Ultima strigare: altul nu aveţi?!

Am urmărit şi eu dezbaterea de la B1 TV dintre cei doi candidaţi la preşedinţie, fiindcă nu eram decis cu cine să votez, dat fiind că pentru mine regula de aur a democraţiei este cea spusă de Eminescu, anume că “adevărul se află întotdeauna în opoziţie”. Numai că la noi nu există o opoziţie reală. Nu am văzut-o. Cei care spun că reprezintă opoziţia, au fost până mai ieri la putere, s-au numit USL, dar i-a stricat damblaua puterii, i-a ameţit, i-a amestecat şi reamestecat, au apărut alte partiduleţe conduse de muieri, alte cârje conduse de puşcăriabili, a ieşit o ciorbă politică murdară, plină de gunoaie, ca invazia de şobolani din Dolj, care a distrus toată producţia agricolă!

Aşadar, cu cine să votez?, nene Iancule, cu şmecheraşul Tonta sau cu prostănacul Ciolannis? Nici acum nu-s decis. Cum nici ei nu ştiu ce sunt. Unul zice că e liberal de stânga, altul că e liberal de dreapta. Se poate aşa ceva? Dar cu poporul cine e? Un prieten îmi spunea, imediat după ce a văzut şi el ţăţeala televizată, că el va scrie pe vot “Altul nu aveţi?!”, ca sa i se anuleze votul, cel puţin să nu-l fure unii sau alţii, dacă nu s-ar prezenta la urne.

Nici dacă am lua ce-i mai bun de la şmecheraş şi ce-i mai bun de la prostănac, tot n-ar ieşit de o ciorbă curată, adică de un preşedinte. Preşedintele României ar trebui să fie mult mai mult decât suma celor doi descoperiţi. Este evident că Tonta e mai bătrân decât vârsta lui, fiindcă e uns cu toate alifiile, de la 28 de ani, de când se zice că a fost ofiţer sub acoperire. Iar contracandidatul său, Ciolannis, a căzut ca musca în lapte, e plin de sine, dă peste el de plin ce e, că-l vede ai lui seară de seară la televizor. Omul este total nepregătit, este băgat în faţă de armata de laşi blegiţi (de la Blaga) şi ramoliţi (de la Antonescu), crede că guvernarea unei ţări e ca a unui oraş. Cum e Sibiul, zice el, să fie şi ţara. Adică o gogoaşă de retrocedări? Ce gogoşerie e Sibiul, nu se poate descrie. Eu îl cunosc bine de la gogoaşa numită Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, care, dintr-un eveniment decent, strict de teatru, a devenit o cogea manifestare de circ, o varză multidistractivă, o cogea manea cu mititei şi porumb fiert, un ghiveci ciolănos din care nu ai ce să mai alegi, fiindcă tot ce-i macră a fost prăduit de mai marii oraşului. Decât aşa o ţară, mai bine la balamuc. Sibiul nu este nici măcar la nivelul Sibielului. Dar e bine ca alde Ciolannis să nu afle, să nu murdărească şi acea icoană.

Oricum, cei doi contracandidaţi nu le au cu icoanele, nici pe sticlă, nici pe lemn. Dumnezeu nu pică bine pe limba lor. Fiţi siguri că ei nu sunt reprezentativi pentru Postul Crăciunului care începe. Adică ei reprezintă ceea ce ne-a spus să facem Iisus Hristos: “Scuip din gura mea tot ce-i căldicel”. Sunt căldicei candidaţii voştri, domnilor, adică tocmai buni de manevrat de armata de pupincurişti din spatele lor. E o distracţie grozavă. Deja cheful se aude puternic din subterane, fiindcă oricine câştigă, câştigă tot ea, subterana. Mai e vreun locşor pe acolo, fraţilor, pe lângă voi?

Cred că e o înghesuială… de aceea nici şobolanii nu mai au loc şi au ieşit pe tarla, iar ţăranii sunt disperaţi de invazia de şobolănime care a dat iama peste produsele agricole!
Aşadar, monşer, să fie clar, scuip din gura mea tot ce-i căldicel. Altul mai fierbinte nu aveţi?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*