Pe internet circulă cu intensitate şi cu multe comentarii favorabile un editorial al jurnalistului CT Popescu „De ce ar câştiga Ceauşescu dn primul tur”. Toată lumea îl felicită pentru poziţia corectă şi dură luată în legătură cu Irina Socol şi corupţii ţării din dosarul „Microsoft”. Până aici totul e corect, dacă CT Popescu nu ar fi şi ipocrit până la cinism. CT Popescu joacă rolul editorialistului corect şi cinstit ca Ion Ilici Iliescu „nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase”. Se arată pe bună dreptate indignat de corupţia fostei sale colege de la facultatea de Automatizări şi profund mirat că în România nu poate exista un capitalism naţional cinstit, de parcă CT Popescu ar fi trăit undeva pe Lună până acum, în SUA sau Australia, nu pe malurile Dâmboviţei unde se „făceau şi desfăceau” politic afaceri şi contracte grase cu SIVECO sau cu firme în complicitate cu statul corupt: „În toţi anii care s-au scurs după `89 am considerat-o pe Irina un simbol al iniţiativei private româneşti, mişcându-se cu mult mai mult talent decât mine în afacerile din domeniul IT, în care ne-am pregătit împreună. Firma SIVECO mi se părea o probă solidă că e posibil un capitalism românesc sănătos, liberal, fără propteaua statului.
Greu de descris ce am simţit când am aflat că Socol Irina e arestată pentru evaziune fiscală pe scară mare, circa zece milioane de euro, între 2009 şi 2013, folosindu-se pentru asta şi de firme „fantomă” ale ţiganilor infractori din Sinteşti. Iar acum, odată cu explozia dosarului Microsoft, constat că buna mea colegă Irina s-a ocupat tot timpul, în capitalismul românesc pe care credeam că-l construieşte, cu escrocherii ordinare, programe luate de la elevi isteţi şi vândute Ministerului Educaţiei la de cinci ori preţul, computere şi periferice la preţuri umflate de 10 ori. Mită, trafic de influenţă, evaziune fiscală, furturi de zeci de milioane de euro din banii statului, ăsta era „softul” scris de programatoarea Irina, întreprinzătoarea de mare succes.”
CT Popescu este un produs jurnalistic născut, nu ca Venera din spuma mării, ci din statul mafiot post-comunist. A fost martor indirect al privatizării ziarului comunist „Scânteia”, cu active de sute de milioane de dolari, din patrimoniul statului în cel al publicaţiei „Adevărul”, conduse de foştii lui şefi sau camarazi de presă, Darie Novăceanu şi Dumitru Tinu. De asemenea, CT Popescu a fost martor indirect la manevrele prin care fostul său şef Dumitru Tinu a cumpărat acţiunile „Adevărul” cu banii de la un arab căutat de organele statului împotriva corupţiei. CT Popescu a trăit şi a devenit relativ bogat, prin contractele derulate şi cu firmele unor afacerişti, care au furat statul sau ale unor politicieni corupţi. Bineînţeles, asta nu înseamnă că CT Popescu ar fi corupt -, doar nu ştia că patronii sunt corupţi-, ci doar un ipocrit care joacă rolul de primadonă ingenuă, care nu ar şti, mă rog, ce s-a întâmplat pe plan economic cu devalizarea activelor statului român de către afacerişti veroşi în complicitate cu politicieni lacomi.
„Picat de pe Lună”, CT Popescu scrie editoriale arătându-se indignat de fenomenul infracţional, de parcă el, ca şef de gazete, nu ar fi ştiut cum au făcut din şpăgi bani politicienii în cârdăşie cu afaceriştii evazionişti. Ori a fost CT Popescu un jurnalist naiv şi de 25 de ani nu ştie ce scrie despre corupţia la nivel de stat, ori încearcă să „se spele pe mâni” acum ca Pilat din Pont, prin editoriale scrise de un om ce pare un mare idealist, un „îngeraş”, ce nu ar fi cunoscut nivelul corupţiei din ţara noastră, deşi a fost „beneficiarul” indirect al acestui sistem economic post-decembrist. Un singur lucru are dreptate CT Popescu în editorial: şi eu cred că Nicolae Ceauşescu dacă ar candida la funcţia de preşedinte al României ar ieşi din primul tur de scrutin.
Lasă un răspuns