Prețul prostituției…

Ofensiva ruso-chineză continuă! Prin două capete de pod la poarta Europei: Budapesta și Bucureștiul. Prin intermediul a două guverne la fel de vândute (aparent) și gata să-și subjuge țările prin înnrobirea financiară. Și sunt multe similitudini. Și în Ungaria și în România sunt subordonate domeniile energetice. Și într-o parte și în alta se vehiculează aceeași marotă: uriașă cuprindere a forței de muncă grație proiectelor. Iar „cleștele” mușcă, în final, din două colțuri de Uniune Europeană. În Ungaria, guvernul „subordonează” țara interesului rusesc, în vreme ce Bucureștiul s-a pus în genunchi gata să împacheteze întreaga țară în valize chinezești.

La Budapesta, se promit 10 000 de noi locuri de muncă prin investițiile realizate pe seama împrumutului acordat de Moscova. La București, cifrele sunt similare. Circa 8-9000 de locuri de muncă, dar prin înstrăinarea tuturor structurilor esențiale din sistemul energetic, nu doar prin „investiiți în domeniul nuclear”.

Și totuși, o primă diferență esențială ar fi aceea că Budapesta s-a vândut mai scump, în timp ce Bucureștiul se prostituează aproape pe nimic. Ungaria primește zece miliarde de euro pentru modernizarea domeniului nuclear. La noi sumele sunt la jumătate, deși segmentele ce vor fi acaparate sunt mult mai numeroase (inclusiv în domeniile hidro și eolian). Iar Guvernul Ponta nu a pus un tarif prostituției sale, fiind prea ocupat să înstrăineze cu orice preț sectorul energetic crucial. Și nu a pus nici o clipă problema unui împrumut, ci a dat liber preluării investițiilor prin fluxuri financiare dinspre Bănca Industrială şi Comercială din China

Și mai sunt și alte „nuanțe”. Care arată adevărata relație dintre „parteneri”.

În Ungaria, Parlamentul este cel care a luat decizia aprobării împrumutului acordat de Moscova. La București, decizia a fost luată de guvern. Pentru că oricum parlamentul ar îmbrăca la comandă tricouri roșii (de fapt, pe astea le au!) și ar saluta cu mâna la chipiurile de parlamentari „mao”. Căci, așa cum au dat afară din parlament steagul europei, pentru a nu deranja vizita delegației chineze, la fel sunt gata să facă și cu drapelul țării.

Or, tocmai aceste diferențe dintre acțiunile de vânzare a propriilor țări, într-o parte către ruși, în cealaltă (și) către chinezi, ar trebui să ne facă să ne întrebăm ce se va întâmpla după? După ce viitorul acestei părți de Europă va fi fost amanetat spre aceleași orizonturi roșii.

Pentru că Budapesta s-a asigurat de un împrumut și va avea grijă să îndrepte bani și spre alte „proiecte”. Acelea care se intersectează cu interesele rușesti. Căci, așa cum Moscova a finanțat Jobbik pentru a-i da „muniția” necesară destabilizării zonelor cu etnici maghiari, la fel este de presupus că prin acești bani se vor finanța acțiunile Consiliului Demnității Umane (!) de la Budapesta. Organizație care, la momentul în care parlamentul ungar parafa lista rusească, nu de investiții, că alea sunt de acoperire, ci de focare de destabilizare (în primul rând în România și Slovacia), în clipa în care, în Bucureștiul roșu politic, guvernul Ponta, ca minister anexă al Budapestei, anunța alocarea investițiilor, fără a întreba țara, măcar prin simulacre de dezbateri civice (pentru că votul Parlamentului oricum nu mai reprezintă opțiunea țării), la Budapesta, aparent rusofilizată, Consiliul Demnității Umane anunța inițierea procedurilor de retrocedare a Transilvaniei. Pentru că, evident, nu fug ungurii cu Ardealul în spate, ci îl decupează direct aici, prin forțarea retrocedărilor prin acte false.

De aceea, este cât se poate de evident că ofensiva financiară ruso-chineză are ca plan, cel puțin într-o primă etapă, satisfacerea cererilor Budapestei în pretențiile acesteia față de pământul românesc.

P.S.:

Este clar că, dacă se vor ocupua chinezii de reactoarele nucleare, Rusia va avea partea ei, cel puțin prin vânzarea de tehnologie, mai ales că Europa a anunțat că, în cazul prezenței chineze în investițiile nucleare din România, nu se va mai implica pentru oferirea de tehnologie pentru reactoarelor 3 și 4.