Fostul şef al KGB, bătrânul bolşevic Iuri Andropov a pus la cale în 1979 invazia în Afghanistan. El avea informaţiile necesare şi lămuritoare de la cel mai puternic serviciu de spionaj al lumii KGB, dar şi de la GRU-ul Armatei Roşii, că pericolul cel mare pentru Rusia şi Europa, în general, era islamismul religios în creştere. Când Iuri Andropov a ajuns secretar general al PCUS în 1982 a modificat doctrina de apărare a URSS punând accentul pe zdrobirea celulelor islamiste din sudul URSS: Cecenia, Inguşetia, Daghestan şi din statele sovietice central-asiatice.
Andropov a început deschiderea spre vest şi la pregătit pe succesorul său preferat, Mihail Gorbaciov să închidă confruntarea ideologică est – vest, dintre comunişti şi capitalişti. Încă din anii 80, KGB-ul percepea pericolele la siguranţa naţională şi la adresa Rusiei terorismul islamist în creştere. În schimb, Occidentul şi SUA a profitat de creşterea islamismului religios finanţând pe mujahedini şi apoi pe Osama Bin Laden ca să lovească în Rusia sovietică. Pe de o parte, Gorbaciov a pus la cale, cu ajutorul KGB, prăbuşirea regimurilor satelite din Europa de est, organizând revoluţii de catifea şi lovituri de stat din DDR până în Cehoslovacia, Bulgaria sau România. Între timp Rusia a intrat într-un război sângeros cu islamiştii în Cecenia, Daghestan şi chiar în Mosocova, unde un teatru de stat a fost ocupat de islamişti şi mulţi spectatori ucişi.
Occidentul a dus o politică exagerată a multiculturalismului, permiţând ca zeci de milioane de musulmani să locuiască în UE. S-a ajuns ca în Franţa, Olanda, Belgia, Berlinul de Vest sau Bavaria numeroase oraşe sau cartiere să devină ghetouri islamiste. Nu a trebuit decât ca un ateism inconştient şi provocator practicat de francezi şi de revista Charlie Hebdo, care jigneşte în graniţele pornografiei islamul, catolicismul şi ortodoxia, dar fără ca batjocura caricaturiştilor să atingă mozaismul şi Holocaustul, pentru că libertatea de exprimare are o limită până la un punct, că scânteia a şi explodat. Atentatele islamiste recente din Franţa, Belgia, Germania şi tentativele din Austria arată că acestea nu au fost întâmplătoare şi fac parte dintr-un plan bine organizat şi stabilit împotriva U.E.
Mai mult, asistăm şi la o revoltă a populaţiei musulmane împotriva caricaturizării profetului Mahomed şi la incendierea de biserici şi catedrale catolice în marile oraşe franceze, spre bucuria serviciilor secrete bine stipendiate de statele mari ca pretext să aplice Legile Big Brother pentru ca să se controleze popoarele europene şi să se limiteze libertăţile civice. De fapt, asistăm azi la un nou război religios european ca în secolele Reformei, dar nu între creştini, ci între statele laice şi atei pe deoparte cu musulmanii islamişti pe de altă parte, creştinii fiind deocamdată victime colaterale. Dar nu pentru multă vreme, pentru că numeroşi creştini europeni se mobilizează, mai ales, în Germania prin mişcarea anti-islam Pegida. Deja numeroşi catolici francezii arată sondajele de opinie nu mai sunt de acord cu provocările ateiste ale Charlie Hebdo, dar nici cu ghetoizarea musulmanilor în limitele unui islam extremist.
Acest început de război civil religios european mă duce cu gândul la profetica sintagmă a lui Andre Malraux: „Secolul XXI va fi religios, sau nu va fi deloc”. Zorii secolului se anunţă scăldaţi în roşul victimilor de la Charlie Hebdo.
Lasă un răspuns