Timp de 85 de ani „Cloșca cu puii de aur” a fost cel mai mare tezaur antic din lume

Tezaurul de la Pietroasa”, numit astfel după locul descoperirii sale din anul 1837, mai poartă un nume special, acela de „Cloșca cu puii de aur”, nume dat după existența fibulelor mari de aur în formă de pasăre din componența acestei comori. Acest tezaur strălucitor a fost „detronat” din poziția de lider incontestabil al tezaurelor de aur mondiale doar după descoperirea celebrului tezaur din mormântul egiptean al tânărului faraon Tutankhamon, în anul 1922, de către britanicul Howard Carter. Până atunci (perioada 1837 – 1922) acesta și-a trăit momentul său de celebritate din plin. Astfel, „Tezaurul de la Pietroasa” a fost vedeta principală a Expoziţiei Universale de la Paris, din anul 1867. Scriitorul, arheologul și omul politic Alexandru Odobescu (1834-1895) a fost cel care a însoţit comoara noastră națională la această celebră expoziţie. Tezaurul a fost recunoscut și admirat drept cea mai mare comoară a Antichităţii. Fiind admirat și făcând furori la Paris, acesta a fost solicitat şi de către britanici, spre a fi expus la Londra. Valoroasele piese de aur au trecut Canalul Mânecii și au fost prezente și în expoziția de pe malurile Tamisei, până în primăvara anului 1868.

Întors în țară, tezaurul avea să aibă partea sa de aventură. În 1875 va fi furat din muzeu, dar recuperat destul de repede. În 1884 trece printr-un incendiu. După succesul fulminant de la Expoziţia Universală din 1867, de la Paris, guvernul francez a insistat pe lângă cel român să primească acceptul de a prezenta din nou „Cloşca cu puii de aur”, la Expoziţia Universală Jubiliară, de la 1900. Românii au acceptat iar Tezaurul de la Pietroasa a ajuns la loc de cinste din nou, la Muzeul Luvru din Paris, fiind expus aici timp de şase luni. După acest periplu a urmat drumul spre Moscova din 1917, când, împreună cu întreg tezaurul României a fost pus la adăpost de grozăviile Primului Război Mondial. De aici, acesta se întoarce în țară în anul 1956, cu două piese în minus.

Din partea sa de mister istoric sunt și astăzi enigme ce nu au fost deslușite încă. Astfel nu vom şti niciodată cu precizie din ce era compus tezaurul inițial, dar din ceea ce au declarat instanţelor pietrarii care l-au descoperit s-a dedus că era compus din 22 piese de aur sau chiar 24 şi cântărea în jur de 40 kg, toate componentele fiind din aur, ornate cu pietre preţioase. Scoasă din antica tainiță aflată în coasta Muntelui Istriţa, din localitatea Pietroasa, aparținătoare de judeţul Buzău, la anul 1837 de doi oameni simpli, pietrarii Ion Lemnaru şi Stan Avram, colosala comoară de aur avea să fie vândută pe mai nimic și zdrobită apoi cu toporul, spre a putea fi valorificată. A urmat un șantaj și apoi o „turnătorie”, apoi anchete, arestări, tergiversări, ș.a. În general tezaurul a adus numai nenorociri celor care au avut de-a face cu el. Fabulosul tezaur a ajuns la muzeu abia în anul 1842, când s-a încheiat domnia lui Ghica Vodă, iar ministrul de interne Mihalache a fost obligat să deschidă seiful şi să predea comoara, pentru care făcuse o adevărată pasiune.

Și originile tezaurului poate fi trecută la capitolul „enigme”, deoarece sunt şi ele învăluite în mister. Odobescu, în a sa lucrare „La tressor de Petrossa“ afirma că această comoară datează din secolul IV d.Hr. şi este de origine gotică. În acele vremuri s-a petrecut o invazie a hunilor care veneau din răsărit, iar regele vizigot Athanaric s-a refugiat în imperiu. Probabil atunci a fost ascunsă comoara, ca să nu cadă în mâinile invadatorilor. În sprijinul acestei teorii stă şi o inscripţie de pe colan, care este scrisă cu caractere runice. A doua ipoteză îl atribuie ostrogoților, din prima jumătate a secolului al V-lea. Mai există și o ipoteză care îi oferă șansa unei origini pământene, dacice sau tracice.

În anul 1979, sătenii din Pietroasa au ridicat pe locul unde a fost descoperită celebra „Cloșcă cu puii de aur” un monument simplu, pe care a fost săpat urmatorul mesaj: „În acest loc în 1837 a fost descoperit Tezaurul «Cloșca cu puii de aur» de la Pietroasa de doi pietrari: Ion Lemnaru și Stan Avram“.

Tezaurul de la Pietroasa are în prezent 12 piese, cu o greutate totală de 19,820 kilograme de aur. Piesele care îl compun sunt: o fibulă mare în formă de vultur, care poartă pe piept marele caboson oval, mărginit simetric în cruce de patru cabosoane mici şi rotunde; o fibulă mică; două fibule mijlocii; o tavă; o cană-oenoche; o pateră; două coşuleţe poligonale; un colan cu inscripţie; un colan simplu; un colan cu balama. Din anul 1971, tezaurul se găseşte la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti, în Sala Tezaurului, alături de alte comori importante ale acestor meleaguri românești și strămoșești.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*