Impertinența maghiară în mass-media (1)

Semjen: dacă Israelului îi este permis, ne este permis şi nouă

Vicepremierul ungar Semjen Zsolt a schiţat, la cea de-a XXV-a ediţie a Tusvanyos, filozofia politicii naţionale ungare: astfel, sensul şi obiectivul existenţei statului ungar îl constituie dăinuirea naţiunii maghiare şi îmbunătăţirea calităţii vieţii maghiarilor, fie că trăiesc în interiorul sau în afara graniţelor statului. Prin acordarea cetăţeniei a fost înfăptuită unificarea constituţională a naţiunii. Până la finele actualului ciclu parlamentar vom avea cetăţeanul cu numărul un milion, cu jurământul pentru cetăţenie depus -a promis el în cadrul dezbaterii pe teme de politică naţională intitulate Partea şi întregul,  moderate de Repas Zsuzsanna (fost subsecretar de stat responsabil cu politica naţională, Budapesta). In noua lege fundamentală a fost inclus faptul că naţiunea maghiară este una şi este indivizibilă, iar statul ungar nu doar simte, ci şi poartă răspundere pentru membrii naţiunii maghiare -a mai declarat el.

În legătură cu autonomia s spus că  aceasta nu este vreo invenţie, vreo revendicare extremă maghiară . Acolo unde există autonomie, ea a slujit atât binele majorităţii, cât şi pe al minorităţii -a mai declarat. Pentru că maghiarii nu sunt cetăţeni comunitari de rangul al doilea şi nici oameni de rangul al doilea, ceea ce i se cuvine altuia, ni se cuvine şi nouă, însă bineînţeles că nu Budapesta trebuie să spună ce autonomie să existe în comunităţile maghiare din afara patriei -a mai precizat el. Fiecare parte de naţiune trebuie să-şi elaboreze concepţia de autonomie care i se potriveşte cel mai bine, iar statul ungar va sprijini acest lucru -a promis el.

Indiferent ce se întâmplă cu o parte de naţiune sau alta, Ungaria trebuie să-şi asume un rol asemănător celui asumat de Israel faţă de evrei: pentru evrei, Israel este ţara care îşi susţine până în pânzele albe comunităţile diasporizate, şi orice se întâmplă, acestea au unde merge acasă -a opinat el. Dacă Israelului îi este permis, ne este permis şi nouă -a precizat.

Ungaria îi susţine pe maghiarii din Ucraina Subcarpatică, nu poate fi vărsat sânge maghiar într-un război cu care maghiarii nu au nimic de-a face, maghiarii nu sunt complici la ceea ce se petrece acolo -a spus el, referindu-se la situaţia din Ucraina. Răspunzând întrebărilor adresate, a afirmat că Ungaria are metode formale şi informale pentru apărarea maghiarilor din Ucraina Subcarpatică, însă acestea din urmă nu sunt destinate publicităţii. la hotar sunt pregătiţi pentru ajutorarea maghiarilor din Ucraina Subcarpatică şi pot face foarte multe şi în UE. Ucraina trebuie să sesizeze că suntem obligaţi faţă de sprijinirea ţării, însă asta are şi o condiţie: trebuie să respecte drepturile minoritare acceptate internaţional, respectiv hotărârile Consiliului Europei -a mai declarat el. (Sursa: www.transindex.ro din 25-31.07.2014)

Semjen Zsolt: Fiecare parte a naţiunii maghiare trebuie să îşi elaboreze un concept de autonomie şi Ungaria îl va sprijini

Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, a pledat vineri (25.07.2014) la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad pentru obţinerea autonomiei de către maghiarii din afara graniţelor, susţinând că fiecare comunitate de maghiari trebuie să-şi elaboreze conceptul de autonomie care i se potriveşte, iar Ungaria îl va sprijini. Cert este faptul că fiecare parte a naţiunii trebuie să îşi elaboreze un concept de autonomie care să i se muleze perfect şi Ungaria, statul ungar, va sprijini conceptul de autonomie elaborat de naţiunea respectivă. Da, vom sprijini cu toate puterile acest concept de autonomie, putem arăta pildă în Uniunea Europeană şi putem spune că există deja exemple în UE pentru un anumit concept de autonomie şi, dacă există precedent, se poate şi pentru noi, a afirmat Semjen Zsolt, potrivit traducerii oficiale, în cadrul dezbaterilor Universităţii de Vară Tusvanyos ce au avut ca temă Părţile şi întregul – Masa rotundă a politicii naţionale.

Vicepremierul ungar a spus că chestiunea autonomiei reprezintă punctul nevralgic în ceea ce priveşte ţările urmaşe, succesoare şi a susţinut că autonomia nu este o descoperire maghiară sau o cerere extremă, ci un drept uman, chiar regina drepturilor omului.  Este important să spunem că Ungaria niciodată nu a cerut, niciodată nu a solicitat, nu a vrut ceva pentru care să nu existe precedent în UE. Aşadar, autonomia nu este o descoperire maghiară, nu este o solicitare maghiară extremă, aşa cum se spune în politica internă românească, ci autonomia este, de fapt, un drept uman la nivelul comunităţii. Se spune că este regina drepturilor omului, a spus Semjen Zsolt.

La fel ca şi în anii precedenţi, el a susţinut că în ţările în care se înfăptuieşte autonomia acest lucru este spre binele naţiunii minoritare şi majoritare laolaltă şi a adăugat că maghiarii nu sunt cetăţeni de gradul doi şi trebuie să spună că autonomia li se cuvine, aşa cum li se cuvine şi altor cetăţeni ai UE. Iar noi, dacă putem să acceptăm, şi este important să vedem acest lucru şi să facem recunoscut şi cu ţările succesoare, dacă acceptăm faptul că există un drept, autonomia, care unora li se cuvine, iar nouă nu, atunci am accepta că suntem mai prejos decât ceilalţi, şi din moment ce nu suntem mai prejos decât nicio altă naţiune, nu suntem cetăţeni ai UE de rang doi, nu suntem oameni de rangul doi, motiv pentru care ceea ce se poate pentru alţii se poate şi pentru noi, ceea ce se cuvine altora, ni se cuvine şi nouă, a susţinut Semjen Zsolt.

El a adăugat că nu de la Budapesta trebuie să se spună ce concepte de autonomie trebuie să existe şi că fiecare naţiune trebuie să-şi elaboreze propriile concepte, care vor fi susţinute de Ungaria. Fiecare naţiune, ea însăşi, trebuie să îşi elaboreze propriul concept de autonomie. Cei din Voivodina, autonomia din Voivodina, cei din Ucraina Subcarpatică trebuie să procedeze la fel, ardelenii la fel – autonomie teritorială pentru maghiarii în bloc în secuime şi autonomie culturală pentru Partium şi pentru celelalte comunităţi de maghiari în diaspora, a afirmat vicepremierul Ungariei.

Intrebat când crede că se va obţine autonomie teritorială în secuime, Semjen Zsolt a declarat că nu poate spune cu exactitate când se va întâmpla acest lucru, dar a menţionat că există succese faţă de anii precedenţi. El a subliniat că există exemple de autonomii europene şi este important să se vorbească despre asta pentru ca şi fraţii noştri români să se obişnuiască cu autonomia, adăugând că românii plecaţi la muncă în străinătate pot afla mai multe despre acest concept din ţările în care trăiesc, făcând referire la autonomia catalană.

Vicepremierul Ungariei a afirmat că pentru obţinerea autonomiei este nevoie, printre altele, de acceptarea de către majoritate, iar în România majoritatea deocamdată respinge această solicitare. Această autonomie se va realiza dacă avem o masă critică. Dacă în cazul catalanilor a fost nevoie de 100 de ani şi noi vom avea nevoie de o fărâmă de timp pentru a o obţine, a spus Semjen Zsolt.

El a susţinut că Ungaria trebuie să-şi asume pentru maghiarii din afara graniţelor acelaşi rol pe care şi-l asumă Israelul faţă de evreii de peste hotare şi a făcut referire şi la situaţia maghiarilor din Ucraina, subliniind că aceştia pot conta pe sprijinul statului ungar. Indiferent unde trăiesc evrei în lume, ei sunt convinşi că există o ţară a lor unde pot să se ducă acasă şi indiferent ce se întâmplă, această ţară va lua atitudine în favoarea propriei sale diaspore. Si dacă pentru Israel se poate, se poate şi pentru noi, deci trebuie să considerăm acest lucru ca pe un exemplu pozitiv. , a afirmat Semjen Zsolt.

Vicepremierul Ungariei a amintit că în aceste zile al 600.000-lea maghiar care trăieşte în afara graniţelor a primit cetăţenia maghiară şi tendinţa este ca până la sfârşitul ciclului parlamentar să se ajungă la un milion de cetăţeni maghiari noi, care vor fi depus jurământul. Semjen Zsolt s-a referit şi de formele de sprijin pentru maghiarii din afara graniţelor, afirmând că s-au alocat 21 miliarde de forinţi în acest sens, care este o sumă fără precedent, ce va creşte în perioada următoare.

La dezbaterea cu tema Părţile şi întregul – Masa rotundă a politicii naţionale, reprezentanţii maghiarilor din Serbia, Ucraina, Slovenia, Slovacia şi România au vorbit despre situaţia socială şi politică a comunităţilor pe care le reprezintă.

Preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) , Toro T. Tibor, a susţinut că în Ardeal ţelul este crearea unui sistem de autonomii şi că formaţiunea pe care o reprezintă îşi imaginează o Românie federală.

Toro T. Tibor a criticat UDMR pentru că nu a făcut nimic pentru politica naţională maghiară în ultimii 10-15 ani de când se află la guvernare şi a adăugat că alegerile prezidenţiale din România sunt extrem de importante şi reprezintă o ocazie pentru maghiari să îşi facă cunoscute solicitările şi să spună care sunt aşteptările lor de la statul român. Să spunem, pentru loialitatea maghiarilor, ce trebuie să facă statul român pentru noi  Vom putea vorbi despre autonomie, despre drepturile colective.  Loialitatea se manifestă prin faptul că plătim dări, impozite, la modul mult mai serios decât românii şi avem aşteptări şi putem spune ce fel de Românie ne imaginăm noi. PPMT îşi imaginează o Românie federală, care acum este un subiect tabu, a susţinut Toro T. Tibor.

Liderul PPMT a afirmat că aceste mesaje trebuie să ajungă şi la societatea românească, nu doar la maghiari sau la comunitatea internaţională, exprimându-şi pesimismul că liderul UDMR, Kelemen Hunor, care va candida la prezidenţiale, se va putea achita de această sarcină. PPMT, dacă nu va primi garanţii că se poate achita de sarcini, atunci vom avea un candidat propriu. Incă nu am decis, a conchis Toro T. Tibor. Tema autonomiei este dezbătută pe larg în penultima zi a lucrărilor Universităţii de Vară de la Băile Tuşnad, la lucrări fiind prezenţi reprezentanţi ai mai multor regiuni autonome din Europa. (Sursa: Agenţia Agerpres din 25.07.2014, autor Gina Stefan)

Dezbatere pe teme de politică naţională la Tusvanyos / PPMT ar putea avea un candidat propriu la alegerile prezidenţiale

Statul ungar are sarcina de a facilita dăinuirea naţiunii maghiare, de a îmbunătăţi calitatea vieţii membrilor naţiunii -a declarat vicepremierul budapestan Semjen Zsolt, în cadrul dezbaterii intitulate Partea şi întregul, care s-a desfăşurat ieri, la Tusvanyos, şi care a fost moderată de subsecretarul de stat Repas Zsuzsanna. Liderii organizaţiilor maghiare de peste hotare au prezentat situaţia comunităţilor din care provin şi i-au cerut guvernului budapestan să continue edificarea politicii naţionale. Toro T.Tibor, preşedintele PPMT, a anunţat totodată că formaţiunea se gândeşte serios la posibilitatea lansării unui candidat propriu la alegerile prezidenţiale din toamnă.

La dezbaterea pe teme de politică naţională  au participat şi anul acesta liderii celor mai importante organizaţii maghiare din Bazinul Carpatic, singura nereprezentată fiind UDMR. In expunerea sa, Semjen Zsolt  a subliniat că prin naturalizarea prin procedură simplificată se derulează unificarea în sens constituţional a naţiunii şi că pentru sprijinirea organizaţiilor şi programelor maghiare de peste hotare este destinată o sumă anuală de 21 miliarde forinţi, cea mai mare de până acum. A prezentat drept un rezultat important faptul că în Ungaria s-a reuşit să se ajungă la un consens în privinţa obiectivelor fundamentale de politică naţională.

In opinia lui Semjen, nu numai partidele ci şi societatea în ansamblul ei este de acord cu faptul că maghiarilor de peste hotare li se cuvin cetăţenia, dreptul de vot şi diferitele forme de autonomie. In legătură cu aceasta din urmă, a subliniat că Ungaria nu cere nimic altceva decât ceea ce funcţionează şi în altă parte, ceea ce are deja exemple în alte state membre ale uniunii. Autonomia nu este o invenţie maghiară, o cerinţă maghiară extremă, aşa cum este ea prezentată inclusiv în politica internă română: este un drept al omului la nivelul comunităţii, este regina drepturilor omului -a precizat el. referindu-se la situaţia din Ucraina Subcarpatică, a subliniat că sângele nostru nu poate fi vârsat într-un război cu care maghiarimea nu are nimic de-a face. După cum a afirmat, maghiarimea din Ucraina Subcarpatică se poate baza pe statul ungar, pe maghiarimea universală.

Pasztor Istvan, preşedintele Uniunii Maghiare din Voivodina (VMSZ), a afirmat că organizaţia a ieşit mai puternică în urma alegerilor din anul care a trecut. Jumătate din maghiarii voivodineni au primit deja dubla cetăţenie, iar o parte însemnată dintre ei au participat la alegerile din Ungaria. A declarat că VMSZ a decis să fie parte a majorităţii parlamentului sârb şi să participe, la nivel de secretari de stat, la guvernare. A semnat aşadar un protocol cu partidul de guvernământ, care include tot ceea ce a susţinut VMSZ în ultima perioadă.

Si ultimul bastion vestic vrea să trăiască -a spus Horvath Ferenc, preşedintele Comunităţii Naţionale Autoguvernamentale Maghiare din Moravia, care a vorbit despre proiectele, despre problemele specifice ale maghiarilor care trăiesc în număr mic în Slovenia. Comunitatea care nu dispune de şcoli şi biserici proprii trăieşte într-o ţară în care domneşte o bunăstare relativă -şi aceasta împiedică o preocupare mai atentă faţă de problemele minoritare; o altă problemă o reprezintă emigrarea generată de şomaj. Un proiect important al organizaţiei -pe care doreşte să-l transpună în fapt cu ajutor din partea Ungariei- este înfiinţarea unei gospodării experimentale şi a unui centru al hungaricum-urilor, în care să le ofere tinerilor locuri posibilitatea de a munci şi care să fie totodată şi o metodă de păstrare a identităţii naţional-culturale.

Berenyi Jozsef, preşedintele Partidului Comunităţii Maghiare, a declarat că  sunt înainte de alegerile locale, iar în cadrul acestora, doresc să-şi păstreze poziţiile. Acordă o atenţie aparte oraşului Komarno, unde ar fi important să intre în cursa electorală un singur candidat maghiar, pentru că nu ar dori ca oraşul locuit în procent de 60% de maghiari să împărtăşească soarta oraşului transilvan Târgu Mureş. Lucrează în continuare şi la concepţia de autonomie a maghiarimii din Slovacia, oricât de tabu ar fi acest concept în Slovacia.

Toro T.Tibor, preşedintele PPMT, a spus că principalul obiectiv este edificarea autonomiilor comunitare.  În viziunea PPMT, alegerile prezidenţiale din România sunt foarte importante, însă miza nu este colectarea voturilor maghiarimii şi apoi scoaterea lor la vânzare, la Bucureţti, în schimbul a ceva. Alegerile sunt mai degrabă o posibilitate prin care candidatul maghiar să arate ce aşteaptă maghiarimea din partea României, în schimbul loialităţii ei -autonomii, drepturi lingvistice, educaţionale, etc.-, respectiv ce ţară îşi imaginează în calitate de cetăţean român: PPMT, de exemplu, propune o structură statală federativă, descentralizare, pentru o Românie de secol XXI, modernă. Acestea ar fi aspectele pe care ar trebui să le prezinte candidatul maghiar pe parcursul campaniei, iar dacă PPMT nu va primi garanţii că Hunor Kelemen -care porneşte în cursă cu un deficit serios la capitolul încredere- va proceda ca atare, formaţiunea se gândeşte serios să-şi lanseze propriul candidat -a spus liderul de partid.

Cele mai puternice arme ale maghiarimii din Ucraina Subcarpatică sunt speranţa şi solidaritatea -a arătat Brenzovics Laszlo, preşedintele Uniunii Culturale Maghiare din Ucraina Subcarpatică, afirmând în acelaşi timp că în momentul de faţă se confruntă cu probleme fundamentale, cum ar fi securitatea. In Ucraina Subcarpatică s-au dat dispoziţii pentru înrolări parţiale, tinerii maghiari ar putea înrolaţi într-o armată în care nu sunt asigurate nici măcar veste antiglonţ, în regiune sosesc refugiaţi din estul Ucrainei, foarte mulţi oameni de rând deţin arme . Sunt îngrijoraţi însă şi din cauza perspectivelor economice -bugetul s-ar putea prăbuşi din cauza stărilor de război, a creşterii poverilor militare, inflaţia ar putea scăpa de sub control, finanţarea anumitor instituţii ar putea fi stopată, o problemă o reprezintă şi faptul că ruşii nu mai transportă gaze în Ucraina -gazele care vin sunt din Ungaria şi Slovacia, însă odată cu sosirea iernii ar putea apărea probleme . O oarecare speranţă, în aceste condiţii, ar putea fi reprezentată de acordul pe care l-au semnat cu preşedintele Porosenko. Prin semnarea acestuia, Porosenko s-a angajat să asigure anumite drepturi minoritare. Creşte însă şi nesiguranţa politică, nu mai există coaliţie guvernamentală, s-a destrămat, ar putea urma alegeri. Nu este însă indiferent cum se va încheia criza: pentru că are şi o componentă etnică, există pericolul ca după încheierea conflictului, să fie măturată de pe masă orice chestiune minoritară -a atenţionat Brenzovics. (Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7254 din 26.07.2014, autor Farcadi Botond)

Centrul European de Studii Covasna -Harghita

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*