Semnal editorial la ceas aniversar: „România şi China: Trei veacuri de istorie”

– Prof. univ. dr. sinolog Ileana Hogea-Velişcu în colaborare cu Dr. ec. amb. Florea Dumitrescu, președintele Asociaţiei Române de Prietenie cu Republica Populară Chineză –

Un grup de români, trăitori mulţi ani în China, cunoscători ai limbii, culturii şi civilizaţiei chineze şi, mai ales, iubitori ai vârstnicul şi mereu tânărului popor chinez am întemeiat la 18 octombrie 1995 Asociaţia Română de Prietenie cu Republica Populară Chineză (ARC), de sub tutela Ministerului român de Externe, ca, de altfel, toate asociaţiile nonguvernamentale de profil.

Filolog-sinolog, am avut personal ideea iniţierii proiectului editorial academic temeinic, atractiv şi de largă expresivitate a muncii Asociaţiei noastre − Antologia de texte literare, ştiinţifice, diplomatice, militare, politice, istorice şi de mentalitate, filosofice şi religioase, mitico-folclorice şi de viaţă socială etc. „Evantaiul celor 10.000 de gânduri. România şi China: Trei veacuri de istorie“; o lucrare de excepţie, operă, deopotrivă, a unor autori români şi chinezi, pe care am coordonat-o, timp de două decenii, cu or ară iubire.

Energiile creatoare şi inteligenţa celor 149 de autori români şi ale celor 42 de prieteni chinezi nemurite în 191 de eseuri, articole, memoriale, care însumează 2 157 pagini de excelenţă, închinate prieteniei româno-chineze, situiază Asociaţia Română de Prietenie cu republica Populară Chineză pe un loc unic, în rândul celor peste 150 de Asociaţii similare, pe care le are sub acoperământul său prietenesc şi armonios Asociaţia Poporului Chinez cu Străinătatea (1954), de la Beijing − China.

Puţini ştiu, că doar la cinci zile, de la Proclamarea Republicii Populare Chineze, la 1 octombrie 1949, România a fost cel de al treilea stat din lume, care a recunoscut Noua Chină şi a Stabilit Relaţii Diplomatice la nivel de Ambasade. Iar de atunci, aşa cum minunat scrie, încă în volumul I (1999), Ministrul de Externe chinez, mult timp Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar la Bucureşti, expert-românolog Liu Guchang: „Vântul schimbărilor bate, dar prietenia rămâne“; iubitorii culturii chineze cultivăm neîncetat, cu fervoarea cunoscătorului, relaţiile de prietenie dintre România şi China, mai ales, prin studierea limbii chineze, ca cea mai importantă componentă a culturii.

La rândul lor, prietenii noştri chinezi, admiratori ai limbii culturii şi civilizaţiei române, sunt neîntrecuţi, veşnic neobosiţi în admiraţia şi răspândirea românismului în China, românii bucurându-se de tratament extrem de cordial, când ajung pe meleaguri depărtate chinezeşti.

Nu mi-a fost greu, în calitatea mea de iniţiator şi coordonator, în colaborare, al operei monumentale „Evantaiul celor 10.000 de gânduri. România şi China: Trei veacuri de istorie“ − vol. I (1999), vol. II (2005), vol. III (2009), vol. IV (2014) − să-mi fixez un crez afectiv, care să însoţească fiecare apariţie, bine gândită şi realizată, spre a marca, din cinci în cinci ani, marea sărbătoare a poporului chinez, Ziua Naţională de la 1 octombrie, la cea de a 50-a, 55-a, 60-a şi, respectiv, a 65-a Aniversări: „Paşii noştri purtaţi prin China Eternă şi cei ai intelectualilor chinezi, risipiţi pe pământul României sunt însemne certe presărate pe drumul cunoaşterii reciproce, al instituirii Renaşterii umaniste moderne, pentru veşnicia spiritului româno-sinic, care s-a păstrat viu 300 de ani, de la Milescu încoace“. (Ileana (Yang Ling) Hogea-Velişcu, Consiliul Director al Asociaţiei Române de Prietenie cu Republica Populară Chineză).

Oameni de stat, academicieni şi oameni de ştiinţă şi cultură, diplomaţi de carieră şi istorici, economişti experţi, comentatori şi exegeţi militari, jurnalişti şi specialişti mass-media, studenţi, universitari, românologi şi sinologi, traducători renumiţi din cele două limbi − română şi chineză − zeci şi zeci de personalităţi marcante din varii domenii de activitate şi-au etalat ampla experienţă profesională majoră legată de cultura Chinei şi de spaţiul românesc, ca să împlinească un vis − această „Enciclopedie“ − sursă de informare exactă, un izvor nesecat de date trebuitoare, dar şi o „Crestomaţie“ de texte bine scrise, cu valoare estetică şi documentară de primă mărime.

Studii ştiinţifice de profunzime, comunicări cu accent profesional, eseuri subtile, note de drum, interviuri, mărturisiri pline de sinceritate, traduceri de poezie, proză şi dramaturgie, fragmente de memorii şi analize literare pertinente, cercetări lingvistice şi comentarii subiective puternic ancorate în realitatea diurnă fac din cele patru volume alr „Evantaiului“… cărţi de adevărată încântare scriitoricească, de temeinică informaţie şi de fascinantă călătorie în lumea reală a Prieteniei româno-chineze. Un uriaş evantai deschis realizăm cu o tematică bogată, consistentă şi nuanţată, care prin diversitatea impresionantă − inteligent structurată − conferim contur „Tratatului de Prietenie“, conceput de noi, probabil, primul de acest fel, cunoscut cândva şi care să vorbească despre ţări aflate la două capete ale pământului şi despre oameni aflaţi la depărtare de sute şi mii de kilometri. Suntem două popoare situate pe câte o jumătate a Planetei, unite însă, prin „10.000 de gânduri“, prietenii noştrii chinezi postulând deja: „Prietenia noastră este Infinită precum Cerul şi Vejnică precum Pământul!“

Reîntoarcerea în timpul meu cultural, pe firul unei jumătăţi de secol, întru învăţătură chineză, mi-a inspirat conceptul academic de prietenie al celor „10.000 de gânduri“, cu cele 10.000 de cuvinte şi 10.000 de manifestări ale gândurilor şi cuvintelor, prin care-şi exprimă bogăţia de sentimente Popoarele Român şi Chinez, prietene de veacuri, însufleţite firesc de limbă − limba română şi limba chineză, ca bază de spiritualităţii noastre.

Cunoaşterea, ca trebuinţă a existenţei umane, ar fi săracă fără învelişul material numit limbă − limba scrisă şi cea vorbită, limba cronicarilor noştri şi a înţelepţilor chinezi, limba − minunat vehicul spiritual şi creativ, care ne poartă uimitor, din inima Bucureştiului, până în cea a Beijingului şi invers, încărcaţi de toate energiile intelectuale şi pasiunile artistice, pe care vi le dăruim reciproc. Este în stare limba să topească distanţele geografice şi sentimentale şi să unească două mari culturi − cultura română şi cultura chineză, deşi, fiecare se află pe câte o parte a Planetei.

Viaţa noastră şi − mărturisesc şi viaţa mea − înseamnă cununa de cuvinte a limbii, cu toată simbolica lor adâncă, ştim să mânuim cuvintele luminoase, purtătoare de inteligenţă şi de înţelepciune, deoarece credem profund în vorba „pana e mai tare şi decât sabia“; iar nou folosim pana ca să ne zidim puternici şi încrezători în forţa prieteniei noastre, pe care o dorim să trăiască, să crească şi să înflorească în spaţiul culturii române şi să dăinuiască din generaţie în generaţie, ştiut fiind că bogăţia culturală a lumii este diversitatea în dialog.

În cei 65 de ani de Relaţii Diplomatice româno-chineze, la 1 octombrie 2014, tot 65 s-au investit într-o veritabilă construcţie ştiinţifică − Şcoala românească de Sinologie, cu rodnica ei contribuţie la adâncirea, creşterea şi înnobilarea ideii de Prietenie româno-chineză, în China, petrecându-se, de asemenea firesc, trăirile de sărbătoare la jubileul celor 65 de ani de Şcoală chinezească de predare şi învăţare a Limbii şi Literaturii române, România fiind un leagăn de civilizaţie fascinant pentru chinezi.

Forma excelentă sub care se prezintă „Evantaiul celor 10.000 de gânduri. România şi China: Trei veacuri de istorie“ vol. IV este consacrată, în volumele I, II, III, mereu îmbunătăţită şi mereu perfectată şi nu doar criteriile de sistematizare a temelor pe trei Secţiuni: I „Imaginar, imagologie, realităţi istorice“, II „Punţi ale prieteniei“, III „Mărturisiri“ dau limpezime şi farmec bogăţiei de idei, ci şi modalitatea excepţională de abordare a impresionantului material documentar adunar laolaltă, sub un regim sistemic bine articulat, ca în orice bibliografie de referinţă.

Prologul, cu „Argumentul“ − „Suntem martorii momentului istoric al Renaşterii relaţiilor tradiţionale de prietenie româno-chineză, în contemporaneitate Ileana (Yang Ling) Hogea-Velişcu) subliniază dimensiunea economică a paradigmei Prieteniei; revelându-se coordonatele culturale obligatorii pentru o cunoaştere directă şi profundă, în iniţierea şi realizarea proiectelor comune.

E. S. Doamna Huo Yuzhen, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al R.P. Chineze la Bucureşti, în articolul „Prietenia chino-română − infinită precum cerul şi veşnică precum pământul“ radiografiază relaţiile noastre din timpul ambasadoratului de 3 ani ai D.S., cu accent pe orientările actuale şi de viitor proxim şi îndepărtat. Este aceasta doar o deschidere către perspectivele desprinse din vizitele oficiale bilaterale, la nivel de prim-miniştrii Victor Ponta şi Li Keqiang ilustrate, în cartea noastră, prin „Cuvântări“ şi „Fotografii de patrimoniu“.

Partea I-a „Imaginar, imagologie, relaţii istorice“ este rezervată unor figuri importante din sfera diplomatică, economică, istorică şi de viaţă socială, educativă şi de exegeză filosofică, pe temeiul „Marilor Cărţi de Învăţătură“ ale chinezilor: 1. Florea Dumitrescu, „Prietenia şi cooperarea dintre România şi China − izvoare ale unui viitor luminos, prosper“; 2. Chen Haosu, „Meleagurile sunt scăldate în lumina prieteniei“; 3. Wang Gengnian, „Puntea prieteniei între China şi restul lumii“; 4. Luo Dongquan, „Ex-preşedintele Jiang Zemin a oferit cărţi ambasadorului României la Beijing şi ambasadorului Chinei la Bucureşti“; 5. Xu Jian, „Timpul trece, prietrele rămân“; 6. Marius Băcescu, Florea Dumitrescu, „China în crosul economic mondial“; 7. Ovidiu Ştefan, „Să fii călător în China construirii integrale a societăţii bunăstării decente“, 8. Ion Dorobanţu, „China − pagini de istorie: Primul război al opiului“; 9. Sorin Ivan, „Bogăţia unei ţări este forţa ei de muncă formată printr-un sistem de învăţământ performant“; 10. Luo Dongquan, „Radio China Internaţional pe drumul realizării unui sistem de transmisie modern“; 11. Mihaela-Angelica Băcescu-Cărbunara, Marius Băcescu, Monica-Iuliana Condruz-Băcescu, „Drumul spre modernitate al Chinei, în anul Şobolanului (2008); 12. Elena Maria Olga Racu, „Importanţa relaţiilor politice şi economice dintre Uniunea Europeană şi R.P. Chineză, cu impact asupra eşicherului politic mondial“; 13. Ileana (Yang Ling) Hogea-Velişcu, „Temelia este Lao Zi − „copilul născut învăţat“ şi al său Dao − Calea naturală a firii, din „Codul cultural chinez“.

Un florilegiu de idei expuse elegant, în cazul unora dintre autori găsim noi structuri elaborate privind ştiinţa economiei actule, ca o prelungire a Reformei şi Deschiderii din China (Florea Dumitrescu, Marius Băcescu). Tablouri largi, integrate în ritmul natural de viaţă socială ne prezintă Ovidiu Ştefan, ale cărui reflecţii sunt dominate de imperativul real-obiectiv, tratate, însă, cald, participarea afectivă a autorului transformând expunerea într-o frescă citadină plină de farmec. Cantonat perpetuu în planul învăţământului şi al instrucţiei publice, Sorin Ivan observă, studiază şi intuieşte, la faţa locului, gândirea educaţională a chinezilor, spre folosul şcolii româneşti actuale, dialogul cu lumea academică dovedindu-se fructuos.

Importante restituiri istorice ne oferă Ion Dorobanţu, cu aplombul cunoscătorului şi exactitatea cercetătorului, iar prietenii noştri chinezi − Xu Jian şi Luo Dongquan rămân veşnic îndrăgostiţi de România, prin observaţie şi meditaţie.

Partea a II-a „Punţi ale prieteniei“ tezaurizează materia neîntreruptă, de mare substanţă vitală adusă în prim planul cunoaşterii de personalităţi importante, cu experienţă culturală majoră legată de lumea chineză ori, prin simetrie, de cea românească: 1. Zhang Zhipeng, „Studiul limbii române mi-a adus bucurii, satisfacţii şi împliniri“; 2. Ding Chao, „Anii de studenţei şi danscălii mei de limba română“; 3. Yang Xueyi, „Amintiri de nepreţuit. Însemnări despre vizitele şi convorbirile avute cu renumiţi scriitori din România“; 4. Pang Jiyang, „Elena Farago, din perspectiva unui cititor chinez“; 5. Xu Wende, „Şase poezii chineze clasice din vremea dinastiilor istorice Tang şi Song“; 6. Luo Dongquan, „Shanghai în ajunul deschiderii Expoziţiei Mondiale“; 7. Ovidiu Ştefan, „Nin hao, China!“; 8. Dumitru-Cătălin Ghintuială, „Între prieteni, pentru prieteni, doar cu prieteni“; 9. Dan Tomozei, „China − prezentul unei evoluţii surprinzătoare“; 10. Andrei Ştefan Racu, „Specificul muzicii şi al isntrumentelor muzicale în China vechilor dinastii Shang şi Zhon“; 11. Ciprian Oprişan, „China − modelul unei lumi“; 12. Nina Felicia Gherman, „Huaxi − utopia pusă în practică“; 13. Ileana (Yang Ling) Hogea-Velişcu, „Doamna Wabg Xiaoguang, prietena mea“; 14. Wang Xiaoguang, „Eu vreau să-ţi spun frumoasă Românie“ (versuri dedicate României); 15. Iustina Nora Zinea, „Xu Zhimo, „Poeme“ (traducere);16. Eufrosina Dorobanţu, „Zhang Henshui, Expresul de Shanghai (traducere); 17. Camelia Maria Cacaina, „O experienţă de neuitat − vizita mea în Insula Taiwan“; 18. Ileana (Yang Ling) Hogea-Velişcu, „Chen Yingzhen Norii“ (traducere).

Aproape totul este important aici, totul este bine de ştiut, totul este folositor, autorii români şi chinezi întrecându-se în a elogia China şi, respectiv, România, Wang Xiaoguang dedicând ţării noastre, care a îmbrăţişat-o ca pe o fiică, versuri pline de sensibilitate. Ovidiu Ştefan ne oferă pagini de rară tandreţe şi de o sonoritate vibrantă, dragul său de limba chineză trecând în cuvinte, în peisajele pline de vrajă, pe care le percepe ca benefice într-o terapie a sufletului, exact cum se întâmpla cu împăraţii Chinei de demult.

Minunată este limba română de sub pana lui Ding Chao, iar sensibilitatea sa faţă de foştii profesori români este de o remarcabilă transparenţă.

Zhang Zhipeng s-a-mprietenit cu toţi românii-demnitari, jurnalişti, scriitori, pictori, medici, vecini, copii, pieţari, dar şi cu mine, casa mea fiind mereu deschisă prietenilor chinezi, veniţi de departe, Zhang şi Doamna lui având un loc aparte, eu tratându-i ca pe rude dragi, îndelung aşteptate.

Partea a III-a, „Mărturisiri“, cuprinde sclipitoare pagini de confesiuni, mai ales autorii chinezi excelează în etalarea emoţiilor procurate de viaţa studenţească trăită în România, Luo Dongquan spunându-ne: „Am crescut cu pâinea românească“, iar alţi prieteni chinezi nu uită zicerea: „Dâmboviţă, apă dulce, cin’te bea, nu mai duce!“ 1. Florea Dumitrescu, „30 de ani de Reformă în R.P. Chineză − un salt uriaş pe drumul modernizării“; 2. Li Xiling, „Trecerea în revistă a relaţiilor chino-române, în anii ’50-’60, din secolul XX“; 3. Ruan Jifan, „O cărămidă mică“; 4. Li Donghui, „Din nou în România“; 5. Che Xiangdong, „Martor al Mişcării sportive chino-române“; 6. Zhou Mingde, „Te iubesc turism chino-românesc. Amintiri din activitatea mea în domeniul turismului“; 7. Zhou Mingde, „Bethune din România, în memoria medicilor români Bucur Clejan şi David Iancu“; 8. Guo Baozheng, „prietenie sinceră, cooperare reciproc avantajoasă“; 9. Lu Shoudao, „Impresii culese din vizita ASIEA în România“; 10. Wang Qiansheng, „Să învăţăm bine petrochimia avansată din România, în slujba costrucţiei economice a ţării“; 11. Zhao Weijian, „Sunt legat sufleteşte de România“; 12. Claudia Vasile, „Limba chineză are un parfum speciaL“; 13. Eugeniu Vasilescu, „Gândurile unui student la chineză“; 14. Tania Iancu, „Misterioasa Chină a copilăriei mele“; 15. Silviu Niculescu, „Despre politeţe, la altul acasă“; 16. Marius Băcescu, Daniil Dragoş, „Economia chineză versus economia americană − surse de inspiraţie pentru România“; 17. Ion Pătraşcu, „Amintiri din China“; 18. Costel Eremia, „Ce am mai avea încă de învăţat“; 19. Darius Stan, „Mandat de vis către Ţara minunilor − China“; 20. Ion Buzatu, „Confucius, „contemporanul“ nostru − O citire în cheie modernă“, 21. Nicolae Racu, „Întrepătrundere dintre Creştinism şi Neoconfucianism“; 22. Ileana (Yang Ling) Hogea-Velişcu, „Cao Yu, Furtuna“ (traducere); 23. Ding Chao, „Dezvoltarea Şcolii de Sinologie în România. Bibliografie chineză“.

Larga paletă de idei şi sentimente întâlnite la Li Doughui, Zhou Mingde, Che Xiangdong, preţioasele informaţii de natură economică venite din partea experţilor Florea Dumitrescu, Marius Băcescu, Daniil Dragoş, dar şi gândurile luminoase ale Claudiei Bălan-Vasile şi Eugeniu Vasilescu întăresc convingerea că autorii noştri au elaborat şi au conceput cu dăruire şi inteligenţă, dar şi cu o seriozitate nedesminţită paginile lor insertate în volum, încât n-am putea să le împărţim în majore şi minore, centrale şi periferice, principale şi secundare…

Epilogul este susţinut de Florea Dumitrescu, a cărui viziune despre „Perspectivele relaţiilor de prietenie dintre România şi China“ este împărtăşită de membri marcanţi ai Asociaţiei Române de Prietenie cu Republica Populară Chineză, consimţământul direct asumându-şi-l Ion Bobocea, Ileana (Yang Ling) Hogea-Velişcu şi Gabriel Ghelmegeanu.

„Evantaiul celor 10.000 de gânduri. România şi China: Trei veacuri de istorie“ este rodul eforturilor creatoare reunite ale zecilor de autori români şi chinezi, aflaţi într-o vecinătate ideală, protejată de multă învăţătură şi cunoaştere, de o remarcabilă sensibilitate şi o firească eleganţă a expresiei, de luciditate ştiinţifică şi cugetare adâncă în cercetare şi în emiterea judecăţilor de valoare − câştiguri importante, aflate între coperţile unei lucrări de excepţie.

Prin graţie divină, am avut inspiraţia începerii acestui grandios proiect editorial, însoţită îndeaproape de Florea Dumitrescu, dar şi de nepreţuitul nostru pieten luo Dongquan, eminent colaborator al meu, pentru strălucitele realizări trecute, de filologie, chineză, consemnând, în acest colţ de pagină, lucrarea monumentală „nestemate ale culturii chineze. Un prinos de iubire pentru sufletul chinez“ (Editura „Capitel“, Bucureşti, 2009, 616 pp.).

Asociaţia Română de Prietenie cu Republica Populară Chineză sub egida căreia apare „Evantaiul“ volumele I-IV, s-a bucurat permanent de sprijinul Ambasadei R.P. Chineze, imensă fiind gratitudinea noastră faţă de Excelenţele lor, Ambasadorii Liu Guchang, Chen Delai, Xu Jian, Liu Zengwen şi acum în funcţie, Doamna ambasador Huo Yuzhen.

Operă de răsunet internaţional, „Evantaiul…“ nostru inspiră, fiindcă este deja un „bestseller“ cu ambasadori, academicieni, universitari, experţi în economie, medicină, litere şi filosofie − minţi excepţional de puternice ale căror pagini, încărcate de intelectualitate, se citesc cu respiraţia tăiată, un dar divin însemnând întâlnire aceasta, româno-chineză, de sub semnul nobil al Prieteniei.

(Ziarul „Națiunea” și Revista „Tribuna Învățământului”)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*