupra reabilitării comune a cimitirului, conform acordului internaţional. Partea română nu a reacţionat însă nici în ziua de azi la această iniţiativă. In toamnă, Ministerul Apărării Naţionale se va adresa din nou în scris organizaţiei sale partenere din România, pentru ca acest cimitir să fie readus la starea sa din 1930, însă cu siguranţă va trebui să aşteptăm mult timp o schimbare favorabilă. Sursa: cotidianul Szekely hirmondo nr. 187 din 29.09.2015, autor Hetzmann Robert (magyarpatriotak.hu)

Am învins un balaur

Putem interpreta sentinţa adoptată în procesul imnului ca pe un semn de normalitate, care depăşeşte de departe o simplă procedură juridică. Instanţa română a prevăzut probabil pentru prima oară de la decizia de la Trianon faptul că imnul ungar poate fi intonat liber în România şi că nimeni nu poate fi sancţionat pentru acest lucru. Putem sărbători decizia şi pentru faptul că în sfârşit, noi, maghiarii, am putut obţine o victorie în faţa prefecţilor care ne-au amărât de atâtea ori viaţa: în sfârşit li s-a făcut dreptate şi celor care acum aproape un an au ieşit în stradă în fiecare zi, sub geamul prefectului, să cânte imnul. Putem sărbători şi pentru faptul că putem pune hotărârea de ieri sub nasul celui care încearcă să interzică o rugă. Putem sărbători în legătură cu sentinţa deoarece este dătătoare de speranţă. Indică faptul că situaţia noastră nu este lipsită de perspective şi dacă nu vom ceda, nu ne vor putea călca în picioare. Legi democratice şi funcţionari de stat, dispuşi să le aplice, există şi în acest stat cu moralitate balcanică, iar acest lucru este îmbucurător şi prin prisma faptului că până în momentul de faţă am putut vedea mai degrabă interpretarea maliţioasă a normelor, mai ales în problemele care vizează comunitatea maghiară. Este un succes rar şi este un sentiment plăcut că nu aparţine unui partid, ci tuturor celor pentru care libertatea opiniei şi egalitatea cetăţenilor sunt importante. Putem avea opinii diferite despre diferite evenimente istorice, putem vorbi limbi diferite, însă dreptul nu este un instrument care să servească la ciomăgirea acestora. După amărăciunea care ne-a fost băgată pe gât în mod forţat, această sentinţă reprezintă o înghiţitură de apă curată. Problemele noastre de zi cu zi rămân aceleaşi şi nu este sigur că un proces pierdut o să-i determine pe balaurii de serviciu să renunţe la pârjolirea pielii noastre: poate că le va amplifica această dorinţă. Semne în această privinţă există, şi chiar dacă politicienii de stânga şi de dreapta sunt preocupaţi mai degrabă de propriile lor probleme, vom ajunge treptat într-un an electoral în care vor încerca să acopere cu cartea maghiară lipsa rezultatelor şi greşelile lor. Nu ştim care va fi următorul proces împotriva limbii noastre materne şi a simbolurilor noastre, însă putem fi siguri că acest proces nu a fost ultimul. Acum am câştigat o bătălie. Lupta o vom câştiga dacă nu vor fi demarate astfel de procese. Dacă prefecţii şi ajutoarele lor nu vor lucra la generarea de tensiuni, ci la moderarea acestora. Vom putea obţine acest lucru şi data următoare dacă vom pune şi atunci piciorul în prag. Sarcina noastră este să nu dăm înapoi. Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7610 din 30.09.2015, autor Demeter J. Ildiko

Slujbă ecumenică la Sfântu Gheorghe – Procesul imnului: solidaritatea a învins

Lupta şi atitudinea comune trebuie duse mai departe, deoarece dacă există solidaritate, nu întârzie să apară nici rezultatele – au apreciat ieri liderii din Trei Scaune ai partidelor maghiare, în contextul sentinţei adoptate în procesul imnului. Aceştia au anunţat totodată că duminică vor organiza o slujbă festivă ecumenică de binecuvântare în piaţa centrală în curs de construcţie din Sfântu Gheorghe. Bisericile istorice aşteaptă pe toată lumea la acest eveniment apolitic. Nu ne culcăm pe o ureche după rezultat. Am câştigat primă bătălie, dar trebuie să continuăm colaborarea, atitudinea comună, iar faptul că reprezentanţii partidelor maghiare stau din nou la aceeaşi masă, este o dovadă – a declarat Kulcsar Terza Jozsef, în cadrul conferinţei de presă organizate ieri, la sediul PCM, de către Tamas Sandor, preşedintele filialei teritoriale UDMR Trei Scaune, Antal Arpad, preşedintele filialei UDMR Sfântu Gheorghe, şi Petho Istvan, consilier judeţean PCM. La eveniment a fost prezent şi Bedo Zoltan, consilier judeţean PCM. In opinia liderului judeţean al PCM, prefectul trebuie să renunţe la funcţia sa, deoarece a jignit comunitatea maghiară prin faptul că a depus întâmpinare împotriva sentinţei pronunţate în primă instanţă şi prin scrisoarea lipsită de conţinut pe care le-a trimis-o celor care i-au cerut explicaţii în legătură cu decizia sa. El a declarat totodată că au purtat negocieri cu bisericile istorice maghiare, iar duminică, la orele 17:00, cei din Sfântu Gheorghe sunt aşteptaţi să participe la o slujbă ecumenică. Să fim cât mai mulţi şi să arătăm că nu ne temem, deoarece iată că solidaritatea are rezultat – a declarat Kulcsar. Slujba religioasă ecumenică de la Sfântu Gheorghe nu va avea loc sub semnul protestului, ci sub semnul binecuvântării, deoarece sentinţa adoptată în procesul imnului poate fi interpretată ca un germene al statului de drept – a declarat Antal Arpad. Primarul a mai spus că motivele problemelor nu trebuie căutate neapărat în Trei Scaune, ci mai degrabă la Bucureşti. Prefecţii au putut fi îndrumaţi de acolo să aplice anumite măsuri. Trebuie să vedem cine poate avea interesul si puterea să reia cauzele maghiare. El are convingerea că acestea nu apar întâmplător, ci atunci când se vrea distragerea atenţiei de la alte probleme. Dacă vom lăsa lucrurile aşa, vom pierde în fiecare zi ceva – a declarat Tamas Sandor. In opinia sa, Trei Scaune este hinterland-ul solidarităţii maghiaro-maghiare, dacă este vorba despre probleme de onoare. A mai comunicat că împreună cu PCM le vor trimite o scrisoare de informare tuturor celor care i-au trimis petiţii prefectului. Petho Istvan, consilier judeţean PCM, a spus, referindu-se la sentinţa judecătorească, faptul că încep să apară semnele separării puterii. El a apreciat drept important faptul că oamenii încep să vadă că politicienii sunt în stare să se solidarizeze. Bedo Zoltan a calificat drept ruşinoasă aplicarea amenzii pentru intonarea imnului, însă a apreciat că prin intermediul sentinţei judecătoreşti democraţia pare a începe să se mişte în direcţia bună. El a subliniat că prin prisma unor provocări precum migraţia, popoarele Europei, maghiarii şi românii, sunt condamnaţi la convieţuire. Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7611 din 01.10.2015, autor Farcadi Botond

Centrul European de Studii Covasna – Harghita 

One Response to Citiți și vă cruciți! Revista Presei Maghiare (1)

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    *