Statutul special al ţinutului secuiesc – un atentat la suveranitatea şi unitatea statului român! (2)

Evident, foarte multe dintre prevederile de-a dreptul fantasmagorice pe care le conţin cele aproape 100 de articole ale statutului special al ţinutului secuiesc nu sunt încă transpuse în viaţă. Cu toate acestea nimeni nu poate nega – iar noi românii trăitori în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş suntem gata de a aduce sute şi sute de dovezi concrete, de documente existente, că ţinutul secuiesc chiar dacă nu există „de jure”, el există „de facto”. Iată doar câteva dintre argumentele ce pot fi aduse în susţinerea acestei afirmaţii: Practic, mai ales în cele două judeţe „secuieşti”, Covasna şi Harghita, românii sunt eliminaţi din viaţa publică şi politică, funcţiile de răspundere în instituţiile judeţene şi cele locale fiind deţinute, aproape în exclusivitate, doar de reprezentanţii minorităţii maghiare. În această situaţie, românii covăsneni şi harghiteni sunt discriminaţi cu sprijinul direct al organelor conducătoare din cele două judeţe.

Ocuparea unora dintre aceste funcţii este condiţionată, ilegal!, de cunoaşterea limbii maghiare, fără a se preciza undeva că ocuparea unei funcţii de interes public să fie condiţionată de cunoaşterea limbii române, singura limbă oficială în România;

Resursele financiare aflate la dispoziţia consiliilor celor două judeţe, din care mai mult de jumătate sunt asigurate din bugetul centralizat al statului român, sunt defalcate şi repartizate, aproape în totalitate organelor locale unde majoritatea cetăţenilor sunt de etnie maghiară. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul organizării unor manifestări etnice, cu caracter irdentist şi revizionist, cu participarea unor formaţiuni paramilitare locale, sau invitate din Ungaria. Cu alte cuvinte, manifestări duşmănoase ţării şi poporului român sunt organzate cu sprijinul financiar al statului român!

De ani buni se tot vorbeşte că asemenea manifestări, precum cele organizate de Garda secuiască, Mişcarea tinerilor din cele 64 de comitate, filialele locale ale partidului fascisto-extremist Jobbik, organizaţia „emy” etc. vor fi interzise definitiv pe teritoriul României. Nu s-a făcut absolut nimic în această direcţie, încât chiar că România a devenit un sat fără câini, prin care se plimbă cine vrea şi face fiecare ce vrea. Nu este deloc întâmplător, fiindcă autoritatea statului român în aceste teritorii este aproape inexistentă. Disoluţia autorităţii statului s-a accentuat mereu. Organele abilitate spre a lua măsurile ce se impun, conform prevederilor legii, nu acţionează, fiindcă asupra lor se exercită o politică de intimidare, prin acuzaţii privitoare la nerespectarea unor aşa-zise „drepturi şi libertăţi democratice”!

O situaţie deosebit de gravă, la nivelul întregului Ardeal, este cea legată de retrocedările ilegale ale unor bunuri ale foştilor grofi şi baroni unguri, ajunse acum, prin falsuri şi ilegalităţi, în proprietatea aşa-zişilor ,,urmaşi” ai celor din vremurile de tristă amintire. Se folosesc în acest scop tot felul de tertipuri, care mai decare mai scandaloase, pe baza cărora aceşti „urmaşi” sunt „repuşi în drepturi”!, născându-se astfel o nouă generaţie de grofi şi baroni unguri care vor stăpânii Ardealul! Sunt cunoscute ilegalităţile săvârşite în Cluj-Napoca, în urma cărora biserica catolică şi unitariană au devenit proprietare ale unor bunuri care nu le-au aparţinut niciodată, ci doar le-au administrat; se cunosc maşinaţiunile puse la cale de aşa-numita asociaţie „Bunuri Private Ciuc”, care, declarându-se continuarea vechii societăţi interbelice de de drept public, cu aceeaşi denumire, a devenit acum ,,de drept privat”,falsificându-se chiar şi Monitorul Oficial, pentru a putrea pune mânaşi pe zeci de mii de ha de păduri şi fâneţe situate tocmai în zona de nord a judeţului Harghita, respectiv zona românească! La fel este şi Societatea ,,Gudea-Meşterhaza”, care a devenit proprietară pe o bună parte din Carpaţii României, din zona superioară a Mureşului şi a Munţilor Călimani. Toate aceste falsuri au fost dovedite în faţa unor instanţe de judecată. S-a întâmplat ceva? A ajuns vreunul dintre falsificatori în spatele gratiilor? Nici pomeneală!

Sub ochii autorităţilor ce se pretind a fi ale statului român s-au produs şi se produc ilegalităţi şi situaţii de-a dreptul incredibile, privitoare la învăţământul din România. Cu acordul lor tacit a avut loc, mai întâi, enclavizarea etnică a şcolilor, astfel încât să se asigure „independenţa” şcolilor cu predare în limba maghiară. „Independenţa” aceasta a dus la situaţia pe care de abia acum unii o văd: neînsuşirea, prin rea voinţă!, a limbii române. S-a ajuns ca recent unul dintre „discriminaţii” unguri, aflaţi la guvernarea României de mai bine de 20 de ani, să strige că elevii maghiari sunt discriminaţi prin obligaţia de a susţine o probă în plus la bacalaureat, cea de Limba şi literatura română! Nu mai vorbesc de situaţiile în care sunt desafiinţate clase româneşti pe motivul că nu au numărul corespunzător de elevi. În schimb, la şcolile şi secţiile cu limba de predare maghiară nu se întâmplă acest lucru pentru că sunt „minoritari”! Este cunoscut cazul de la Sovata.

Mai bine de doi ani, în şcolile cu limba de predare maghiară se utilizează un aşa-zis „manual-anexă”: cel de Istoria Secuilor. Oare a citit cineva din conducerea Ministerului Educaţiei conţinutul acestui „manual”? Iar dacă l-a citit, este de acord cu mizeriile pe care le conţine privitoare la originea şi istoria românilor? Acest „manual” nu numai că este o făcătură pseudo-ştiinţifică, scrisă la ordin, dar este un instrument care nu urmăreşte nimic altceva decât să semene şi mai mult ura şi vrajba de natură etnică, educând tineretul şcolar maghiar în spiritul urii şi desconsiderării poporului român. La protestul unui părinte român faţă de acest „manual”, adresat Ministerului Educaţiei, i-a răspuns un oarecare individ ungur, de la „direcţia minorităţi”, că manualul este bun, fiind întocmit de specialişti, cunoscători ai istoriei secuilor. O istorie ce se bazează pe tot felul de legende fantasmagorice şi de istorioare folclorice. O istorie pe care nici măcar ei, secuii, nu şi-o cunosc!

Dacă acum se întâmplă asemenea lucruri – am arătat doar câteva! – atunci ne cam putem da seama ce s-ar putea întâmpla dacă un document iredentist şi extremist, care atentează direct la unitatea şi integritatea teritorială a României ar putea primi statut de lege. Atunci am avea tot dreptul să rostim, cu mâna pe inimă, Jurământul pe care Nicolae Iorga l-a publicat cândva în „Neamul românesc”: „Să nu-i ierte Dumnezeu pe ciocoimea obraznică şi proastă, care n-a ştiut şi nu ştie a-şi iubi, apăra sau măcar cruţa ăe cei de-o lege şi de-un neam cu dânşii (…); să nu-i ierte Dumnezeu pe cârmuitorii neghiobi şi vânduţi…!

One Response to Statutul special al ţinutului secuiesc – un atentat la suveranitatea şi unitatea statului român! (2)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*