Resping legea drapelelor
Din cauza faptului că legea prevede că două unităţi administrative nu pot avea acelaşi drapel, se poate constata că legea nu se referă la drapelul secuiesc – se menţionează în comunicatul de ieri al prezidiului naţional al PPMT. Consiliul Naţional Secuiesc a adoptat şi el o poziţie fermă în legătură cu legea drapelelor şi i-a cerut printr-o scrisoare preşedintelui Klaus Johannis să retrimită în parlament legea. Potrivit comunicatului partidului popular, legea drapelelor nu soluţionează problema drapelelor şi este revoltătoare şi din prisma faptului că parlamentarii UDMR au anunţat că această normă juridică va face posibilă utilizarea drapelului secuiesc. Norma juridică care aminteşte de simbolurile unităţilor administrative nu poate fi doar restrictivă, din punct de vedere al utilizării drapelului secuiesc. Se afirmă, şi s-a adeverit acest lucru, că norma juridică adoptată pune într-o situaţie imposibilă utilizarea drapelului secuiesc şi va exista bază juridică ce va putea fi invocată cu ocazia persecuţiilor din partea autorităţilor.
Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7494 din 16.05.2015
Situaţia minorităţilor nu reprezintă o problemă internă
Situaţia minorităţilor nu reprezintă problema internă a anumitor ţări – este tema abordată de secretarul de stat ungar pentru politică naţională, în cadrul conferinţei internaţionale intitulate Provocările presupuse de protecţia minorităţilor din Europa, desfăşurată ieri, la Budapesta. In cadrul evenimentului derulat în incinta Casei Maghiarilor cu participarea Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene (FUEN), Potapi Arpad Janos a evidenţiat: în aprecierea guvernului ungar, organizaţia este un personaj important în sfera validării drepturilor, aceasta contribuind în mod semnificativ, prin activitatea sa de lobby la nivel european, la atragerea atenţiei factorilor decizionali şi a opiniei publice asupra problemelor încă nesoluţionate ale minorităţilor naţionale. Potapi a amintit de al LX-lea congres FUEN, încheiat acum câteva zile, precizând: Ungaria salută în mod special decizia întrunirii, în care organizaţia le cere României şi Slovaciei să aplice cele mai bune practici ale autonomiilor culturale şi teritoriale, care funcţionează în UE, respectiv să ţină cont de valorile istorice, culturale, lingvistice, confesionale şi tradiţionale ale regiunilor. Secretarul de stat a menţionat că unul din elementele de o importanţă deosebită al activităţii FUEN îl constituie iniţiativa cetăţenească europeană, denumită Minority SafePack, prin care vrea ca Uniunea Europeană să adopte norme juridice care intensifică protecţia persoanelor aparţinătoare minorităţilor naţionale şi lingvistice, respectiv care contribuie la aprofundarea diversităţii culturale şi lingvistice a UE. Ungaria susţine iniţiativa şi acordă tot sprijinul posibil în interesul izbutirii acesteia -a semnalat Potapi, adăugând: sunt convinşi că va recunoaşte şi Comisia Europeană că reprezintă părţi indispensabile ale diversităţii culturale şi lingvistice inclusiv minorităţile naţionale, chiar dacă există multe state membre (de exemplu, România şi Slovacia) care nu sunt neapărat de acord cu acest lucru. Hans Heinrich Hansen, preşedintele FUEN, a vorbit despre faptul că există minorităţi, care se află într-o situaţie mai bună, însă există şi unele cărora nu li se acordă deloc atenţie în Europa, politica nu prea le susţine, pentru că nu-şi vede interesul în acest lucru -a constatat Hans Heinrich, menţionând: 40 milioane de oameni trăiesc în minoritate în cadrul UE, adică fiecare al şaptelea cetăţean. Preşedintele FUEN a precizat: ar putea dispărea destul de repede minoritatea care nu dispune de instituţii de învăţământ proprii.
Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7494 din 20.05.2015
MIERT cere demisia lui Szasz Jeno
Consfătuirea Maghiară de Tineret (MIERT), care grupează organizaţiile de tineret care colaborează cu UDMR, cere demisia lui Szasz Jeno, deoarece conducătorul Institutului de Cercetare pentru Strategie Naţională (NSKI), fostul primar al oraşului Odorheiu Secuiesc, şi-a început programul pescuitul de perle fără implicarea celor vizaţi. Tinerii au reclamat ieri, la Cluj, faptul că NSKI încearcă să îi atragă pe tinerii din diasporă în şcolile de pe Pământul Secuiesc. Szasz Jeno denumise această strategie drept pescuit de perle, însă MIERT îi cere într-un comunicat guvernului ungar să acţioneze pentru ca Institutul de Cercetare să nu împartă fondurile contribuabililor ungari după bunul său plac. In cazul în care NSKI nu poate acţiona în interesul soluţionării adevăratelor probleme ale maghiarilor din Transilvania, Szasz Jeno să demisioneze. In cadrul discuţiilor s-a amintit de faptul că este bine că Budapesta este interesată de destinul diasporei, însă soluţiile să nu fie propuse de cei care nu trăiesc în diasporă. Tinerii doresc ca deciziile strategice să fie luate prin implicarea lor. Potrivit unei ştiri apărute recent, reprezentanţii NSKI au fost prezenţi la sfârşitul lunii aprilie la Mediaş, Sibiu, Blaj şi în judeţul Bistriţa, iar elevii de clasele a VIII-a au fost ademeniţi să meargă în şcolile din Odorheiu Secuiesc. In opinia MIERT, este inacceptabil ca tinerii care trăiesc în diasporă să fie atraşi să plece de pe pământul lor natal, în loc să se caute soluţii pentru dăinuirea lor. Sub semnul ideii fiecare maghiar este responsabil pentru fiecare maghiar, se cere ca prin angrenarea specialiştilor, să fie demarat un dialog despre diasporă pentru remedierea problemelor reale şi pentru utilizarea eficientă a fondurilor destinate în acest scop. Activitatea NSKI a fost criticată în mai multe rânduri de UDMR. In cadrul Comisiei Solidarităţi Naţionale s-au lansat cuvinte dure la adresa lui Szasz Jeno.
Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7498 din 21.05.2015
Cine are de câştigat?
Legea drapelelor, adoptată săptămâna trecută de parlament, nu asigură utilizarea liberă a simbolurilor secuieşti, nu pune capăt campaniei autorităţilor, nu le oferă soluţii liderilor autoguvernamentali implicaţi în procese din cauza arborării drapelelor albastru -aurii, nu soluţionează aşadar nici una din problemele cu care membrii şi liderii comunităţii de pe Pământul Secuiesc s-au confruntat deja acum câţiva ani. Antal Arpad şi Tamas Sandor au declarat la unison că norma juridică nu asigură utilizarea liberă a drapelului secuiesc. PPMT şi CNS a dezbătut încă de la început norma juridică, însă nici măcar reprezentanţii Partidului Popular Maghiar nu sunt de părere că documentul ar soluţiona situaţia simbolurilor de pe Pământul Secuiesc. Cel mai revoltător în privinţa istoriei legii drapelelor este faptul că se vrea prezentarea drept un succes a unui lucru pe care în cel mai bun caz îl putem numi o semireuşită: documentul reglementează utilizarea simbolurilor localităţilor şi a judeţelor. Drapelele noastre albastru-aurii şi-au îndeplinit principala menire chiar şi persecutate, demontate, puse la colţ: au contribuit la consolidarea mişcării autonomiste, la amplificarea conştiinţei identitare regionale. Acest lucru nu poate fi schimbat de nici o lege, de nici o serie de procese sau de măsuri din partea autorităţilor.
Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7499 din 22.05.2015, autor Farcadi Botond
Ar strânge fonduri pentru biroul secuiesc de lobby
Asociaţia Szekelyfoldert din Ungaria a venit cu o iniţiativă neobişnuită. Aceasta a propus înfiinţarea unui birou secuiesc de lobby la Bruxelles. Conform scenariului, din donaţiile strânse ar urma să fie creată o reprezentanţă pentru Consiliul Naţional Secuiesc. Scopul biroului ar fi contrabalansarea minciunilor diplomaţiei române, referitoare la aspiraţiile autonomiste de pe Pământul Secuiesc. Asociaţia Szekelyfoldert susţine un vechi proiect al Asociaţiei de Utilitate Publică Erdelyt Jarok din ţara-mamă, care are de asemenea menirea de a susţine activitatea CNS, în sensul că a făcut apel la toate persoanele care se simt obligate faţă de cauza autonomiei, solicitându-le să depună unu la sută din veniturile lor în contul Asociaţiei Siculitas. Asociaţia Szekelyfoldert face apel în primul rând la participanţii marelui marş al secuilor, solicitându-le acordarea unei donaţii lunare de 1 euro. Apelul semnat de preşedintele Gyorgy Mozes Arpad lansează ideea înfiinţării unui birou de lobby. In opinia sa, prin intermediul donaţiilor s-ar putea oferi un sprijin serios în vederea validării intereselor secuilor, care nu beneficiază de sprijin politic şi material. El este de părere că prin intermediul biroului de reprezentanţă ar putea fi contrabalansată activitatea de decenii a reţelei organizate şi edificate a diplomaţiei române, referitoare la minciunile cosmetizate.
Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7501 din 26.05.2015
Centrul European de Studii Covasna – Harghita
Lasă un răspuns