Cu un freamăt de izvoare limpezi…

Frăţia Ortodoxă funcţionează din nou, deşi nu este tocmai cea pe care a dorit-o mitropolitul Bartolomeu Anania în vara lui 2008, când se înfiinţa pe baza unei iniţiative clujene din 1933. Demersul lui Bartolomeu Anania, care reprezenta aripa conservatoare din BOR a fost repede anihilată din exterior şi interior.

În exterior a început un linşaj mediatic în frunte cu „ştergătorii de clanţe consulare străine” de la Hotnews, în care îl acuzau pe venerabilul mitropolit că doreşte reînfiinţarea unei organizaţii legionare făcând intenţionat confuzia neadevărată dintre „Frăţia Ortodoxă” şi „Frăţiile de Cruce”. Prin înfiinţarea la Cluj în 5 martie 1933 a Frăţiei Ortodoxe se dorea o resurecţie a ortodoxiei în societatea civilă românească, care să cuprindă toate planurile spirituale şi sociale ale vieţii româneşti. Era o Frăţie Ortodoxă a mirenilor fără conotaţii politice. Pe de altă parte, din interior iniţiativa a fost sabotată indirect de câţiva profesori universitari, unii dintre ei admiratori declaraţi ai lui IV Stalin sau „masoni” de conjunctură, care confundau Lumina cu întunericul. Ei au aranjat o şedinţă de constituire în octombrie 2008, în sala „Nicolae Ivan” a Facultăţii Ortodoxe, în care au blocat înscrierea tinerilor în noua Frăţie Ortodoxă, majoritatea conducerii fiind oameni de peste 60 de ani, cu nostalgii naţional-comuniste, care confundau templu cu Biserica. Iniţiativa a murit în faşă, atât organizatoric cât şi juridic.

Totuşi, ideea lui Anania nu a murit, aceasta devenind „sămânţa de muştar” care a căzut pe solul bogat al credinţei adevărate. Prin 2012 a luat fiinţă Frăţia Ortodoxă „Sfântul Gheorghe” la Mănăstirea Petru Vodă cu biunecuvântarea duhovnicului neamului Iustin Pârvu.

Recent Frăţia Ortodoxă a devenit o voce ascultată a mirenilor din BOR ce sancţionează derapajele ateiste din societatea şi politica românească, discriminarea pozitivă împotriva românilor din partea preşedintelui Iohannis, precum şi o punte de legătură dintre ortodocşii români şi cei sârbi, bulgari, greci şi ruşi, cercetătorii Frăţiei Ortodoxe descoperind în arhiva de presă a BCU și statutul iniţial al Frăţiei Ortodoxe, aprobat la Cluj, pe 5 martie 1933, şi publicat în „Foaia Diecezană”, organul eparhiei ortodoxe române a Caransebeşului, pe 7 mai 1933.

Credem că iniţiativa lui Bartolomeu Anania de reînfiinţare a Frăţiei Ortodoxe trebuie dusă mai departe pe baza statutului din 1933. În câţiva ani Frăţia Ortodoxă poate deveni o mişcare de regenerare spirituală a românilor care să rezolve criza morală, să termine definitiv cu corupţia endemică din societatea românească şi să primenească clasa politică!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*