Restituiri Vlad Hogea: „Dictatura nulităților”

Pe pământ sunt două lucruri omniprezente: hidrogenul şi proştii. Nulităţile conduc mai peste tot, iar valorile au devenit neputincioase în faţa înfumuraţilor cu pretenţii de elite. Lipsa de caracter şi de substanţă, probată de cei care ne dirijează destinele, ar trebui, aparent, să ne contrarieze. Dacă ne-am lua după regulile logicii şi normalităţii, firesc ar fi să avem conducători a căror statură morală să constituie un exemplu de verticalitate şi competenţă. Ce rectitudine să pretinzi, însă, de la nişte inşi care se târăsc ca melcii pe autostrada bunului-simţ? Trebuie reprimată, fără întârziere, mentalitatea care a făcut posibilă asocierea acestor nulităţi, grupusculul acesta agresiv, apt să-şi impună regimul dictatorial asupra majorităţii morale, care se refugiază în blazare şi tăcere culpabilă, făcând pârtie stârpiturilor, impostorilor şi lichelelor.

Guvernarea României este vidată de valoare: îşi impun mediocrele idei şi puncte de vedere nu vârfurile, ci loazele generaţiei noastre inegale. Mârlănia se impune asupra bunei-creşteri, iar vulgaritatea ieftină este mai apreciată decât gustul ales. Ce zâmbăreţi sunt proştii solemni, care ne controlează destinele, ce cretin este rânjetul superior al gunoaielor parfumate cu apă de colonie, ce hârjoneală mai trag pe la ”talk-show”-uri nulităţile docte, ale căror sumă şi diferenţă sunt egale cu zero! Ecranul televizorului se întunecă de ruşine la apariţia curvelor politice care şi-au făcut ideologie din refrenul cântecelor de pahar şi program economic din morişca miliardelor furate de la cei ”mulţi şi proşti”, a căror unică raţiune de a mai fi în viaţă e slugăreala şmecherilor de la Putere. Tipografii nu mai prididesc să imprime tonele de maculatură mâzgălită cu discursuri demagogice, sloganuri mincinoase şi diversiuni otrăvite, prin care bonzii îşi protejează furtul rămas încă nepedepsit. Imperiile mediatice le asigură scutul de protecţie împotriva necesarei intrări în legalitate.

Cârdăşia celor murdăriţi stă chezăşie păstrării intacte a „establishment”-ului din politică şi economie. Cât de nulă este existenţa acestor larve microscopice, a căror strădanie de a se eterniza în istorie prin ceva rămâne idioată ca idee şi zadarnică în finalitatea ei! (…) Tranziţia ultimilor ani nu e compusă biochimic din necesara untură de peşte, ci dintr-un abject şi ucigător concentrat de cucută. Neamul Românesc, în loc să guste prudent, cu vârful limbii, din pocalul cu otravă, l-a dat voiniceşte, din prima, peste cap. În timp ce nulităţile îşi fortifică dictatura, valorile muribunde visează la Înviere… (31 mai 2005)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*