Autonomia poate fi popularizată autor
Conform sentinţei judecătoreşti definitive a Tribunalului Judeţean Satu Mare, nu poate fi numit extremist cel care popularizează autodeterminarea vreunei regiuni a României. Instanţa a analizat eventualele legături între autonomie şi extremism în baza plângerii depuse de preşedintele Asociaţiei Hid din Satu Mare, Krakko Rudolf, care a intentat proces împotriva cotidianului sătmărean Gazeta de Nord-Vest pentru publicarea unor aspecte nereale şi a unor calomnii. In motivaţia sentinţei adoptate în data de 19 mai, se menţionează că reprezintă o calomnie acordarea unor calificative negative celor care popularizează diferite forme de autonomie. In motivaţie se mai arată: autonomia este o instituţie funcţională în alte ţări ale Europei şi tocmai din această cauză nu poate fi considerată un fenomen extremist.
Sursa: Haromszek nr. 7545 din 16.07.2015
Să ne trezim!
Românii care trăiesc în minoritate numerică pe Pământul Secuiesc se plâng că sunt în pericol, că această comunitate a lor va fi desfiinţată şi tocmai din această cauză au elaborat un program pentru dăinuirea lor. Nu să analizăm acest program intenţionăm, ci să ne gândim la destinul şi viitorul maghiarilor care trăiesc în România în diasporă. Comunitatea maghiară se atrofiază în diasporă – cel puţin asta indică datele recensământului. Unii se asimilează, alţii pleacă. Secţiile maghiare se desfiinţează în cadrul şcolilor. Din ce în ce mai puţini înţeleg limba maghiară. Preoţii celebrează slujbele doar în limba română. Există părinţi maghiari – şi din păcate din ce în ce mai mulţi – care îşi înscriu din start copiii în grădiniţe şi şcoli cu predare în limba română şi vorbesc neintenţionat în limba română, iar astfel nu învaţă limba maghiară. O altă problemă este înscrierea copiilor în clase maghiare slabe, comasate, în clase române. Nu trebuie să ne plângem, ci, analizând situaţia, să găsim soluţii. De exemplu ar trebui elaborat un program pe tema Pământului Secuiesc, cu caracter economic, care să asigure izbânda. Ar fi nevoie în primul rând de solidaritate.
Sursa: Haromszek nr. 7545 din 16.07.2015, autor Szekeres Attila
Cazul autonomiei şi constituţia
Ideea de bază a fost simplă până acum: de câte ori a venit vorba despre autonomie, la Bucureşti s-a spus de fiecare dată că este anticonstituţională. Indiferent că era vorba despre politicieni ai partidului de guvernământ sau din opoziţie, preşedinţi de consilii judeţene sau primari, răspunsul lor a fost unanim în această problemă: nu poate fi vorba despre autonomie. In vălul marii temeri pentru naţiune şi în urma exprimării frazelor patriotice, au dispărut toate argumentele, explicaţiile, logica şi a rămas statul naţional indivizibil. Ajungând la saturaţie în cazul calomniilor legate de autonomie, conducătorul unei organizaţii civile din Satu Mare s-a adresat instanţei. Judecătorii au îndrăznit să spună că nu poate fi calificat drept extremist cel care promovează autodeterminarea. Ne-am putea gândi că sentinţa definitivă a tribunalului judeţean Satu Mare poate fi considerată drept una cu valoare de precedent, care clarifică problema o dată pentru totdeauna şi nimeni nu va mai putea respinge pretenţia autonomistă invocând constituţia. Nici măcar nu am început să ne bucurăm că a şi sosit deja ştirea conform căreia primăria Cluj interzice amplasarea unui indicator multilingv, deoarece mesajul acestuia este anticonstituţional.
Sursa: Haromszek nr. 7546 din 17.07.2015, autor Farcadi Botond
Ziua Libertăţii Secuieşti / Atunci când prefectul se autocercetează
Consiliul Secuiesc scaunul Sepsi a primit un nou răspuns la plângerea formulată în legătură cu circul din 10 martie, însă nici acesta nu spune mai multe decât cel anterior. Cabinetul premierului a retrimis petiţia subiectului anchetei, prefectului de Covasna. După ce Sebastian Cucu şi-a analizat temeinic activitatea, a ajuns la concluzia că nu a comis nici un păcat. După ziua libertăţii secuieşti din 10 martie, Gazda Zoltan, preşedintele CNS, a informat autorităţile de la Bucureşti că prefectul nu a fost prezent în instituţia pe care o conduce, pentru a prelua petiţia formulată de ei. Gazda a primit ieri răspunsul în care Cucu explică amănunţit şi temeinic timpul său de lucru, de luni dimineaţă până joi, până la ora 16:30, iar vineri până la ora 14:00. Mai explică faptul că tocmai din această cauză în ziua respectivă, între orele17:00-17:30, nu a fost prezent nimeni ca să preia petiţia. Conform legii, petiţiile şi scrisorile pot fi trimise şi prin poşta sau e-mail. Nu este obligatoriu ca acestea să fie preluate de către prefect sau alte persoane oficiale şi tocmai din această cauză consideră că plângerea lui Gazda este nemotivată – se menţionează în document. In cea de-a doua parte a răspunsului, prefectul mai aminteşte că după ce a doua zi au primit documentul, au verificat expeditorul, însă din cauza faptului că nu au găsit o organizaţie oficială înregistrată sub numele de Consiliu Secuiesc scaunul Sepsi, nu au înaintat documentul destinatarului şi au închis cazul.
Sursa: Haromszek nr. 7547 din 18.07.2015, autor Farkas Reka
Cea de-a XXVI-a ediţie a Universităţii Libere de Vară şi Taberei de Studenţi Balvanyos
Consiliul Tineretului Maghiar din Transilvania (MIT) şi Fundaţia Pro Minoritate organizează la Băile Tuşnad în perioada 21-26 iulie cea de-a XXVI-a ediţie a Universităţii Libere de Vară şi Taberei de Studenţi Balvanyos, cu motto-ul Mai mult decât festival!. Programul de mâine (21.07.2015): de la ora 12:00, în cortul Mass-media, în cadrul programului intitulat Sincronizează-te cu noi!, poţi să afli cum este să transmiţi un meci de fotbal, de polo sau chiar şi o Olimpiadă! Cei interesaţi pot vizita expoziţie memorială despre baroneasa Bornemisza Elemerne Szilvassy Carola, intitulată Rolurile unei femei moderne şi care îşi asumă o responsabilitate socială, la începutul secolului. De la ora 15:00 proiectare de film şi discuţii pe tema filmului Călătorie în timp în Bazinul Doneţk, al cărui autor este Havasi Janos, respectiv se mai poate viziona şi filmul Sclavul lui Dumnezeu. Autori: Barlay Tamas şi Horvath Tamas. De la ora 16:30 continuă programul Sincronizează-te cu noi!. De la ora 17:30 va avea loc întâlnirea publicului, la care participă Magashegyi Underground, Salonna es Bandaja, Ferenczi Gyorgy şi Rackajam. De la ora 22:00 va concerta Magashegyi Underground. La cortul Cseh Tamas va începe de la ora 24:00 petrecerea de deschidere cu DJ Szelyes. Petreceri după concerte: Scena mică – cortul MIT: Deejay Lilboy şi Nick Havsen, în Sură: DJ Johnny, DEPO: Ethnofil (live); Carioca – Depo Opening Party – Vygo, Saboar.
Sursa: Hargita Nepe nr. 135 din 20.07.2015
Secuii sunt români?
Ministrul de externe Bogdan Aurescu susţine, în cadrul unei conferinţe internaţionale de la Timişoara, în prima parte a lunii iulie 2015, expunerea intitulată Minorităţi naţionale în Europa….. Cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la semnarea acordului privind protecţia minorităţilor, el declară cu mândrie că România a ajuns la nivelul respectării diferitelor identităţi şi la respectarea acestora. Aurescu dezinformează fără nici o problemă. El declară că interculturalitatea are o valoare de model în România. El susţine acest lucru fără ruşine, în timp ce nebunia naţionalistă se dezlănţuie. La Întorsura Buzăului, la reuniunea organizaţiilor româneşti de pe Pământul Secuiesc, la care sunt prezenţi prefectul, episcopul ortodox, secretarul general al ministerului apărării, reprezentanţi ai unor autoguvernări, s-a discutat despre crearea respectului reciproc. Scopul cel mai important este construirea clădirii Inspectoratului judeţean de poliţie Covasna. Aceştia ar dori ca primarii secui să fie sancţionaţi în cazul în care în cadrul festivităţilor române nu apar cu banderole roşu-galben-albastru. Fac acest lucru sub semnul patriotismului, în timp ce secuii sunt privaţi de drepturi, deoarece nu au drepturi colective, iar în lipsa acestora este o ruşine să se vorbească despre protecţia minorităţilor. Acesta ar fi trebuit să se laude în legătură cu faptul că efectivul maghiarilor din Transilvania a scăzut cu un procent de 25 la sută, de la 1,61 de milioane la 1,22 de milioane, în timp ce procentul românilor din Transilvania a crescut. Ideea fasistoidă a românizării violente se află în loc fruntaş în sfera gândirii naţionaliste române. Din punct de vedere etnic nu putem avea dubii în legătură cu faptul că secuii sunt de fapt români vorbitori de limba maghiară. Trebuie să înţelegem în sfârşit faptul că Bogdan Aurescu şi alţi patrioţi cu exces de zel nu mint în cadrul conferinţelor internaţionale, deoarece în România nu putem să vorbim absolut deloc despre asuprirea minorităţilor naţionale, ci doar despre recucerirea şi reromânizarea acestora. După cercetarea originii câţi români ar mai rămâne? Să nu uităm faptul că prin cercetarea originii, în Dobrogea, Banat, în zona locuită de ceangăi şi în marile oraşe cum ar fi Constanţa, Bucureşti, Galaţi, Craiova, Iaşi – despre milioane de români ar putea fi descoperit faptul că nu sunt români. Desigur în cadrul convieţuirii oamenii se căsătoresc, îşi schimbă religia, tradiţia, limbajul. Dacă acest lucru nu se întâmplă în mod forţat, cum ar fi de exemplu schimbarea procentului etnic al localităţilor maghiare, atunci are loc o asimilare firească. Acest lucru se întâmplă şi dincolo de Carpaţi. Slavii, cumanii, maghiarii şi saşii s-au românizat. Şi pe Pământul Secuiesc a avut loc o asimilare firească. Naţionalismul constituie baza teoriei originii române a secuilor şi baza predării istoriei imaginate. Efectul naţionalismului provoacă prejudicii imense poporului maghiar şi celui român din Transilvania. Naţionalismul este şi în momentul de faţă un instrument. Acest lucru este oglindit şi de manifestările din zilele de 1 decembrie ale extremiştilor, când noi suntem trimişi în Asia. Poate tocmai din această cauză prefecţii consideră românizarea forţată drept o misiune. Din fericire, ideea naţionalistă xenofobă nu i-a contaminat pe toţi concetăţenii noştri români. Scrierea noastră nu este îndreptată împotriva nimănui, dar trebuie să cunoaştem teoriile ameninţătoare, dacă dorim să înţelegem obiectivele atitudinii antimaghiare.
Sursa: Haromszek nr. 7547 din 18.07.2015, autor Kadar Gyula
Tusvanyos
Unul dintre cele mai importante evenimente ale acestei veri din zona Ciuc este Tusvanyos. Universitatea Liberă de Vară Balvanyos şi tabăra de studenţi cu un caracter de festival. Atunci când în viaţa publică maghiară a început scrierea de articole, şi acest lucru a devenit valabil şi în cazul nostru, au apărut şi taberele cu o ideologie diferită – Tabăra UE de la Izvoru Mureşului, Tabăra EMI din Gheorgheni, şi de asemenea şi tabăra românească de la Izvoru Mureşului – însă, modelul de funcţionare, motivul sau pretextul a fost preluat în orice caz de la Tusvanyos. Tusvanyosului i se poate reproşa tot felul de lucruri, dar o certitudine este faptul că a devenit unul din obiectivele de vară ale tinerilor maghiari din ţară, după Electric Castle din Bonţida şi festivalul Volt din Sopron. O certitudine mai este totodată şi faptul că întâmplările politice din ultimul sfert de secol, din politica internă maghiară, relaţia maghiaro-ungară, respectiv relaţia maghiaro-română, au lucruri în comun cu Balvanyos-Tuvanyos, cu temele prezentate, discutate aici, iar cele prezentate în prelegerea de închidere a Tusvanyosului, determină pe un an retorica politicii interne ungare şi a politicii naţionale, dar proiectează şi întâmplările politicii externe. Nu se înşeală şi nu exagerează cei care vorbesc pe marginea evoluţiei Balvanyos… Deşi actorii principali ai taberei sunt aceiaşi ca în urmă cu un sfert de secol, comportamentul lor s-a schimbat odată cu vârsta lor, experienţa acumulată, rolul îndeplinit în viaţa lor politică şi socială, şi în paralel cu acesta s-a schimbat şi aprecierea lor. Foştii tineri conferenţiari au ajuns deja la o vârstă matură, iar cei mai tineri sunt de o vârstă cu copii acestora – astfel se schimbă în mod evident şi perspectiva aprecierii lucrurilor. Si aşa şi este corect. Cel mai important este că universitatea liberă asigură un forum pentru cunoaşterea şi confruntarea concepţiilor, iar prezenţa maghiarilor în Bazinul Carpatic poartă posibilitatea soluţionării comune a problemelor comune, respectiv posibilitatea învăţării reciproce şi din experienţa celorlalţi. Important mai este şi faptul că foarte mulţi tineri găsesc aici posibilitatea relaxării, şi pot să se distreze pe muzica unor formaţii la ale căror concerte nu este sigur că ar putea să meargă cu alte ocazii. Si în cazul în care în ziua care desparte două petreceri de seară intră eventual într-un cort de prelegeri, poate mai rămân cu câteva informaţii, idei, cu care majoritatea vor fi mai bogaţi – chiar şi în mod involuntar. O parte a politicienilor vizitează doar tabăra care îi este apropiată lui, organizaţiei sale. Insă, cei care într-adevăr se gândesc cu seriozitate la dialog, la confruntarea concepţiilor, îşi exprimă părerea în tabăra UE, tabăra EMI şi de asemenea şi la Tusvanyos, şi probabil că pot transmite mesajul lor şi adepţilor cei mai înrăiţi ai diferitelor organizaţii, şi anume că până la urmă doresc acelaşi lucru, au acelaşi scop, doar că văd în mod diferit calea şi mijloacele pentru atingerea obiectivului. Tusvanyos poate fi îndrăgit, Tusvanyos poate fi criticat – dar un lucru nu poate fi făcut cu Tusvanyos: lăsat în afara atenţiei,ignorat. Deci, să fim şi noi atenţi la ceea ce se întâmplă în această săptămână la Băile Tuşnad, deoarece politicienii vor prezenta viitorul apropiat, iar viitorul depinde chiar de tineretul care se distrează acolo. Atât viitorul apropiat, cât şi cel îndepărtat. Eu le doresc tuturor participanţilor la Tusvanyos să aibă parte de consfătuiri de succes şi o petrecere relaxantă şi răcoritoare.
Sursa: Hargita Nepe nr. 136 – 21.07.2015, autor Sarany Istvan
Tusvanyos / Drumul către libertate: autonomie sau independenţă
Maghiarii din Transilvania nu sunt singuri în privinţa aspiraţiilor autonomiste ale secuilor – a reieşit în cadrul dezbaterii organizate cu participarea unor politicieni tirolezi, bretoni, catalani şi silezieni , pe tema rezultatelor de până acum, a obiectivelor şi posibilităţilor lor. Fiecare situaţie este alta, un aspect foarte important fiind solidaritatea naţiunilor care trăiesc în minoritate. Sandor Krisztina, preşedintele executiv al CNMT, a declarat că mulţi pot sesiza că de la an la an, la Tusvanyos se discută cel mai mult despre autonomie, însă dar nu au fost obţinute rezultate esenţiale. Avem două proiecte autonomiste, trei partide, două consilii naţionale şi ar trebui să progresăm cu consecvenţă într-un mediu care în momentul de faţă nu este dispus să ridice problema la un nivel superior – a menţionat Sandor Krisztina. Avem nevoie de încurajare din partea grupurilor etnice europene cu o situaţie asemănătoare. Gunther Dauwen, directorul EFA, a declarat că de alianţa lor aparţin 45 de partide, care luptă pentru Europa naţiunilor, a oamenilor, a regiunilor. El a declarat că fostul preşedinte al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a stat cel puţin cu ei la masa negocierilor şi a ascultat plângerile minorităţilor, însă Junker nu este dispus să facă acest lucru. Dauwen a declarat că în zadar are Corsica parlament, deoarece Parisul le mătură de pe masă deciziile, scoţienii au fost ademeniţi cu promisiuni, există probleme în privinţa drepturilor suedezilor din Finlanda. Autoguvernarea este un drept fundamental al omului – a subliniat el. A mai spus că 12 reprezentanţi ai EFA susţin autonomia Pământului Secuiesc, a Transilvaniei. Este nevoie de o Europă mai liberă, mai bună, care nu permite excluderea minorităţilor. Tirolul de Sud nu este chiar Tărâmul Făgăduinţei Din expunerea susţinută de Cristian Kollmann, responsabil cu presa în cadrul Mişcării Libertate pentru Tirolul de Sud, a reieşit că de pe Pământul Secuiesc, autonomia Tirolului de Sud pare un vis irealizabil, însă cei care trăiesc acolo nu sunt deloc mulţumiţi de situaţia lor. Victor Gallou a vorbit despre situaţia bretonilor din Franţa, care luptă de zeci de ani pentru dăinuirea lor şi pentru menţinerea identităţii lor naţionale. Despre situaţia catalanilor a vorbit Gerard Bona, secretarul EFA, cuvintele lui fiind completate de Marc Gafarot I Monjo, conducătorul cabinetului cu probleme externe în cadrul Partidului Convergenţei Democratice din Catalonia. Bona a declarat că naţionaliştii catalani luptă pentru dăinunirea lor lingvistică şi culturală. Se cunosc foarte puţine lucruri despre silezienii din Polonia, care cer şi ei autonomia – a declarat Tomas Jareczki, membru al Mişcării Autonomiste Sileziene. Este vorba despre o regiune foarte bogată, care le-a fost anexată Germaniei, Cehiei şi Poloniei. In momentul de faţă luptă pentru autonomie şi ştiu faptul că au puterea necesară să-şi schimbe destinul. Nimeni să nu renunţe la limba sa, la cultura sa – a declarat Jareczki.
Sursa: Haromszek nr. 7551 din 23.07.2015, autor Fekete Reka
Centrul European de Studii Covasna – Harghita
Lasă un răspuns