Revista presei maghiare din România 15 mai – 31 mai 2015 (2)

Stradă Wass Albert la Sfântu Gheorghe

Voluntarii organizaţiei Mişcarea de Tineret 64 de Comitate (HVIM) au strâns aproximativ 500 de semnături pentru ca şi în oraşul Sfântu Gheorghe să existe o stradă care să poarte numele scriitorului Wass Albert. Varga Laszlo Elod, reprezentantul organizaţiei de tineret, a menţionat în comunicatul său că semnăturile de susţinere au fost strânse în curtea bisericii reformate din Simeria, la sfârşitul săptămânii trecute. Anterior, fuseseră prezenţi în curtea parohiei Szent Gellert şi în curtea bisericii catolice Krisztus Kiraly. Membrii mişcării sunt de părere că în pofida campaniei de calomniere a lui Wass Albert, atitudinea oamenilor este una pozitivă. In comunicatul organizaţiei de tineret se menţionează că acţiunea de strângere de semnături continuă în curţile bisericilor, după care în locuri publice, deoarece este nevoie de peste 4.000 de semnături.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7502 din 27.05.2015

Va exista cât de curând un drapel al judeţului

In momentul în care legea drapelelor, adoptată de Parlament, va apărea în Monitorul Oficial, Consiliul Judeţean Covasna va acţiona şi va oficializa drapelul judeţului -a declarat preşedintele de consiliu, Tamas Sandor, în cadrul şedinţei de ieri a organismului. Preşedintele de consiliu a vorbit despre faptul că a fost elaborată legea care reglementează drapelele unităţilor administrative locale. El a reiterat ideea că autorităţile române aplică dublul etalon. Drapele au putut exista peste tot în România, cu excepţia judeţelor Covasna şi Harghita. Numai aici, pe Pământul Secuiesc, prefecţii au atacat drapelele, iar instanţele au decis în favoarea lor. Drapelele pot fi arborate liber, oriunde. Bedo Zoltan, consilier (CNMT), nu consideră un progres apariţia legii drapelelor, deoarece s-a ajuns ca până şi utilizarea drapelelor să fie supusă unor norme. In baza principiului democraţiei, ceea ce nu este interzis de lege reprezintă cale liberă într-o ţară normală. L-a întrebat pe parlamentarul Marton Arpad, prezent la şedinţă, ce face UDMR în privinţa legalizării utilizării drapelului secuiesc. Parlamentarul a declarat că din câte ştie, PCM va elabora un proiect de lege în această chestiune, iar în momentul în care va fi gata, el îl va semna şi îl va înainta în parlament.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7504 din 29.05.2015, autor Szekeres Attila

Am adus o sabie însângerată

Am adus sabia însângerată, stimaţi cititori! Patria Secuiască este în pericol. Este în pericol nu numai patria, ci şi singura sursă de informare independentă a secuimii, Szekely Ido! Szekely Ido este o publicaţie independentă care nu este purtătoarea de cuvânt a altora, ci a luptei autonomiste. Sprijiniţi lupta secuimii pentru obţinerea autonomiei!!! In cazul în care fiecare parohie ar face un abonament pentru un singur număr din Szekely Ido, ar fi asigurată continuitatea luptei care nu poate fi asumată pe deplin de nici o publicaţie maghiară, deoarece conform informaţiilor pe care le deţinem, Szekely Ido este singura publicaţie independentă din Transilvania. Noi, redactorii publicaţiei, afirmăm că nu cedăm în faţa nici unor instrucţiuni ale serviciilor secrete! Publicaţia noastră doreşte să fie şi o susţinătoare a maghiarilor din diasporă. Nu putem aştepta ajutor nici din partea Budapestei, nici din partea Bucureştiului. Actuala conducere a Consiliului Naţional Secuiesc efectuează acţiuni militare demilitarizatoare pentru secui, pentru ca aceştia să obosească, să se sature de luptă şi de identitatea secuiască!

Sursa: publicaţia bilunară Europai-Ido nr. 12 din 30.05.2015, autor Horvath Alpar

Despre colina sub formă de balaur, inclusiv în cadrul administraţiei locale

Ştim noi foarte bine, să nu creadă nimeni că suntem nişte proşti: colina sub formă de balaur este doar un pretext, a fost născocită doar ca să obtureze grupul statuar Mihai Viteazul – este obiecţia formulată în cadrul recentei şedinţe a administraţiei locale din Sfântu Gheorghe, de Rodica Pârvan, consilier social-democrat. Consilierul, cunoscut pentru discursurile sale cu caracter naţionalist, a precizat că îşi ridică glasul în numele unui grup de alegători, deoarece nu înţeleg sensul lucrărilor de extindere a parcului , în condiţiile în care ar exista lucrări mult mai importante pentru oraş, exemplul adus în acest sens fiind Hotelul Bodoc. In replică, primarul Antal Arpad şi-a reiterat argumentele formulate anterior cu privire la pieţele cu caracter etnic, adăugând că, în ceea ce priveşte Piaţa Mihai Viteazul, şi-a demonstrat respectul faţă de comunitatea românilor din oraş, având în vedere că statuia şi zona din jurul acesteia arată mult mai bine decât acum şapte ani, la începutul primului său mandat . Antal Arpad a mai menţionat: prin construirea preconizatei pieţe centrale încearcă de fapt să continue linia directoare privind dezvoltarea oraşului, urmărită preliminar intervenţiei comuniste. In felul acesta, statuia nu se va mai vedea de la teatru, iar comunitatea românilor nu va avea un loc în care să sărbătorească ziua de 1 decembrie – a continuat consilierul social-democrat. De ce ar trebui remarcată statuia de la teatru? – a întrebat primarul. Iar în ceea ce priveşte sărbătorirea, a existat şi până acum un spaţiu suficient de mare în faţa statuii şi pe strada Gabor Aron, porţiunea respectivă nu se va reduce nici în cele ce urmează. Nu se putea organiza o dezbatere publică pentru a-i consulta şi pe localnici? – a continuat consilierul. In presa de limbă maghiară şi cea de limbă română, inclusiv pe internet, a fost anunţată dezbaterea publică pe tema colinei sub formă de balaur, iar pe de altă parte, hotărârea privind extinderea parcului a fost votată inclusiv de doamna consilier – a răspuns edilul. Există prea mulţi balauri în acest oraş, cel ridicol din faţa magazinului universal, apoi cel nou, care este prea mic, nu este sub nicio formă demn de dimensiunea oraşului Sfântu Gheorghe, iar acum această colină – a continuat consilierul. Mi-e îmi plac ambele opere de artă – a răspuns primarul – evident, în secolul al XXI-lea nu pot fi create statui la fel cum erau cele din secolul al XVI-lea, iar colina va fi interesantă, copiii se vor putea sui pe ea . Las că ştiu eu, colina va fi construită doar ca să nu se mai vadă statuia. Consilierul şi-a epuizat argumentele şi şi-a încheiat şirul de comentarii nu pentru că Antal ar fi menţionat că, atunci când statuia de bronz a lui Mihai Viteazul a fost ridicată în Sfântu Gheorghe, locuitorii oraşului nu au fost întrebaţi ce părere au despre acest lucru.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7505 din 30.05.2015, autor Vary O. Peter

Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna – Harghita

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*