Dezbatere despre folosirea limbii materne
În cadrul şedinţei de ieri a Consiliului Judeţean Covasna a fost din nou dezbătută problematica utilizării limbii materne. Preşedintele autoguvernării a făcut mai multe promisiuni în această privinţă. În cadrul şedinţei, consilierul PPMT, Bedo Zoltan, a reclamat faptul că mai mulţi directori ai instituţiilor subordonate consiliului judeţean au luat cuvântul doar în limba română şi că s-a întâmplat de mai multe ori ca membrii consiliului judeţean să nu profite de dreptul utilizării limbii materne. El a mai amintit de faptul că proiectul de hotărâre depus înainte de şedinţă i-a fost înmânat doar în limba română. Tamas Sandor, preşedintele consiliului, a declarat că s-a străduit în tot acest timp să respecte bilingvismul, lucru pe care l-a pretins şi angajaţilor. Tamas a subliniat că drepturile lingvistice care ni se cuvin legal trebuie respectate şi extinse. In cadrul şedinţei nu a existat posibilitatea fizică a traducerii proiectului de hotărâre. Kulcsar Terza Jozsef, consilier PCM, a amintit: au cerut în mai multe rânduri montarea unui aparat de traducere. In urma cu trei ani au primit promisiuni în acest sens, dar acest lucru nu a avut loc până în momentul de faţă. Dacă acesta ar fi existat, aceste discuţii nu ar fi avut loc. El a dat ca exemplu Consiliul Local Sfântu Gheorghe care a soluţionat de mult timp problema traducerii. Tamas Sandor a promis că vor achiziţiona în acest an aparatura de traducere sincron. Tatar Marta, consilier membru al UDMR, a semnalat faptul că în materialul scris în limba maghiară există greşeli, şi tocmai din această cauză a propus angajarea a doi-trei specialişti. Preşedintele a promis că încă în această săptămână se va adresa premierului şi va cere ca guvernul să aprobe cinci posturi de translatori, să asigure acoperirea financiară necesară, deoarece bilingvismul reprezintă un drept constituţional în unităţile administrative multilingve. El a spus că va cere acoperire şi pentru realizarea indicatoarelor bilingve pe drumurile judeţene, dar fiind faptul că acestea au fost realizate până acum din cheltuieli proprii.
Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7459 din 01.04.2015, autor Szekeres Attila
Serviciul de asistenţă juridică protestează
În cel mai recent buletin informativ al său, Organizaţia din Trei Scaune a Serviciului de Asistenţă Juridică Miko Imre atrage atenţia opiniei publice internaţionale asupra faptului că strategia naţională de ordine publică 2015-2010, al cărei proiect a fost supus recent dezbaterii publice de către ministerului de interne, ar enumera revendicarea autonomiei etnice printre sursele de pericol la adresa climatului public. In declaraţia sa, grupul parlamentar al UDMR consideră nu numai lezator de drepturi şi incompatibil cu valorile europene, ci şi riscant şi periculos faptul că documentul ministerului de interne pomeneşte autonomia, drepturile comunitare şi climatul public în aceeaşi frază.
Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7460 din 02.04.2015, autor Nagy B. Sandor
Şi de acum încolo vom cânta imnul ungar/ Sentinţa în procesul imnului
Judecătoria Sfântu Gheorghe a anulat în sentinţa sa de vineri acel proces verbal, prin care prefectul judeţului Covasna a aplicat o amendă de 5000 de lei filialei Covasna a PCM deoarece în luna iunie 2014 într-o piaţă publică a avut loc intonarea imnului ungar. In opinia preşedintelui organizaţiei judeţene, decizia nu a avut o bază juridică. – Probabil că s-au speriat la Bucureşti când au văzut că la Sfântu Gheorghe am mobilizat mase de oameni, că poporul a ieşit în stradă – a declarat Kulcsar Terza Jozsef, preşedintele organizaţiei judeţene. Indiferent dacă există sau nu prefectură, indiferent dacă acesta amendează sau nu, noi cunoaştem imnul ungar şi îl vom cânta şi de acum încolo – a subliniat Balint Jozsef. Sentinţa nu este definitivă şi poate fi contestată în decurs de 30 de zile.
Sursa: cotidianul Szekely hirmondo nr. 66 din 08.04.2015, autor Erdely Andras
Falsificarea istoriei ca şi instrument de generare a urii
Cine s-ar fi gândit la faptul că minciuna născocită în urmă cu 166 de ani (în anul 1849) poate fi un instrument eficient al instigării la ură? Organizaţia extremistă Noua Dreaptă ar fi dorit să iasă în ziua de 15 martie, sărbătoarea naţională maghiară, în Parcul Reconcilierii, desigur nu cu intenţia amplificării spiritului reconcilierii. Organizaţia extremistă a cerut autorizaţie de la primărie pentru a-i putea comemora pe cei 40 de români căzuţi în 1848. Tocmai în 15 martie! Pentru Noua Dreaptă nici măcar sărbătoarea naţională română nu este o sărbătoare sfântă, dacă reprezintă o ocazie pentru demonstraţii antimaghiare şi pentru crearea de ură. Sărbătoarea naţională a maghiarilor de ce ar fi pentru ei o sărbătoare? De ce urăsc ziua de 15 martie? Naţionaliştii români extremişti urăsc ziua de 15 martie nu numai din prisma faptului că este sărbătoarea naţională maghiară, ci şI din prisma faptului că nu cunosc istoria Transilvaniei. Mai nou, pun semnul egalităţii între evenimentele istorice. Situaţia este asemănătoare şi în privinţa zilei de 1 decembrie şi 15 martie, numai că cele două evenimente nu au acelaşi efect pentru români şi maghiari. Ziua de 1 decembrie reprezintă pierderea pământului natal de o mie de ani al maghiarilor din Transilvania şI simbolizează ajungerea sub dominaţie străină. Ziua îi aduce aminte comunităţii maghiare băştinaşe faptul că membrii acesteia au devenit cetăţeni (români) de rangul doi fără să fie întrebaţi în legătură cu acest lucru. In schimb, ziua de 15 martie nu le ia românilor nimic, ci le oferă. In spiritul zilei de 15 martie, românii devin proprietari de pământuri şi scapă de obligaţiile legate de statutul de iobag. Nu se poate pune un semn al egalităţii între ziua de 15 martie şi ziua de 1 decembrie. Dacă luăm în serios istoria, românii din Transilvania ar putea sărbători ziua de 15 martie, însă maghiarii – privaţi de drepturile comunitare – ar putea avea mai puţine motive în acest sens în ziua de 1 decembrie. Poate că dacă toate punctele hotărârilor de la Alba Iulia ar fi îndeplinite, sărbătorirea comună ar fi posibilă.
Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7464 din 09.04.2015, autor Kadar Gyula
Să se acorde bani pentru bilingvism
Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, a cerut sprijinul premierului Victor Ponta în vederea sprijinirii utilizării limbii materne. În scrisoarea adresată premierului, Tamas a solicitat extinderea efectivului oficiului cu un număr de cinci persoane şi o suplimentare bugetară de 4 milioane de lei în vederea asigurării bilingvismului. Preşedintelui consiliului declară că constituţia, legea administraţiei şi hotărârea de guvern prevăd faptul că persoanele care aparţin minorităţilor naţionale au dreptul de a folosi limba maternă în administraţia publică. Consiliul judeţean s-a străduit să asigure bilingvismul şi traducerea documentelor oficiale, dar a întâmpinat greutăţi. Consiliul judeţean cere mărirea numărului efectivului pentru traducerea materialelor consiliului judeţean şi pentru asigurarea translaţiei la şedinţele de consiliu, ţinând cont de faptul că numărul posturilor a fost blocat prin intermediul unei norme juridice. Consiliul cere de asemenea o suplimentare bugetară pentru inscripţii bilingve, indicatoare de avertizare bilingve şi pentru achiziţionarea aparaturii de traducere. Asigurarea bilingvismului necesită cheltuieli în plus – a arătat Tamas Sandor, spunând că în alte state europene aceste condiţii sunt asigurate cu sprijinul statului. El a oferit ca exemplu Tirolul de Sud, Marea Britanie, Catalonia şi Finlanda.
Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7465 din 10.04.2015, autor Szekeres Attila
Vorbiţi româneşte! Cine mănâncă pâine românească.
Utilizarea limbii materne reprezintă o problemă chiar şi în cadrul Consiliului Judeţean Covasna. Există situaţii când acest drept nu este exercitat. Nu degeaba s-a adresat preşedintele autoguvernării, premierului, în vederea acoperirii cheltuielilor în plus, necesare asigurării bilingvismului. Senzaţia umilinţei datorită lipsei cunoaşterii limbii este cunoscută de acei secui care au fost recrutaţi în armata română. Naţionalism spontan? Chiar şi în Sfântu Gheorghe se întâmplă ca omul să fie atenţionat să vorbească în limba română. De multe ori nu se întâmplă din răutate ci din cauza faptului că acest lucru este considerat ca fiind cel mai firesc lucru din lume! In cadrul discuţiilor private de multe ori este formulată întrebarea: de ce nu conversăm în limba română? De sfera naţionalismului spontan ţine şi ideea ca pentru vecinii noştri români salutul nostru rostit în limba română să li se pară firesc, iar lor nici măcar să nu le treacă prin cap să ne salute în limba maghiară. Căutând rădăcinile naţionalismului spontan, s-a părut că pe teritoriile maghiare, pentru români, comunicarea exclusiv în limba română să li se pară ceva firesc. Ei simt că trăiesc într-un mediu românesc. Spun acest lucru citând cuvintele unui român. Cunoaşterea reciprocă a limbilor, în locul cunoaşterii unilaterale a limbii Pentru situaţia creată, de vină sunt politica română educaţională şi mass-media, care nu încurajează însuşirea limbii maghiare. Politica de stat care vizează asimilarea, schimbarea procentelor etnice consideră firesc ca în sutele de localităţi secuieşti, unde există doi-trei funcţionari români şi poliţişti, localnicii să fie obligaţi să cunoască limba română, dar funcţionarii nu trebuie însă să cunoască limba localnicilor. Mai nou, cerinţa legitimă a poporului de pe Pământul Secuiesc, potrivit căreia această regiune să aibă un stat special, în care pe lângă limba română şi limba maghiară să fie oficială, reprezintă o infracţiune. Interzicerea luptei autonomiste este caracteristică numai dictaturii. Nu trebuie să ne mire dacă Marc Gafaroti Monjo constată că asuprirea naţională a secuilor este în România o certitudine. Puterea trebuie să recunoască că baza convieţuirii paşnice şi a respectului reciproc o constituie asigurarea drepturilor comunitare. Cât de bine şi de firesc ar fi ca funcţionarii români de pe Pământul Secuiesc să cunoască limba localnicilor. Predarea limbii maghiare ca şi limbă străină nu pare o soluţia imposibil de rezolvat. Statul ar putea stimula din punct de vedere material învăţarea limbii. Din păcate, politica educaţională oficială impune în continuare predarea limbii române ca şi limbă maternă şi astfel secuii sunt expuşi în continuare prejudiciilor lingvistice. Mulţi ar reintroduce afişele Vorbiţi numai româneşte!, afişe care evocă stările din perioada interbelică. Deşi inscripţiile au dispărut, cerinţa dăinuie, ca şi obstacol al multilingvismului şi al respectului reciproc.
Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7466 din 11.04.2015, autor Kadar Gyula
Răspuns greşit
Edilii maghiari locali şi judeţeni un dat un comunicat despre redenumirea spitalului de cardiologie din Covasna cu o mare întârziere şi doar după apariţia ştirii în presă. După cum a reieşit, au cunoştinţă de cel puţin o săptămână despre ordonanţa ministerială, au trimis scrisori ministerului de resort, dar parcă ar fi rezolvat problemele pe ascuns şi nu au considerat important să aducă acest lucru la cunoştinţa opiniei publice. În ultimul timp, cazurile asemănătoare devin din ce în ce mai dese. Recent o reacţie asemănătoare a fost generată de acţiunea celor de la protecţia consumatorului aplicată în cazul produselor secuieşti. Preşedintele de consiliu a aşteptat o săptămână şi după ce a văzut că revolta nu încetează, şi el a început să protesteze şi a scris o scrisoare premierului. Nici acum nu s-a întâmplat altfel după redenumirea spitalului. Prima declaraţie a lui Tamas Sandor a fost făcută în data de 10 aprilie, ca la sfârşitul săptămânii trecute să declare Nu cedăm spitalul de cardiologie!. A tăcut însă şi primarul staţiunii. Oare răspunsul venit cu întârziere ce are la bază? Probabil precauţia infiltrată în măduva oaselor liderilor. Prejudiciile nu trebuie anunţate în faţa lumii deoarece cineva ar putea fi jignit la Bucureşti şi cine ştie dacă vor mai veni bani. Este clar că redenumirea spitalului de cardiologie din Covasna este o pură provocare, acest lucru este indicat de modul de înfăptuire. De această dată au comis o greşeală semnificativă, dat fiind faptul că persoana este una dubioasă şi poate reieşi că aceasta nu este altceva decât un şarlatan. Ar fi fost mai eficient ca problema să fie lăsată în grija opiniei publice, dat fiind faptul că este o nouă lovitură umilitoare dată maghiarilor , iar comunitatea trebuie să răspundă la aceasta, să indice că nu tolerează bătaia de joc a puterii române (şi a reprezentanţilor locali).
Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7467 din 14.04.2015, autor Farkas Reka
Edificatorul spitalului şi medicul român misterios
După ce Ministerul Sănătăţii a redenumit, la propunerea Asociaţiei Culturale Iustinian Teculescu, Spitalul de cardiologie din Covasna după numele lui Nicolae Teculescu, medic care se pare că nu a deţinut nici măcar o diplomă, am adresat câteva întrebări lui dr. Benedek Csaba, medic primar internist, fiul fondatorului Spitalului, dr. Benedek Geza, despre existenţa medicului Teculescu. – Ce părere aveţi despre numele de Dr. Teculescu – Benedek? – Este revoltător ceea ce se întâmplă şi protestez împotriva acestui fapt , dat fiind faptul că Nicolae Teculescu nu a avut nici o legătură cu spitalul de cardiologie. Se spune că şi-a obţinut diploma la Iaşi şi a lucrat la Slănic Moldova ca şi balneolog. A murit în anul 1972. Eu m-am interesat dar la Slănic Moldova nu este cunoscut iar acum încercăm să aflăm informaţii despre diploma sa obţinută la Iaşi. Nu are nici o legătură cu spitalul de cardiologie şi dacă a lucrat fără diplomă, atunci ceea ce a făcut este o infracţiune.
Sursa: cotidianul Szekely hirmondo nr. 70 din 15.04.2015, autor Nagy Sz. Attila
Spitalul de cardiologie/ Aşteptând răspunsul ministerului
Ieri ar fi trebuit să se reunească consiliul medicilor din cadrul spitalului de cardiologie dr. Benedek Geza, însă şedinţa nu a mai avut loc. Managerul spitalului, Cristian Cimpoi, a convocat şedinţa pentru a se discuta despre disensiunile existente în jurul schimbării numelui spitalului, însă medicii nu au acceptat invitaţia. Au spus că nu sunt dispuşi să se aşeze la masa discuţiilor până nu primesc răspunsul ministerului sănătăţii la petiţia adresată în 7 aprilie, în care au protestat împotriva redenumirii spitalului. Managerul ne-a declarat că ar fi dorit să dezbată ideea ca în cazul în care medicii sunt împotriva numelui dr-ului Nicolae Teculescu, să înlocuiască numele cu dr. Radu Horea, nume purtat în trecut de spitalul de distrofici din Vâlcele. Medicul a fost o personalitate recunoscută – a declarat managerul. Pe Cristian Cimpoi l-am întrebat în legătură cu antecedentele redenumirii instituţiei. Cine a avut cunoştinţa de adresa ministerială din 13 martie 2015? De această adresă au ştiut membrii comisiei de conducere a spitalului. Dr. Suceveanu, director şi Kadar Melinda, director economic, au fost înştiinţaţi telefonic despre adresa (ambii au fost în concediu) iar Ion Deaconu a fost informat personal -a declarat Cimpoi. După analizarea adresei şi după discuţiile telefonice purtate cu reprezentanţii ministerului el personal a semnat adresa trimisă de la spitalul de cardiologie la Bucureşti, adresa 2393/2015, în care a semnalat că nu are obiecţii în legătură cu redenumirea. Aceasta este meritul Asociaţiei Culturale Iustinian Teculescu. Nu a cunoscut argumentele iniţiatorilor şi nici conţinutul adresei prefecturii. După data de 1 aprilie, după ce ministrul a semnat ordonanţa 406 privind redenumirea şi după ce în spital şi în judeţ au început să se protesteze împotriva măsurii, managerul s-a adresat ministerului şi a semnalat contraargumentele. De acolo a primit răspunsul că ministerul îşi asumă schimbarea numelui. Managerul a subliniat în mai multe rânduri că în baza celor formulate în adresa ministerială nu a fost împotriva schimbării numelui. Ultima adresă a fost trimisă la Bucureşti în data de 9 aprilie şi a fost semnată de membrii fracţiunii UDMR din cadrul consiliului local Covasna. Primarul Thiesz Janos a subliniat ieri: nu are informaţii în legătură cu sosirea vreunei scrisori-răspuns. Ordonanţa ministerială poate fi chiar atacată Ministerul sănătăţii a semnat ordonanţa 406 care prevede schimbarea numelui, dar s-a pus întrebarea dacă ordonanţa va intra în vigoare fără ca aceasta să apară în Monitorul Oficial. In opinia juristului la care am apelat noi, acele ordonanţe ministeriale care nu sunt norme juridice cu caracter permanent ,ci sunt norme juridice referitoare la cazuri singulare, nu este obligatorie apariţia în Monitorul Oficial. Dacă totul este în ordine în privinţa ordonanţei, atunci inscripţia dr. Benedek Geza va putea fi schimbată chiar mâine. Cu ocazia emiterii ordonanţei ministeriale, s-a ţinut cont de referatul 3222/2015 al direcţiei de specialitate al ministerului. Teoretic în acesta trebuie argumentat motivul schimbării numelui. In cazul în care nu există o documentaţie corespunzătoare în legătură cu meritele medicului dr. Teculescu, ordonanţa ministerială va putea fi atacată din punct de vedere juridic – a declarat juristul.
Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7468 din 15.04.2015, autor Bokor Gabor
Centrul European de Studii Covasna – Harghita
Lasă un răspuns