Unic în Europa: Muzeul aurului de la Brad

Singurul de acest gen din Europa și unul dintre cele trei existente la nivel mondial, Muzeul aurului de la Brad este o bijuterie oferită de Dumnezeu României. Aici se află expuse cele mai spectaculoase și valoroase 18 kilograme de aur nativ din lume, reprezentate din piese rare scoase din adâncurile pământului chiar în formele pe care le putem vedea noi astăzi. Numai una dintre figurine, celebra „Șopârlă” de aur, este evaluată la trei milioane de dolari. Pe lângă acesta mai tronează în vitrinele muzeului „Dansatoarea de flamenco”, „Harta României”, „Balerina”, „Aripile îngerului”, „Pana scriitorului”, „Copacul vieţii”, „Leul”, „Crustaceul”, sau „Dinozaurul”, acestea fiind doar câteva dintre cele 1300 de exponate ce dăruiesc din sclipirea lor vizitatorilor. Colecţia conţine piese rare, unice pe întreg mapamondul. Unele dintre ele au fost extrem de apreciate în expozițiile internaționale de la Paris (Franța) în 1937 şi de la München (Germania) în 2003.

Totul a început în anul 1896, când un geolog german, Schumacher, care lucra la exploatarea minieră de la Barza (Brad), surprins și încântat de forma filoanelor aurifere din acest zăcământ, a înfiinţat un muzeu al aurului în zonă. De-a lungul vremii s-au strâns în colecţia muzeului în jur de 2.000 de exponate din care 1.300 din aur sau având în compoziție și aur, începând de la foiţe subţiri (lamele, ace, filamente, dendrite, granule) şi terminând cu forme mai consistente (cristale, pepite). Aici există şi o bogată colecţie de minerale, care cuprinde minerale rare, precum nagyagitul, silvanitul, teluritul, pseudobrookitul etc. Mai sunt expuse obiecte arheologice descoperite în zona Brad – Crișcior care dovedesc existența omului în urmă cu peste 5.000 de ani și a unei activități de extragere a aurului de 2000 de ani. De asemenea, pot fi văzute și unelte folosite la exploatarea aurului încă de acum peste 2000 de ani, din perioada dacică și romană, de când a funcţionat şi mina Barza. Valoarea exponatelor de aur constă în faptul că acestea nu au fost prelucrate. Ele sunt aşa cum au fost scoase din măruntaiele pământului de către mineri. Toate exponatele din aur au între 12 şi 22 de karate.

Pentru că trebuia să aibă partea lui de aventură și acest muzeu era să „treacă” în neființă. În anul 2006 exploatarea minieră s-a închis. Începutul unei renovări a clădirii în care ființează muzeul avea să aducă complicații ce puteau conduce la pierderea acestui spațiu atât de necesar. Numai prin eforturile conjugate ale forurilor locale și naționale s-a reușit redeschiderea acestuia pe vechiul amplasamant. Munca şi pa­siunea lor au ajutat la re­deschiderea muzeului după cinci ani şi după o amenajare modernă, care a cos­tat câteva mili­oane de euro. „Cunoaştem aurul mai mult în lin­gouri şi bijuterii, dar puţini cunosc aurul aşa cum l-a făurit Bunul Dumnezeu. Bijuteriile din adâncuri au fost scoase cu osteneala a peste 40.000 de mineri, care au lucrat în zăcământul de la Barza, vreme de ani şi ani”, declara primarul municipiului Brad, Florin Ca­zacu, la inaugurarea muzeului reamenajat și modernizat, care a avut loc pe 4 de­cembrie 2012, chiar de praznicul Sfintei Varvara, ocro­titoarea minerilor.

Trecând cu privirea de la o vitrină la alta, minunile creaţiei lui Dumnezeu iau forma celor mai delicate dantelării în aur şi culoare. Jocul metalului cu roca a trecut în zestrea expoziţională a muzeului și s-a materializat în eşantioane minunate, recoltate de geologii şi minerii care au lucrat la diferite mine din Munţii Metaliferi, circa 80% fiind din zona Bradului-Musariu, Valea Morii şi Brădişor. Migăloasa lucrare a timpului a fost cea care a dat naştere unor for­me care îi concu­rează și pe cei mai mari din­tre sculptori şi pic­tori ai umanităţii. Privim spre aceste minunății ale naturii, născute de geniul naturii și rămânem uimiți. Câtă bogăție exprimată într-un mod măiastru are natura României la sânul ei unic și darnic. Astăzi, toate minele de aur din zona Mun­ţilor Metaliferi, de la Zlatna, la Săcărâmb, stau închise şi au pe garduri și ziduri însemne străine. „Munții noștri aur poartă…” Aur de vis! Splendoare fără de asemănare!