Ziarul Națiunea și Fundația Andrei Mureșeanu – Deșteaptă-te, române!, împreună la Marșul pentru Basarabia și adoptarea Proclamației de la București

Cei peste 12.000 de participanți la Marșul pentru Basarabia au adoptat Proclamația de la București. Reflectarea proiectului de țară al unității naționale prin activități concrete și acțiuni constante, garantarea securității Republicii Moldova în cazul unei agresiuni externe, crearea unui spațiu economic comun și urgentarea integrării celor două sisteme energetice sunt câteva dintre punctele enunțate în documentul aprobat duminică, la finalul unei ample manifestații stradale pentru unirea României cu Republica Moldova. Proclamația este adresată membrilor Parlamentului României, Guvernului României și Primului Ministru, Președinției, tuturor candidaților înscriși în cursa pentru alegerile prezidențiale și reprezentanților instituțiilor mass-media.

Participanții la manifestație au fost vopsiți pe obraji, au purtat panglici și au fluturat drapele în culorile comune celor două state românești: albastru-galben-roșu. Aceștia și-au exprimat solidaritatea cu Republica Moldova în contextul regional tensionat, care a demonstrat fragilitatea statelor ex-sovietice în fața agresiunii rusești, prin practici de șantaj economic și presiuni militare.

Proclamația de la București, 12 octombrie 2014

De-a lungul timpului, teritoriul și populația Basarabiei au avut o evoluție convergentă cu restul spațiului etnic și cultural românesc. România și Republica Moldova sunt două state care au în comun limba, istoria și cultura; ele nu dețin o individualitate națională separată, ci constituie doua fragmente ale aceleiași țări. Aderarea României la NATO și la UE a permis îmbunătățirea condițiilor de securitate și, respectiv, de dezvoltare socio-economică, iar proiectul de țară al reunirii cu Republica Moldova este continuarea firească în procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române. În contextul geopolitic actual, când populația și teritoriul de peste Prut sunt expuse la pericolul rusesc, care împotriva dreptului internațional a sfidat integritatea și suveranitatea Ucrainei, nu putem rămâne indiferenți. Dacă Republica Moldova este amenințată, statul român de astăzi și întreaga societate românească trebuie să fie solidare.

Platforma Unionistă Acțiunea 2012, reprezentanta societății civile unioniste, în urma dorinței de reunire demonstrate în cadrul amplei manifestații de duminică, 12 octombrie 2014, de la București, se adresează public:

Membrilor Parlamentului României;
Primului Ministru şi Membrilor Guvernului României;
Președintelui României precum și tuturor candidaților la această funcție;
Bisericii Ortodoxe Române, Bisericii Catolice și tuturor celorlalte culte religioase recunoscute;
Reprezentanților instituțiilor mass-media

să inițieze sau/și să susțină următoarele deziderate menite să asigure pe cale pașnică și democratică viitorul comun al românilor:

1. Proiectul de țară al unității naționale nu trebuie să se reflecte doar în declarații publice, ci și în intensificarea activităților concrete și în acțiuni constante. Idealul Unirii este mai presus decât disputele politice de moment și nu trebuie speculat electoral.

2. România are datoria de a se preocupa de securitatea Republicii Moldova în cazul unei agresiuni externe. În contextul geopolitic generat de intervențiile ilegitime armate ale Rusiei pe teritoriul Ucrainiei și de dorința sa vizibilă de expansiune, Republica Moldova resimte din plin presiuni crescute asupra securității cetățenilor săi. România are datoria de a fi primul stat proactiv în garantarea securității românilor din Basarabia, lucru traductibil prin cooperarea în domeniul militar și implementarea unei  politici de securitate comună.

3. Eforturile de creare a unui spațiu economic comun trebuie intensificate prin: sprijinirea companiilor românești pentru a se extinde peste Prut, eliminarea tuturor taxelor vamale pentru schimburile de mărfuri, sprijinirea mobilității resurselor umane între cele două piețe inclusiv prin deschiderea pieței de muncă din România pentru toți cetățenii Republicii Moldova.

4. Urgentarea interconectării celor două sisteme energetice.

5. Dezvoltarea infrastructurii care leagă România de Republica Moldova precum: cale ferată cu encartament european, autostrada București-Iași-Chișinău sau trenul de mare viteză București-Chișinău, precum și construcția de noi poduri peste Prut.

6. Crearea unui spațiu informațional comun prin susținerea presei în limba română de la Chișinău, extinderea peste Prut a ariei de acoperire a instituțiilor de presă din România și informarea publicului din România asupra realităților din Republica Moldova.

7. Procesul reunirii celor două state se va produce pe calea voinței populare iar România, în calitate de Țară-mamă, trebuie să inițieze acest proces. Viitoarea revizuire a Constituției României trebuie să prevadă expres posibilitatea reunirii cu Basarabia inclusiv în ceea ce privește organizarea teritorială și rolul cetățenilor Republicii Moldova în statul unificat.

8. Diplomația Română, europarlamentarii și alți reprezentanți externi trebuie să găsească sprijin pe lângă guvernele statelor partenere din cadrul UE și NATO pentru susținerea proiectului de țară. România trebuie să își asume un rol activ în soluționarea conflictului transnistrean.

9. Demararea unui program național de integrare socio-culturală a tinerilor basarabeni care vin la studii în România.

10. Jocul dublu făcut de către politicienii de la Chișinău între Est și Vest trebuie sancționat de la București ori de câte ori interesele legitime ale cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului sunt prejudiciate.

11. A culpabiliza victima în loc să cauți căi de a o ajuta să se recupereze este o atitudine lașă, ba chiar complice. România trebuie să lucreze la scară mare pentru a se asigura că populația din Republica Moldova este informată corect asupra identității noastre comune și a efectelor unui viitor comun în cadrul aceluiași stat.

3 Responses to Ziarul Națiunea și Fundația Andrei Mureșeanu – Deșteaptă-te, române!, împreună la Marșul pentru Basarabia și adoptarea Proclamației de la București

    Faci un comentariu sau dai un răspuns?

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    *