Cu două mâini stângi, CNA a semnat un adevărat „autodenunț” despre felul părtinitor (voit fățiș) în care adoptă anumite decizii. O hotărâre care, oricât ne-ar înmuia inimile de români care își apără Biserica Strămoșească, nu ar trebui să ne acopere rațiunea. Pentru că, pornită ca o inițiativă socială, convingerea părinților să-și înscrie copii la Ora de religie s-a transformat într-o acțiune manipulativ-determinantă. Cel puțin din clipa în care în „dezbatere” s-a implicat cu o poziție clar părtinitoare o instituție a statului: CNA.
Până în acel moment existau cele două tabere clar delimitate. Cea „de racolare”, în favoarea dorinței bisericii de a vedea toți copii înregimentați la Ora de religie, din păcate nu dintr-o pornire spirituală, ci pentru a asigura „catedre” pentru sute de absolvenți ai Teologiei, și cea a societății, cu cele două fragmente pro și contra. Dar cum mesajul Bisericii nu mai avea timpul necesar pentru a ajunge la enoriași, limitat printr-o decizie a CCR corelată cu specificul programei școlare, și care a născut data final cutremurătoare de 6 martie, ca ultimă zi a completării cererilor pentru ora de religie (deși anul viitor se va putea bifa din nou opțiunea religiei în curricula elevilor), în eter au fost lansate clipuri de convingere. De determinare manipulativă, nu de informare, materialele nefiind nicidecum articole audio-video echilibrate despre rostul Orei de religie.
Și lăsăm de o parte fracturile de logică din unele clipuri. Acelea în care un protagonist ne vorbește despre binefacerile pe care le-a avut el, personal, la nivelul formării sale ca locuitor al cetății de azi, o formare plină de conduite și norme morale, chiar dacă era puțin probabil să fi avut spor cu Ora de religie din copilăria sa educațională. Poate cu Ora satului, singura care se transmitea în acele vremuri! Depășim însă fracturile de logică! Dar nu putem trece peste conținutul în sine al clipurilor, total părtinitor, „a priori” chiar (căci, altfel, o să ne ardă pielea indisciplinei în focurile iadului!). CNA nu a atras atenția dară pentru prezentarea echilibrată celor două opinii, ba, mai mult a trecut în propria-i „curriculă” orele de impuneri către televiziuni.
Evident, era opțiunea televizunilor de a difuza ori nu aceste clipuri. Și care puteau fi transmise ca material publicitar. Dar ar fi costat! Iar Biserica, deși ține la catedrele dascălilor ei, nu își permite să finanțeze acest program de îndoctrinare. Sau poate nu mai are timp să semneze contracte cu eventualii sponsori!
Așadar, s-a trecut la muniția grea: CNA. La scuturarea brațelor Consiliului, aparent cu normă de recomandare, instituția votând ca televiziunile să difuzeze, gratuit, aceste clipuri. Grabic și negreșit! Un fel de indulgență dată de CNA Bisericii în numele teledifuzorilor.
Ce va urma? Includerea programelor radio TV ale Bisericii în grila „must-carry”. Adică, program obligatoriu la retransmitere?! Ar fi o soluție, mai ales cu o televiune publică gata să fie eliminată din spațiul audiovizual. Eventual, o reorganizare ca Trinitas TVR 1! Sau poate chiar organizarea unei loterii a Orei de religie. După modelul Loteriei cu bonuri fiscale. Dar e cam greu, pentru că Biserica nu taie chitanțe, nu dă bonuri fiscale! Oricum, un pas l-au făcut călugării de la Mănăstirea Sihăstria Putnei care au pus la bătaie premii în bani pentru eseuri cu tema „De ce este importantă ora de religie pentru mine”.
Desigur, ar putea interveni din nou CCR. De la care a plecat totul! Pentru ca a avut curajul să pună pe primul plan voința subiectului. Acel subiect pe care unii îl vor doar un piguin citând acatiste. O Curte Constituțională care ar putea dezbate despre felul în care recomandarea sa de constituționalitate, aceea ca părinții să DECIDĂ, a fost răsucită prin instrumentul media într-o subversivă coliță copy-paste a deciziilor pentru biblioraftul cu cereri pentru Ora de religie.
Și nu în cele din urmă, după CNA, ar trebui ca Armata și Internele să se implice la fel de hotărât! Unii să prindă copii cu arcanul la sutana dascălilor de religie, ceilalți să păzească elevii să nu fugă de la ore!
Lasă un răspuns