Fumatul…

Aveam patru-cinci ani. Din când în când, tăticu venea cu câte un muncitor de la Ferma din Bârda la noi acasă. Lucrau împreună și, la prânz sau seara, îl chema la noi să mănânce o mâncare caldă, să bea un pahar de vin, mai ales dacă respectivul provenea dintr-un sat mai îndepărtat.

De cele mai multe ori, musafirii erau fumători. Deși în camera respectivă mă aflam eu, un copil, aprindeau țigara fără jenă și fumau. Uneori rămânea la ușa sobei câte o grămăjoară de chiștoace. Tăticu nu fuma, dar nici nu interzicea musafirilor să fumeze. Unii aveau țigări adevărate, alții rupeau foi de ziare, scoteau din buzunar un săcuiel cu tutun pisat, luau cu trei degete tutun și-l aranjau pe colțul de ziar, apoi răsuceau hârtia până rezulta un fel de țigară. O aprindeau la cărbunii din vatră, apoi începeau să fumeze. Rotocoale de fum negru, gudronat, se răspândeau în odaie și eu priveam fascinat la oamenii aceia puternici, care scoteau fum pe nas.

Când am fost singur acasă, aghiuță m-a învățat să nu stau degeaba. Am adunat chiștoacele aruncate în fața sobei de proaspeții musafiri, am scos restul de tutun din ele și mi-am făcut și eu o nouă țigară cu o hârtie de ziar. Am aprins-o la sobă, așa cum văzusem că făceau cei mari și apoi am tras fum în piept. M-am înecat și am tușit din greu. Abia mi-a trecut. Când a venit mama, s-a apucat să măture. A găsit țigara mea. Imediat a înțeles despre ce e vorba. M-a luat cu binișorul și i-am mărturisit adevărul. A stat puțin în cumpănă, apoi mi-a zis: „ – Nu, mamă, nu așa se face! Stai că-ți face mama o țigară, dacă vrei să fumezi!” A luat o bucată de hârtie, a pus niște cenușă pe ea, apoi a răsucit-o și a făcut-o țigară.

I-a lipit marginea cu puțin scuipat și mi-a dat-o să… fumez! Bucuros nevoie mare, am tras cu sete din ea… Ce-am pățit…! M-am jurat că-n viața mea nu mai bag țigară în gură și până acum m-am ținut de cuvânt. Peste ani, am întrebat-o pe mama: „- Mămică, spune-mi drept, nu ți-a fost frică atunci că mă înec?” Mi-a răspuns ca la spovedanie: „- Am avut inima cât purecele de frică, dar am vrut să scot răul din rădăcină! Pentru nimic în lume nu aș fi vrut să te văd fumător! Dacă te-aș fi certat, ai fi fumat în continuare, în ascuns; așa, am vrut să iei frica pentru totdeauna!” Lecția mamei a dat roade!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*