Vineri 18 Septembrie 2015, zi importantă pentru „Curentul Literar Douăzecist” fondat de către mmbrii grupului „Terapie prin poezie şi proză” din cadrul rețelei sociale Facebook și patronat de către Ziarul și Editura Națiunea, întrucât a marcat înfiinţarea cenaclului „Naţiunea Literar-Artistică” a cărui întâlnire inaugurală a avut loc în foaierul Sălii Dalles din Bucureşti, punând bazele noii asociații culturale menite să promoveze cuvântul scris şi artele.
La prima întrunire a cenacului au fost prezenţi, în ordinea semnării actului de constituire, următorii „douăzeciști”: Coman Vasile, Pârvu Virginia, Lucia Barbu, Dora Pascu, Vasile Lihat, Cojocaru Andreea Ana, Năstase Costache, Ion Forcoș, Adina Ihora, Laura Mărieș, Mihaela Tălpău, Cosmina Cozmean, Cezar Adonis Mihalache și Romeo Tarhon, toți aceștia devenind membrii fondatori ai cenaclului. Reuninea a avut loc într-o atmosferă caldă, prietenească, poetică, emoționantă, prilejuindu-le participanților să colocvieze și să își citească unele creații literare.
În deplin consens, s-au luat unele decizii organizatorice importante pentru ceea ce va însemna acest for literar-artistic în conştiinţa contemporanilor. Astfel, s-a luat hotărârea ca cenaclul să aibă drept co-preşeedinţi onorifici doi poeți nemuritori de dincoace şi dincolo de Prut: Mihai Eminescu şi Grigore Vieru, prin ale căror nume, memorie și operă să se certifice încă o dată unitatea de neam şi limbă pe întreaga întindere românească istorică și spirituală. De asemenea, prin propuneri și voturi liber exoprimate, s-a hotărât ca secretariatul organizatoric să fie asigurat o perioadă de către Lucia Barbu, Costache Năstase, Cecilia Birca (deși nu a putut fi prezentă la eveniment) şi Cosmina Cozmean. S-a mai luat, totodată, decizia ca, în primele şase luni de existență a cenaclului, întrunirile să aibă loc lunar, după care să devină bilunare şi ulterior săptămânale.
Întâlnirea a continuat prin lecturarea de către cei prezenţi a uneia sau mai multor poezii și fragmente de proză din propria operă. „Startul” a fost luat de către Vasile Lihăt cu o satiră în dulcele grai bănăţan, urmat de Adina Ihora, Dora Pascu, Lucia Barbu – care a încântat prietenii participanți cu o poezie din creaţia lui Vasile Coman, dar şi cu o poezie proprie, ambele interpretate cu emoție, dar și cu talent actoricesc -, Ion Forcoş, care a scris și dat citirii unui Imn al cenaclui, Costache Năstase, subsemnata, cu un fragment din romanul în lucru pe care intenționez să îl public la editura Națiunea și să îl lansez la târgul de carte „Gaudeamus” din Noiembrie, precum și scriitorul Romeo Tarhon, iniţiatorul acestui proiect mult așteptat de către fondatorii și membrii Curentului Literar Douăzecist. Deşi nu a putut fi prezent la manifestare, tânărul poet Alex Enache şi-a aflat prezenţa printre participanți prin Imnul Cenaclului Literar-Artistic Națiunea, pe care l-a scris special și care va apărea în volumul său e debut aflat în faza de procesare editorială și tipografică la aceeași editură, în vederea lansării la „Gaudeamus”.
În final, consemnez faptul că, reuninea de punere a pietrei de temelie a cenaclului Națiunea Literar-Artistică, a fost un eveniment memorabil al membrilor fondatori și reproduc cu plăcere cele două propuneri de Imn purtătoare de mesaje profunde:
Imnul „Naţiunea Literar-Artistică”, autor Alex Enache
Afară-i o grozavă dorinţă decadentă…
Pădurile-s înstrăinate de tot ce-i frumos,
Îmbătate stele ale microbului incult şi cocalar,
Libidinoase şi dezgustătoare caracatiţe
Ce-au îmbibat gloata străbună a acvilei şi dragonului
În mizeria funebră a jocului satanic…
Sunt sătul, dezgustat până la refuz
De tabloidele piţipoancelor vedete –
Dobitoace râsuri de capre
Care defăimează neîncetat orice tradiţie moştenită
Şi întinează îngerii-n bezna vulgară.
Azi, mâine, poimâine…
Setea slovei potente mă prăpădeşte
Şi mă conduce spre zări necunoscute –
Tainice portrete ale muzelor de odinioară,
Unde stau nestingherit ca-n braţelele Tatii.
Carpaţii urnitu-s-au din locul lor cel de veci
Şi plaiurile mioritice se cutremură degrabă;
Struna Dunării zburdă-n doine şi balade populare –
Orchestre diafane care se aud în lume.
Pâlcuri de brazi vechi şi noi se adună de nicăieri…
În templul artelor se iveşte duhul cunoaşterii –
Line unde, cosmice înălţări ale cugetului ancestral,
Venit încă din vremea umbrelor mari ale lui Traian şi Decebal:
Vorbă eminească ce mocneşte mereu în fiecare din noi,
Fii şi fiice zămilsite din stihurile basarabene ale lui Vieru.
Imnul Cenaclului Națiunea Literar-Artistică, autor Ion Forcoș
Naţiunea, ca cenaclu,
Va fi marea forţă vie,
Panteon al poeziei,
Altar spiritului sacru
Sufletului României
Ce prin veacuri de istorii
A tot fost crucificat
Reînviind tot mai puternic şi acoperit de glorii
Prin spiritul său cel veşnic şi nemuritor de dac,
Moştenire ancestrală ce-n dar nouă ne-a lăsat.
Zidiţi templul mărturiei
Prin adevărul din voi
Pe structura legendară, cea a marilor eroi
Care-s temelia ţării, în pământul României
Şi giganţi ai nemuririi, şi icoane pentru noi!
Pe a căror nemurire, noi ne sprijinim fiinţa
Moştenindu-le de veacuri vatra, limba şi cultura
Ce ne-au fost dintotdeauna-n legea-i dreaptă legătura
Care ne-a-ntărit ca ţară unitatea şi credinţa,
Valori care, cultivate, României au dat măsura.
Ancoraţi în moştenirea ce, ca neam, ne defineşte,
Să dăm păs gândirii noastre, să transpunem din cuvinte
Cărămizile eterne, legendare, slova care rezideşte
Panteonul României și-al culturii sale sfinte,
Denunţând falsul cel care ne contestă şi dezminte!
Hai să facem NAȚIUNEA
Azi din noi şi noi din ea
Un altar în care lumea
Ne-ndoielnic va intra
Ca să afle adevarul, cel ce-o va elibera!
Lasă un răspuns