O nouă tentativă a Ungariei și U.D.M.R., susținută de cozile de topor autohtone, vizând atribuirea ilegală a denumirii din timpul ocupației ungare pentru municipiul Cluj-Napoca, Inima Ardealului românesc, va fi stopată, inclusiv prin intervenția Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca. Prin fapte penale, se încearcă o nouă variantă pentru a amplasa la intrările rutiere în municipiul Cluj-Napoca denumirea din timpul Imperiului Austro-Ungar și din vremea ocupației Ungariei, de după Diktatul de la Viena, din 30 august 1940.
Dacă erau de bună-credință și țineau cu adevărat la pregătirea intrărilor în municipiul Cluj-Napoca pentru anul 2015, când acesta este Capitală Europeană a Tineretului, atunci primarul Emil Boc, viceprimarul Anna Horvath și Consiliul local ar fi acționat și ar fi rezolvat această problemă în perioada 1 iulie 2013 – 31 decembrie 2014. Dar nu au reușit și i-a apucat marea grabă acum pentru a satisface pretențiile ilegale ale Ungariei și U.D.M.R. privind maghiarizarea denumirii municipiului nostru, dar nu pe indicatorul de localitate, ci în apropierea acestuia sub forma unui obelisc.
Pe scurt, filmul lucrăturii ungurești a avut următoarele etape:
1. La data de 18 iunie 2013, „Asociația Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală Europeană” s-a adresat cu o solicitare către primarul Emil Boc și Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca și propune ca să fie acceptată ca organizator al unui „concurs de proiecte pentru elaborarea unui standard vizual/design integrat de semnalizare a intrărilor în oraș”. A fost solicitată suma de 40.000 lei. Durata proiectului: 1 iulie 2013 – 30 decembrie 2013.
2. În aceiași zi de 18 iunie 2013, doamna viceprimar Anna Horvath (U.D.M.R.) a întocmit un referat care să stea la baza unui proiect de Hotărâre a Consiliului local (H.C.L.) și propune analizarea și finanțarea acestui proiect, fără a fi respectate prevederile legale privind procedura de selecție.
3. În ziua de 19 iunie 2013, doamna Anna Horvath, ca președinte al Comisiei de evaluare și selecționare a solicitărilor de finanțări nerambursabile a convocat patru consilieri locali și le-a prezentat solicitarea pentru cheltuirea din bugetul local a sumei de 40.000 lei. S-a încheiat un proces-verbal (scris) din care rezultă că nu s-a aprobat solicitarea, ci doar s-a discutat pe această temă.
4. În ziua de 20 iunie 2013, doamna viceprimar Anna Horvath a inițiat un proiect de H.C.L. privind alocarea sumei de 40.000 lei din bugetul local către „Asociația Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală Europeană” care să pregătească municipiul pentru anul 2021 când speră ca acesta să devină Capitală Culturală Europeană. Echipa proiectului a fost formată din Szakats Istvan și Szabo Anna Reka.
5. Fiind interesat să susțină pretențiile ilegale ale Ungariei și U.D.M.R, primarul Emil Boc a convocat o ședință extraordinară de Consiliu local în noaptea de 21 spre 22 iunie 2013, desfășurată între orele 0 și 10 minute și 0 și 50 de minute, fără a fi respectat termenul legal pentru convocare. Este pentru prima dată, în ultimii 23 de ani, când a fost convocată o ședință a Consiliului local noaptea, între orele 24,00 și 1,00. La punctul doi pe ordinea de zi s-a discutat și aprobat H.C.L.nr.300 din 22 iunie 2013 privind alocarea sumei de 40.000 lei către „Asociația Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală Europeană”. Președintele de ședință, doamna ec.Claudia Anastase a întrebat de ce s-a intrat cu acest proiect prin excepție de la prevederile legale și a subliniat faptul că nu s-a respectat Regulamentul de acordare a finanțării nerambursabile. Fiind o procedură de achiziție publică se impunea organizarea unei licitații.
„Vigilenții” consilieri, după miezul nopții, au votat în unanimitate proiectul de H.C.L. inițiat de doamna viceprimar Anna Horvath, cu toate că au știut și au fost avertizați că nu sunt respectate prevederile legale.
La punctul întâi al ședinței Consiliului local de la miezul nopții (prima din ultimii 23 de ani) s-a votat Protocolul de parteneriat al municipiului Cluj-Napoca cu Federația „Share” Cluj-Napoca, director executiv fiind domnul Farkas Andras, pentru a se putea aloca bani publici pentru acțiunile care să faciliteze desemnarea municipiului nostru drept Capitală Culturală Europeană în anul 2021. Și această afacere merită să fie cercetată de către procurori.
Lucrătura din Consiliul local de la miezul nopții a fost pusă la cale pentru a pregăti terenul în anii 2015 sau 2021 pentru instalarea de „plecuțe” bilingve (pronunția aparține unui consilier local al U.D.M.R.), respectiv pentru atribuirea ilegală a denumirii ungurești a municipiului Cluj-Napoca din timpul ocupației Ungariei.
Concursul de idei putea și trebuia să fie organizat legal de Primăria și Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, așa cum s-a procedat la „Monumentul Memorandiștilor”, „Crucea de pe Cetățuie”, Monumentul lui Avram Iancu, Monumentul „Glorie ostașului român”.
6. Fără să existe o hotărâre de Consiliul local, la 12 decembrie 2014, Primarul Emil Boc și Primăria municipiului Cluj-Napoca a organizat un concurs de idei pentru un sistem de comunicare integrat în municipiu. Fără discutarea și aprobarea în Consiliul local, prin H.C.L., primarul a anunțat premiile ce urmează a fi acordate în valoare totală de 120.000 lei, respectiv premiul I – 100.000 lei, premiul II – 12.000 lei și premiul III – 8.000 lei. La aceste sume se vor adăuga costurile de execuție, plătite de contribuabili clujeni, fără limită de sumă.
7. Documentația concursului este elaborată de Szakats Istvan și Florin Moroșanu. Aceleași personaje care au pus la cale, împreună cu doamna viceprimar Anna Horvath, afacerea penală în valoare de 40.000 lei și care nu au respectate H.C.L. nr.300 din 22 iunie 2013. De data aceasta, a fost mărită de trei ori suma pe care să o plătească contribuabilii clujeni. Cei doi mai sus nominalizați nu sunt angajați ai Primăriei și Consiliului local, dar au planificat strategia de maghiarizare a denumirii municipiului Cluj-Napoca, în numele Consiliului local, cu acceptul tacit al primarului Emil Boc. Din documentația concursului am reținut următoarele „perle”:
– „proiectul trebuie să fie în egală măsură dedicat microcomunităților și mesajelor acestora”;
– proiectul trebuie să asigure „reprezentarea vocilor comunității și comunicarea mesajelor lor”;
– „intrările orașului nu se află doar la marginea orașului. Ele de fapt se află oriunde în oraș, unde există puncte de intrare în viața orașului”. (Cei de la Casa de nebuni trebuie să ia notițe!);
– semnalizările intrărilor în oraș au ca scop„comunicarea dintre instituții și persoanele care intră sau ies din oraș”;
– sistemul cadru de comunicare/informare va crea „reprezentări ale narativelor majore ale orașului”.
8. În ședința Consiliului local din 11 februarie a.c.:
– Primarul Emil Boc a recunoscut că el a promovat concursul de idei pentru ca intrările în municipiul Cluj-Napoca să fie inscripționate în cinci limbi de circulație internațională: maghiara, germana, engleza, franceza și româna. Primarul a susținut că „intrările în Cluj nu mai corespund vremii în care trăim”. El nu știe că denumirea județului este Cluj, iar al municipiului unde a fost ales primar este Cluj-Napoca.
– Viceprimarul Anna Horvath a cerut „drepturi lingvistice” pentru minoritarii unguri și a declarat că, „comunitatea maghiară s-ar simți mai confortabil dacă se va scrie denumirea municipiului în limba maghiară”, dar nu în traducere ci aceea din timpul ocupației Ungariei. Ea a amenințat cu nesupunere civică din partea membrilor U.D.M.R. dacă primarul Boc nu încalcă Legea nr.215/2001 și dacă nu amplasează în maxim 10 zile „plecuțe” așa cum pretind autoritățile de la Budapesta și liderii U.D.M.R.
Aceiași doamna viceprimar îndeamnă locuitorii români din Cluj-Napoca să se alăture mișcării „Musai”, iar pe membrii U.D.M.R. să susțină cele 1.000 de procese cu care vor să-l sperie pe primarul Boc pentru ca până la 15 martie 2015 acesta să amplaseze ilegal denumirea municipiului nostru în limba maghiară, identică ce aceea din timpul ocupației Ungariei.
Președintele de ședință, Csomo Botond (U.D.M.R.) s-a opus la înscrierea denumirii municipiului Cluj-Napoca în limba franceză și engleză.
9. Primăria Cluj-Napoca a prelungit termenul de predare a proiectelor pentru înscrierea multilingvă a denumirii municipiului Cluj-Napoca până la data de 16 februarie a.c., ora 14,00. Au fost depuse 13 oferte pe care Comisia de jurizare trebuie să le analizeze și să le atribuie puncte, până la 27 februarie a.c. Membrii Comisiei de jurizare nu au fost informați de către primarul Emil Boc despre faptul că H.C.L.nr.300/2013 nu a fost respectată, iar pentru concursul de idei organizat la începutul acestui an și pentru alocarea sumei de 120.000 lei, din bugetul local, nu există nicio Hotărâre de Consiliu local. Afacerea cu „plecuțele”, pretinse de Ungaria și U.D.M.R., este penală. Ar fi regretabil ca personalitățile nominalizate în Comisia de jurizare să se asocieze cu cei care au pus la cale săvârșirea de infracțiuni. În opinia mea, membrii Comisiei de jurizare ar trebui să demisioneze rapid, pentru a nu primi citație de la Parchet.
De reținut că, tot ce s-a pus la cale și toate etapele parcurse în anii 2013, 2014 și la începutul acestui an pentru înscrierea denumirii municipiului Cluj-Napoca în limba maghiară, aceiași din timpul ocupației Ungariei, s-a desfășurat cu încălcarea Legii nr.215/2001, care prevede un procent de cel puțin 20% pentru etnicii maghiari în municipiul nostru pentru a putea avea asemenea pretenții. În plus, recent, Curtea de Apel Cluj a interzis printr-o decizie definitivă, înscrierea denumirii municipiului Cluj-Napoca în limba maghiară, așa cum pretind liderii U.D.M.R.
În locul sau lângă actualele obeliscuri existente la unele intrări în municipiu pot fi amplasate legal altele, dar denumirea municipiului Cluj-Napoca trebuie să fie legală și identică cu aceea de pe indicatorul de localitate și NUMAI în Limba Română, singura limbă oficială în România.
De această dată, cei care s-au implicat în afacerea antiromânească a indicatoarelor de intrare/ieșire la Cluj-Napoca au săvârșit fapte penale și urmează să fie cercetați de către Parchet pentru abuz în serviciu, trafic de influență, constituirea unui grup infracțional organizat, dare de mită, luare de mită ș.a.
Lasă un răspuns