Toate semințiile trace se trag din „păstaia” getică!

Trăim cu o grabă fantastică fragmente de istorie și ridicăm pe firmament firimituri de adevăr. Citesc presa în diagonală, ca fiecare român grăbit, și ce aflu? Că la Paris, în celebrul Muzeu Luvru, s-a deschis, începând cu 16 aprilie 2015, o expoziție bulgară reunind numeroase artefacte tracice din 17 muzee din întreaga țară. Potrivit organizatorilor, „Saga Regilor Traci — Descoperiri Arheologice în Bulgaria” va fi „…cea mai amplă expoziție străină organizată în acest an de muzeu, va atrage până la 4 milioane de vizitatori și va fi deschisă publicului până la data de 20 iulie.”. Printre cele peste 1.600 de artefacte ale expoziției figurează faimosul tezaurul de aur de la Panaghiuriște și capul de bronz al lui Seuthes III (regele Regatului Odrysian, între 331 î.Hr. și circa 300 î.Hr.), descoperit în anul 2004. Exponatele au fost evaluate la o sumă de aproximativ 170 de milioane de euro, dintre care doar comoara de la Panaghiuriște valorează 50 de milioane de euro. Ca o primă informație, „triburile tracice — amintește AFP — s-au stabilit pe un teritoriu vast din sud-estul Europei între secolele IV î.Hr. și III d. Hr, însă pe teritoriul Bulgariei în special au fost descoperite numeroase artefacte de aur.

Reiau cărțile de istorie și recitesc. Într-adevăr, în ultimul timp, după o serie de descoperiri arheologice, se tot bate monedă pe existența unor strămoși traci ai bulgarilor (popor slav). Avem aici de-a face o confuzie: Tracia este o regiune, ca Dobrogea, de exemplu. Nu este un popor. Poporul era get și pe malul stâng al Dunării, dar și pe malul drept. Herodot pomenește peste 22 de seminții care populau zona Tracă (bessi, bisalți, brygi, dalonci, crestoni, crobizi, skyrmiazi, nipsei, odomanți, odryși, trauși, bistoni, ciconi, dersei, edoni, geți, paiți, sapeni, satri), dar printre acestea nu apare nici o seminție tracă. Toate aceste seminții se trăgeau din „păstaia” Geților de Aur (marea masă a geților; Massageții din Marea Aria). Geții populau întreaga Europă, până la Marea Baltică, și Asia, până în India, după cum arată chiar Universitatea din Cambridge („The Cambridge history of India”, vol. I, p.67-71). Tot aici se menționează că grecii, macedonenii și albanezii au migrat din Carpați. Nu se face nici o mențiune despre traci.

În „De originibus populorum Transylvanie”, vol.II, p.323, Ion Budai – Deleanu dă explicație acestui fapt: „Învățații arată că la grecii antici, trake ar fi însemnat miazănoapte”. În latină „atra” înseamnă „negru” (A – Tracia sau „Tracia cea Neagră”). Noi românii avem Valahia cea Neagră, fluviul Istru ce izvorăște din Munții Pădurea Neagră, către Marea Neagră, un voievod Negru Vodă și steaguri cu capete de negrii. Populațiile ținutului numit Tracia au fost împărțite de armatele rome în moesi, geți sau daci. Chiar după istoricul N.S.Derjavin, în „Istoria Bulgariei” stă scris că cei care au populat Tracia, și au fost numiți traci, „…au apărut pe peninsulă în al treilea mileniu î.Hr., de peste Dunăre, de pe pământul lor strămoșesc…, unde ocupau cu aproximație crestele de sud ale Carpaților și tot masivul Semigrad (șapte cetăți) – Ardealul, cu părțile Siretului, Prutului și Nistrului, de unde tracii s-au apropiat de Peninsula Balcanică.” Deci, cei care au populat Tracia vin din Carpați și fac parte din marea masă a geților, pentru că din acești Geți de Aur s-au desprins și celelalte populații care au devenit mai apoi greci, latini, celți, germani, etc. Trogus Pompeius amintea în sec. I î.Hr. – sec. I d.Hr: „Chiar și dacii sunt mlădițe ale geților” (ap. abreviatorul Justin, Ed. Nisard, Paris, 1841, C.XXXII, II). În „Dictionnaire Grec-Francais” al lui Alexandre, (Paris, Ed. Hachette, 1877, partea a – II- a: Vocabulaire de noms historiques, mythologiques et geographiques, A. Pillon), se arată: „Dacii popor din familia Geților”. În introducerea la „Cartea IV” a lui Herodot, tipărită în 1902 și premiată de Academia Română, Dimitrie I. Ghica scris: „…locuitorii Dunării aparțineau marii familii indo-europene numite Geți”, din care Dacii, Tracii și Pelasgii erau numai ramuri. C.I.Hyginus (64 î.Hr.- 17 d.Hr.) în lucrarea „Astronomicon libri IV” scrie despre Charnabon, rege al geților din Tracia. În „Historia Augusta” (Editura Științifică, 1971, p.503) se menționează: „(Împăratul Probus) și-a continuat drumul prin Thracia, primind, fie ca prietene, fie ca supuse, toate populațiile getice…” De la Dio Cassius, în „Istoria Romana”, aflăm că „Dacii ocupă ambele maluri ale Istrului… Cei care se află spre miazănoapte de fluviu se numesc „daci”, unii își zic „geți” sau „traci”, căci aparțineau neamului dac care odinioară a populat cu așezări împrejurimile muntelui Rhodope.” Robert Sheringham („De Anglorum Gentis origine disceptatio”, p. 159) spune: „Astfel chiar Pliniu, Mela, Solinus, îi arată pe geți ca poporul Traciei. Toți tracii ar fi fost un singur popor, adică geții, mărturisește Mela (sec. I d.Hr)” Flavius Vospicus din sec. III îi numește pe toți tracii popoare getice. Populațiilor din Tracia, Strabon și Herodot, le spun „seminții”, nu popoare, pentru că toate aceste „seminții” aparțineau de un singur popor. Izvoarele antice consemnează limpede faptul că populațiile europene și ale Asiei vestice provin din Carpați. Vasile Pârvan arată limpede în a sa „Getica” (1982, p.51): „Cât privește sudul Dunării, până la Haemus, el era de mult getic. Dar geții de aici erau numiți thraci.” După toate sursele antice, toate semințiile din Tracia vorbeau o singură limbă, și aceasta era limba geților, dacilor, valahilor.

Oricum, la jumătatea mileniului II, î.Hr. are loc marea lovitură planetară ce distruge 98 la sută din omenire. Geții de Aur stâng resturile semințiilor umane aici, în vatra lor, și le ajută să se refacă. După ce se înmulțesc, în timpul mileniul al doilea î. Hr., începe marea roire a tokharienilor, indo-europenilor, hitiților, armenilor, grecilor, italicilor, celților, balto-slavilor, germanilor, din vatra de locuire a Vechii Europe. Acum avem de-a face cu unul din cele mai importante fenomene din istoria mondială. Din marea masă a geților, de la malurile Atlanticului până în India, prin mileniul II î. Hr., datorită sporirii populației până la depășirea capacității de hrănire a leagănului comun, unele grupuri de populații au trebuit să părăsească habitatul comun și să ajungă în spațiile în care au fost individualizate și etnicizate, așa cum le cunoaștem și noi astăzi.

Joseph Mansion în a sa „Pays d’origine des indo-europeens” (Editura Ceuterick, 1911; p.228) menționează. „Istoria este mută asupra originilor Europei. Se pot urca primele stabiliri ale elenilor în Grecia la cel mult 2000 î.Hr. Italioții nu apar decât mult mai târziu, iar noi putem abia să bănuim la aceste date îndepărtate existența altor popoare, ca celți, germani, balto-slavi”. Atunci, cine a „înființat” nucleul uman primordial și multietnic al „semințiilor” getice în Europa? Cine se afla pe aceste meleaguri acum peste 7.000 de ani? Nu cumva strămoșii noștri, Geții de Aur?

One Response to Toate semințiile trace se trag din „păstaia” getică!

    Faci un comentariu sau dai un răspuns?

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    *