Honvezii au intrat acum 74 de ani / Comemorarea lui Horthy
Mişcarea de Tineret 64 de Comitate (HVIM) a rememorat, prin evocarea evenimentelor şi a figurii pregnante a acestora, respectiv printr-o proiecţie de filme, intrarea trupelor Armatei Regale Ungare în Sfântu Gheorghe, la 13 septembrie 1940. Cei prezenţi la Casa Meşteşugarilor au fost salutaţi, din partea organizatorilor, de Vizi Abigel, iar profesorul de istorie Rab Sandor a vorbit despre guvernatorul Ungariei, Vitez Nagybanyai Horthy Miklos. Notă: similar pe pagina de Facebbok a HVIM Sfântu Gheorghe (www.facebook.com/hvimsepsiszentgyorgy), unde se menţionează că la eveniment au participat aproximativ 50 de persoane. Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 178 din 16.09.2014, autor Bedo Zoltan
Pământul Secuiesc susţine Scoţia
CNMT şi PPMT au organizat ieri un flashmob în Parcul Elisabeta din Sfântu Gheorghe. La acţiune au participat peste 12 oameni care au anunţat prin pancarte inscripţionate în limbile maghiară şi engleză: Pământul Secuiesc susţine Scoţia!, Decizia voastră este şi viitorul nostru!. Au existat persoane care au fluturat drapele secuieşti. Cu această ocazie, artistul Uto Gusztav a pictat drapelul Scoţiei, pe care l-a ridicat în aer. Bedo Zoltan, preşedintele filialei PPMT Scaunul Sepsi, a declarat în cuvântarea sa că doresc să arate că Pământul Secuiesc susţine aspiraţiile Scoţiei la independenţă, iar înainte de referendumul scoţian de mâine ar dori să atragă atenţia opiniei publice din ţară că graniţele de stat pot fi modificate pe cale paşnică, iar popoarele îşi pot obţine independenţa. Secuii susţin acest lucru, deoarece acesta indică drumul spre autonomia Pământului Secuiesc, ce va fi realizată prin instrumente paşnice. Organizatorul ne-a declarat că simultan, flashmob-uri similare au fost organizate şi în alte oraşe ale Transilvaniei. Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7298 din 17.09.2014, autor Szekeres Attila
Autonomia secuiască cu ajutor scoţian
Simultan cu apropierea referendumului scoţian pentru independenţă putem auzi din ce în ce mai des că indiferent de rezultatul alegerii, din ziua imediat următoare Europa se va schimba, iar lumea din jurul nostru va fi altfel. Un lucru este cert şi anume că intenţia de separare a scoţienilor nu a incitat numai Marea Britanie. Aceste evenimente sunt urmărite cu teamă peste tot acolo unde nu a putut fi soluţionată corespunzător situaţia minorităţilor naţionale. Există numeroase astfel de regiuni în întreaga Europă. În cazul în care voturile favorabile vor învinge astăzi în Scoţia, va începe o nouă epocă şi se va pune capăt mitului inviolabilităţii graniţelor de stat, create după cel de-al doilea război mondial. După o lungă perioadă de timp, lumea va trebui să recunoască şi să accepte dreptul la autodeterminare al popoarelor şi naţiunilor. In cazul în care voturile contra vor fi mai multe, scoţienii vor rămâne în cadrul Regatului Unit.
Panica a explodat zilele trecute şi în România şi cei mai mulţi deştepţi vizionează deja ruperea Pământului Secuiesc, a Transilvaniei şi anexarea sa de Ungaria. Există o serie de teorii ale conspiraţiei în legătură cu autonomiştii secui susţinuţi de către ruşi, despre proiecte mârşave şi alianţe. Vorbesc despre acuzaţii din ce în ce mai absurde însă ignoră esenţialul: Pământul Secuiesc nu ar putea deveni independent în mijlocul României chiar dacă şi-ar fi fixat acest obiectiv şi nu ar cere doar autonomia. Există puţine opinii lucide care sunt dispuse să recunoască faptul că autodeterminarea solicitată de secui nu este ceva diabolic, iar prin asigurarea ei ar putea fi obstrucţionată tocmai amplificarea unor eventuale conflicte.
Indiferent de rezultatul referendumului scoţian, acesta trebuie să aibă efect asupra luptei autonomiste secuieşti. În cazul în care scoţienii vor putea porni pe drumul independenţei, lumea va fi nevoită să recunoască faptul că nu numai ei au dreptul la aceasta. Ar putea începe o reacţie în lanţ, catalanii, flamanzii, valonii şi irlandezii, etc. putând revendica o autodeterminare mai mare. Statele în cauză vor fi nevoite să cedeze şi se vor strădui să ofere o autonomie mai extinsă în locul intenţiei de separare. In cazul în care încercarea scoţienilor va eşua, oricum va fi tras un important semnal de alarmă, care nu mai poate fi ignorat. Politicienii români trebuie să îşi dea seama, să realizeze că în locul alarmării şi a înjurăturilor, ar fi mai bine să caute soluţii inteligente. Trebuie să cedeze deoarece este evident că presiunea amplifică mai degrabă opoziţia, iar dorinţa de viaţă şi de dăinuire a părţilor de naţiune, a popoarelor nu poate fi suprimată. Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7299 din 18.09.2014, autor Farkas Reka
Proiectul autonomist al UDMR în dezbatere publică
UDMR a lansat ieri proiectul de lege privind autonomia Pământului Secuiesc, demers prin care Uniunea a deschis calea spre dezbaterea publică pe tema proiectului. Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a declarat în cadrul conferinţei de presă de la Cluj că prin statutul care transpune modelul autonomist sud-tirolez într-un mediu juridic românesc, UDMR doreşte să-i asigure autonomie Regiunii Pământul Secuiesc – care include localităţile din judeţul Mureş, Covasna şi Harghita – în cadrul statului român unitar şi indivizibil. Kelemen a arătat că UDMR şi comunitatea maghiară au fost factori de stabilitate şi doresc să rămână astfel, iar statutul autonomist nu este o aspiraţie secesionistă. Pe acest teritoriu, statul nu va înceta să existe, instituţia prefectului va exista în continuare şi vor exista şi judeţele – a declarat preşedintele UDMR. Întrebat fiind de ce UDMR a elaborat un nou statut autonomist şi prin ce diferă acesta de statutul Consiliului Naţional Secuiesc, Kelemen a declarat doar atât: acesta este mai bun: în privinţa sistemului instituţional, al funcţionării şi al prerogativelor.
Kelemen este de părere că în momentul de faţă, cel mai important lucru este purtarea unei dezbateri de fond cu societatea română şi dispersarea prejudecăţilor. UDMR nu a stabilit un termen pentru înaintarea în parlament a proiectului de lege. Dezbaterea publică nu va dura o săptămână, ci o lună – a declarat el. Preşedintele UDMR a subliniat că proiectul în cauză nu poate fi adoptat în cadrul constituţional aflat în vigoare, iar Uniunea va propune crearea unei noi constituţii.
Întrebat fiind cum poate fi menţinut interesul societăţii româneşti faţă de preconizata dezbaterea publică dacă UDMR nu doreşte să stabilească statutul drept o condiţie în privinţa colaborării cu partidele româneşti şi dacă nu îl va înainta nici în parlament în viitorul apropiat, preşedintele UDMR a declarat: menţinerea atmosferei antimaghiare – care a caracterizat viaţa publică din România după scurgerea unor informaţii legate de exemplarul de lucru al statutului – nu este un obiectiv. UDMR doreşte să organizeze conferinţe şi dezbateri cu implicarea politicienilor români şi a specialiştilor, care să contribuie la dispersarea temerilor societăţii româneşti, legate de cerinţa autonomistă maghiară – a explicat el. Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7300 din 19.09.2014
Discuţii în cadrul consiliului din Sfântu Gheorghe / Este sigur că suntem diferiţi de Scoţia
Disputa generată în cadrul şedinţei de ieri a consiliului local din Sfântu Gheorghe a pornit de la o comemorare în cerc restrâns şi a ajuns până la referendumul din Scoţia. Deşi primarul Antal Arpad a clarificat încă la începutul şedinţei că aceasta a fost convocată cu o săptămână mai repede decât de obicei, şi nu din cauza eventualei dezmembrări a Regatului Unit, ci datorită programului încărcat de săptămâna viitoare al consilierilor locali, tot s-a pomenit de această temă la ultimul punct de pe ordinea de zi, diverse.
După supunerea la vot a proiectelor de hotărâre, au urmat opiniile individuale, politicianul liberal Mădălin Guruianu fiind ultimul care a cerut dreptul la cuvânt. El a obiectat faptul că reprezentanţii Mişcării de Tineret 64 de Comitate (HVIM) au organizat în incinta Casei Meşteşugarilor, clădire aflată în proprietatea oraşului, o festivitate memorială dedicată zilei de 13 septembrie 1940, ziua intrării armatei ungare în Sfântu Gheorghe. In opinia sa, acest lucru nu este corect, deoarece extremiştii – Jobbik şi Noua Dreaptă – au provocat deja destule pagube în Transilvania. În replică, Antal Arpad a precizat: el personal nu a fost prezent şi nu ştie ce s-a întâmplat acolo, însă dacă nu a fost perturbată ordinea, nu au fost lansate insulte la adresa altor persoane, organizarea unei manifestări ce vizează un eveniment istoric real nu reprezintă o problemă, nici chiar în cazul în care aceasta este iniţiată de o grupare mai radicală. Unii sărbătoresc intrarea în 1940 a celor din Ungaria, alţii, eliberarea română din 1944, asta este, secolul al XX-lea a fost unul tulbure. Nu a fost perturbată ordinea publică – a recunoscut Guruianu -, şi a reieşit şi faptul că spaţiul a fost închiriat de o persoană fizică, iar Fundaţia Guzsalyas – care administrează clădirea – nu ştia ce se pregăteşte acolo, însă în ziua de 1 decembrie tot aceşti tineri au scandat Pământul Secuiesc nu este România!, motiv pentru care ar fi nevoie de o delimitare de ei, la fel cum s-a procedat şi în cazul altor extremişti. Nu este nevoie sub nicio formă de crearea unei atmosfere de acest gen.
Ştim foarte bine că Pământul Secuiesc este parte din România, acest aspect este reflectat şi de titlul proiectului de autonomie al UDMR, prezentat ieri – a răspuns Antal Arpad. El s-a delimitat mereu de extremişti, însă – a atras atenţia primarul – membrii HVIM sunt tineri locali, tineri din Trei Scaune, care nu se duc în Craiova să sărbătorească, în schimb, Noua Dreaptă vine din alte judeţe să stârnească tensiuni aici. Din fericire, aici nu sunt români de acest gen – a spus în replică Guruianu, moment în care Antal Arpad a pomenit de referendumul din Scoţia. In opinia sa, astăzi acesta este cel mai important aspect, este o problemă care influenţează viitorul Europei, şi nu atât deznodământul acestuia este interesant pentru el (le ţine pumnii unioniştilor, nu susţinătorilor independenţei), ci faptul că într-o ţară civilizată şi democratică poate fi organizat un referendum, scoţienii din Marea Britanie, care formează doar opt la sută din populaţie, pot decide asupra propriului destin, iar statul, care este încă unul comun, sau premierul, nu încearcă, pe cale administrativă sau juridică, prin legi şi intervenţii ale prefectului, vizite ale premierului sau vot majoritar să-i împiedice, ci se străduieşte să-i convingă pe scoţieni prin argumente de ce ar fi mai bine dacă nu s-ar separa. Aceasta este diferenţa dintre democraţia engleză şi cea românească. La noi nu se permite nici măcar să vorbim, darămite să votăm despre regiunea de dezvoltare de pe Pământul Secuiesc, deşi aceasta este departe de autonomie. Aceasta este principala problemă, şi, indiferent de rezultatele referendumului din Scoţia, devine o întrebare inevitabilă în Europa: li se va permite sau nu popoarelor autodeterminarea?
Despre această temă şi despre proiectul de autonomie al UDMR, Mădălin Guruianu este dispus să poarte discuţii după alegeri, perioada de campanie nu este -după părerea sa- una potrivită pentru aşa ceva. Până atunci, le-a propus reprezentanţilor UDMR să iasă din guvern dacă sunt atât de nemulţumiţi de prefect şi de premier. Aşteptăm propunerea dreptei vizând drepturile comunitare maghiare – a răspuns Antal Arpad, subliniind: proiectul de autonomie nu este al guvernului. Ultimele cuvinte au fost rostite de Incze Sandor: trebuie să înţelegem că avem nevoie unul de celălalt şi că vom putea convieţui doar dacă ne respectăm reciproc. Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7300 din 19.09.2014, autor Demeter J. Ildiko
Kelemen Hunor l-a informat pe preşedintele Partidului Popular European
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, l-a informat la Bruxelles pe Joseph Daul, preşedintele PPE, în legătură cu alegerile prezidenţiale din luna noiembrie, cu statutul autonomist al UDMR şi cu obiectivele politice şi comunitare ale Uniunii. Considerăm importantă prezentarea solidarităţii comunitare. Aceste ocazii sunt foarte bune posibilităţi de dialog, să putem spune cum gândim despre România, despre locul ţării în Europa, în regiune. Totodată subliniem şi rolul pe care îl pot ocupa maghiarii în destinul ţării. Candidatura mea de acum la prezidenţiale are în primul rând acest scop. Aspiraţiile noastre au putut fi încadrate întotdeauna în cadrul democratic şi aşa va fi şi de acum înainte. Si atunci când vorbim despre drepturi lingvistice, despre statul de drept şi autonomie – a declarat preşedintele UDMR, informându-l pe Joseph Daul despre viitoarele alegeri prezidenţiale. In legătură cu proiectul autonomist, Kelemen Hunor a declarat că documentul doreşte să contribuie la păstrarea identităţii naţionale a maghiarilor, la fel ca şi proiectul autonomiei culturale, elaborat în anul 2006. Noi spunem întotdeauna că dorim să obţinem toate acestea împreună cu majoritatea română, în interiorul teritoriului României. Considerăm deosebit de importante instituţiile de bază ale statului de drept, valorile acestora, dat fiind faptul că România este membră a UE şi NATO, un aliat al SUA, iar astfel, aceste instituţii trebuie consolidate. Noi ne-am asumat guvernarea cu PSD să putem reprezenta mai eficient interesele maghiarilor din Transilvania – a declarat preşedintele UDMR. Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7305 din 25.09.2014
România va dispărea de pe faţa pământului / Antal: este nevoie de o constituţie nouă
Odată cu încheierea erei Băsescu , în viaţa politică românească începe o nouă epocă, în care geopolitic vorbind, situaţia ţării este extrem de complicată, iar dacă românii şi maghiarii nu se vor putea înţelege, vor fi alţii care vor trage foloasele din asta – este de părere Antal Arpad. Primarul din Sfântu Gheorghe are convingerea că în următorii ani va putea fi reformată România care azi nu funcţionează eficient, nu poate valida corespunzător interesele cetăţenilor săi. În cadrul conferinţei de presă, Antal a declarat: mulţumită politicii publice din ultimii 25 de ani, populaţia activă, clasa de mijloc, a părăsit ţara.
– Statul român i-a sprijinit pe cei care trăiesc din ajutoare sociale. Cred că acest lucru trebuie schimbat în epoca ce vine, deoarece în caz contrar, România va dispărea, în următorii 30-50 de ani, de pe suprafaţa pământului – a spus primarul.
A subliniat că acest lucru se va întâmpla nu din cauza secuilor, ci a politicii sociale catastrofale, care a făcut ca ţara să fie cel mai prost situată – demografic şi social – din toată Europa Centrală şi de Est.
– Ar fi nevoie de o constituţie nouă, deoarece actuala lege fundamentală regresează dezvoltarea societăţii româneşti. Nu modificată trebuie, ci elaborată o alta, nouă, care să corespundă cerinţelor secolului al XXI-lea – a declarat Antal.
– Societatea românească trebuie să înţeleagă că reprezentanţa maghiarimii nu constă doar într-un partid de cinci-șapte la sută, responsabilitatea este mult mare şi nu este permis ca maghiarii să fie întorşi împotriva statului român, deoarece acest lucru ar putea duce la vulnerabilitatea României. Bineînţeles că reprezentanţii maghiarilor nu trebuie să fie întotdeauna la guvernare, însă trebuie făcut în aşa fel încât maghiarii să-şi poată soluţiona problemele fără a simţi între timp că acţionează împotriva intereselor statului român. Acest lucru este posibil în două moduri: fie reprezentanţa maghiară va fi prezentă permanent la guvernare, fie li se va asigura autonomia, pentru a-şi soluţiona singuri problemele – a afirmat Antal Arpad. Notă: materialul este însoţit de fotografia primarului Antal Arpad şi de următorul text: In opinia lui Antal Arpad, România începe să semene din ce în ce mai mult cu o ţară sud-africană, cu o pătură socială restrânsă de oameni bogaţi şi cu nenumăraţi săraci care trăiesc în ghetouri. Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 188 din 30.09.2014, autor Levai Barna
A început dezbaterea publică a proiectului autonomist
Autonomia Pământului Secuiesc sau legea-cadru a autonomiei culturale nu i-ar priva pe români de nimic: prin acestea maghiarimea din Transilvania nu încearcă decât să creeze condiţiile păstrării identităţii, nu prin violenţă, ci pe calea unui dialog raţional – a subliniat Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, în cadrul forumului care a debutat ieri la Bucureşti pe tema proiectului autonomist al UDMR. În cadrul forumului intitulat România mea: o ţară puternică, fără tabuuri politice organizată la sediul Scolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, Kelemen Hunor a răspuns la întrebări în calitate de candidat la alegerile prezidenţiale şi de cel care a înaintat statutul autonomist al Pământului Secuiesc. In cadrul forumului de aproape trei ore, au fost prezenţi mulţi analişti politici din ţară.
Unul din invitaţii la forum, Emil Hurezeanu, analist politic, fost colaborator al postului Europa Liberă, şi-a dat glas îngrijorării sale potrivit căreia proiectul autonomist al UDMR a fost publicat tocmai în ziua referendumului scoţian. In opinia sa, în contextul conflictelor armate ucrainene, al aspiraţiilor scoţiene şi catalane legate de independenţă, este greu de crezut că cerinţa autonomistă a Pământului Secuiesc nu este o iniţiativă secesionistă. Analistul a recomandat ca UDMR să manifeste precauţie, susţinând că românii ar fi recunoscători dacă într-o asemenea situaţie tensionată, minoritatea maghiară ar da dovadă de cumpătare.
Un alt jurnalist invitat, Luca Niculescu, redactor-şef al departamentului român al postului naţional francez de radio, a declarat că trebuie desfiinţate tabuurile şi prejudecăţile care afectează relaţiile maghiaro-române. El a considerat drept o lezare a caracterului de stat de drept faptul că CSM a vrut să interzică dezbaterea publică despre autonomia Pământului Secuiesc .
Politologul Cristian Pârvulescu, care şi-a asumat rolul de moderator, decan al facultăţii de ştiinţe politice, a arătat că nici o dezbatere publică nu poate fi anticonstituţională, iar România trebuie să se gândească dacă nu cumva în locul formei de stat naţional unitar ar trebui să se revină rădăcinile sale federaliste.
Dan Tapalagă, analist în cadrul portalului de ştiri Hotnews, a pus sub semnul întrebării ce caută UDMR în guvernul social-democrat al lui Victor Ponta, din moment ce practic acesta îşi construieşte campania electorală pe mândria naţională a românilor. Kelemen Hunor a arătat în răspunsul său că opoziţia de dreapta a făcut declaraţii antiautonomiste, dar UDMR nu vrea să îngreuneze viaţa politicienilor români în sensul că cere sprijin pentru autonomie până când nu va putea fi modificată, măcar parţial, împotrivirea prezentă în sfera societăţii. Gabriel Andreescu, cunoscut activist pentru drepturile omului, a propus ca UDMR să nu insiste asupra modelelor europene existente, ci să-şi bazeze statutul autonomist pe ceea ce diferenţiază situaţia secuilor de situaţia altor comunităţi.
Kelemen Hunor a declarat la întrebările legate de proiectele de modificare a constituţiei: este nevoie de o nouă lege fundamentală, dar aceasta poate fi elaborată de un parlament care va fi însărcinat în acest sens cu ocazia alegerilor din anul 2016. Răspunzând la o altă întrebare, preşedintele UDMR a arătat că este adeptul democraţiei liberale, dar acest lucru nu influenţează relaţia sa cu guvernul ungar. El a mai adăugat: nu a purtat consultări pe tema proiectului autonomist cu premierul Orban Viktor. UDMR cultivă cu guvernul ungar în exerciţiu o relaţia corectă de parteneriat.
În legătură cu proiectul autonomist, UDMR organizează forumuri şi în cadrul altor universităţi din ţară. Kelemen Hunor a declarat că dezbaterea publică va continua şi după campania electorală. Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7309 din 30.09.2014
Lasă un răspuns