Teatrul de revistă politică…

Pentru UNPR par a fi două bilete câștigătoare… Măcar pentru imaginea unui partid în care burta generalului intendență va sălta de râs la giumbușlucurile și glumițele de trotuar (de revistă) a celor doi bufoni de meserie. E drept, nici unul dintre cei doi actori nu-i seamănă „generalismului”, dar nici „Moș Teacă”, păr-vopsit, nu a fost întodeauna ecranizat chiar la „dimensiunea” potrivită personajului! Pentru cei doi actori însă sunt chiar loturile de acces la sincecura de partid. Unei posibile sinecuri! Pentru că e puțin probabil ca artiștii să aibă loc și la împărțeala de roluri din pelicula post alegeri; nici parlamentari, nici membri în comisia de cultură, nici pensii de mandat și onoruri militare post-mortem pe Aleea actorilor (politici). Sau poate că…

Iar dacă gestul nu surprinde în cazul „Arșinelei”, prezența lui Vasile Muraru în cazarma generalului Oprea pare a fi o palmă dată, nu teatrului, ci umorului de revistă. Cel de scenă, schimbat cu tribuna „merite cum laude” pentru trese și traseiști cu trese (!).

Desigur, Arșinel și Muraru ar putea avea acum ocazia să arate că, de fapt, sunt (și) cei mai buni politicieni dintre actori. Că invers, cei mai buni actori… dintre politicieni, au dovedit-o nume cu adevărat sonore, prezidențiabile și nu numai, în sfertul de secol trecut al teatrului de revistă politică dâmbovițeană.

Sau poate că tot ghișeftul îl reprezintă tocmai o lăudabilă încercare de a regăsi umorul pierdut al românului. Dacă ar fi așa, dacă cei doi actori s-au dus în UNPR, dimpreună cu „personajele” lor de la Teatrul de revistă, pentru a găsi acolo decorurile potrivite, și figuranții de carton, dar mai ales pentru a-i parodia pe aceștia chiar la ei casă, în Uniunea Necineastică a Progresului pe Roluri, gestul acestora ar fi genial. Ba, poate că în lipsa unor autori de scenete și scheciuri, Arsinel și Muraru s-au înscris în UNPR pentru a regăsi izvorul de inspirație a teatrului de revistă de mâine?! Ar fi un gest altruit, nu?! Sacrificiul suprem al actorului pentru spectatorul lui, dar nu pentru a-l distra, ci a-l trezi! De acolo, din mijlocul politicii unor personaje parodoiate cu har.

Din păcate, nu este așa…

Și totuși, dintre toate cuplurile politice ale țării, cei doi puteau marja pe crochierea multor altor personaje. Bunăoară, Vasile și Alinuța… Desigur, în acest „duo”, celălalt Vasile nu își mai avea locul, căci rolul damei Gorghiu ar fi picat mănușă, fără câteva zeci de kilograme (dar se tăiau la montaj!), partenerei de scenă a lui Arșinel. Dar, zic gurile rele, că era scumpă, foarte scumpă această prestație…

P.S.:

Evident, nici o legătură între înscrierea în Uniunea Națională a Partidului Revistă a directorului „Arșinela” și a directorului artistic Vasilică, amândoi de la Teatrul de comedie (cum altfel?!) și verificările comisiei de control a Primariei Generale la teatrele bucurestene. Și nici un gest neoneros în adeziunile politice ale celor doi actori încă nevestiți ai ecranului politic chiar la partidul de mentenanță a noului primar interimar, nu?!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*