„Centralistul” de la miezul nopții…

În mod cert, profesorii nu l-au sunat… Că nu au linie directă cu el. Și nu și-ar fi permis să-l sune nici măcar pe „fix”-ul Băncii Naționale, în timpul programului casierei cramelor Isărescu, darămite la două noaptea! L-au sunat în schimb alții! Și nu faptul că l-au sunat chiar acasă e șocant, ci autodenunțul lui Mugur Isărescu din care înțelegem că le-a și răspuns. Dar nu pentru a-i beșteli pentru tupeu, ci pentru a folosi „instrumentele de calmare”. Vorba bună și liniștirea deponenților isterizați de veștile din Grecia.

Și ar mai fi o știre! Pe asta o deducem! Aceea că Mugur Isărescu nu doar că îmbătrânește, deh, nici vinul de cramă nu e un elixir, dar se și ramolește. Căci oare cum altfel să cataloghezi un guvernator de Bancă Națională care se destăinuie public că a fost sunat noaptea de unii deponenți (persoane importante, evident!) pentru a le da asigurări personale. Vorba aceea, profesorii, nu mai vorbim de pensionari!, nu și-ar permite nici măcar să o sune pe casierița de la ultima filială rurală a celei mai modeste bănci. Dar anumite persoane au fir direct, și roșu!, în miez de noapte, chiar cu Mugur Isărescu.

Or, dacă nici acesta nu este un autodenunț al guvernatorului BNR, atunci oare ce mai trebuie să așteptăm pentru a pricepe cât de depășit este Mugur Isărescu? Pe care, la drept vorbind, ar trebui să-l sune acum o comisie parlamentară să-l întrebe cine sunt persoanele și ce fel de relații au ele cu un guvernator de bancă națională dacă își permit astfel de interogări de noapte. Dar și ce fel de obligații are guvernatorul Isărescu față de acestia dacă le răspunde, ba face și nopți albe pentru a le da explicații?

Acum, mai că l-am suna și noi pe domnul de la centrala centralei BNR, să ne dea asigurări, musai personale!, că putem sta liniștiți chiar dacă avem bani prin cele câteva bănci grecești din România. Adică, „bănci cu capital grecesc”, că ne trage de urechi domnul guvernator! Și l-am suna în timpul orelor de audiență, nu la miezul nopții. Doar că s-ar putea să ne răspundă vreo centralistă țâfnoasă și atunci am putea să nu mai fim „raționali, ci emoționali”. Și, vorba guvernatorului, dacă „emoţia este predominantă, nu raţiunea şi înţelepciunea, BNR poate acţiona şi cu instrumentele de calmare”.

Care sunt acestea, nu știm, căci Mugur Isărescu nu și-a dus ideea până la capăt, căci avertismentul s-ar fi putut transrroma în amenințare, dar intuim că nu e vorba de discursuri psihologice de calmare la miez de noapte!

Oricum, calmarea prin telefon nu este decât un serviciu „premium” cu minute nelimitate de… noapte, rezervat doar anumitor clienți. Pentru ceilalți, se utilizează instrumentele de P.R. de care dispune BNR: comunicate, logorea prin TV a consilierului personal (doar la o bancă de dinozauri un pensionar menține pe post de consilier personal un alt… pensionar, de mâine-poimâine o să ajungă BNR un soi de CAR pentru bancherii pensionari!) și poate câteva broșuri. Pentru că toți ceilalți, neavând fir direct cu centrala BNR, dacă încep să-și pună astfel de întrebări, nu vor crea emoție, ci vor fi doar „niște iraționali”. Pentru că așa e cu „abonamentele” deponenților la BNR: cei din categoria premium „trăiesc cu emoţie, creează emoţii”, or „cum să nu răspundă emoţional, cum să le ceri să fie raţionali”, apoi categoria deponenților de rând, care, dacă generează astfel de întrebări, în afara facilităților, vor genera panică bancară. Și care sunt, în sine, „niște iraționali”, nu deponenți emoționali din secțiunea premium de noapte, pentru că, ne lămurește netelefonic tot Mugur Isărescu „orice fenomen de panică bancară este în esenţă un fenomen iraţional”.

Or, emoțional sau nu, dacă mai stă mult în fruntea Băncii Naționale, Isărescu o să ajungă să ceară să i se spună, nu „Domnule general”, ca premierului-izmenar interimar, ci Mugurel BeNeRescu!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*