Arta Zen a Managementului Afacerilor în Viziunea lui Konosuke Matsushita

„Dacă îţi propui un scop în viaţă şi depui eforturi constante pentru a-l atinge, atunci în mod sigur te vei dezvolta şi vei creşte. Repetă zilnic aceste eforturi până când scopul propus pătrunde atât de adânc în mintea ta încât devine propriu tău crezul. Având acest gând în minte, am elaborat Cele 7 Principii ale managementului afacerilor. În esenţa lor, acestea încorporează dorinţa mea profundă de a atinge orice gen de scop ce te provoacă prin intermediul unei abordări de acţiune „pas-cu-pas” în viaţa de zi cu zi.” (Konosuke Matsushita, 1935)

Cu o profundă admiraţie am citit aceste gânduri scrise de către Konosuke Matsushita, cel care în cursul anului 1918 a pus bazele companiei Matsushita Electric, care ulterior a devenit cunoscută sub numele de Panasonic. Viaţa sa plină de abnegaţie, perseverenţă şi spirit de sacrificiu a inspirat pe mulţi oameni de-a lungul timpului oferind perspectiva unui alt gen de afaceri decât cel bazat pe dorinţa de câştig şi pe lupta de a fi primul strivind pe ceilalţi. Acest lucru este cu atât mai neaşteptat, cu cât viaţa lui Konosuke Matsushita a fost marcată de spectrul sărăciei şi lipsurilor de tot felul, fapt pentru care nu a reuşit niciodată să parcurgă mai mult decât primele clase primare ale sistemului public de educaţie.

Însă fiind un spirit autodidact şi dovedind un profund simţ al evoluţiei tehnologiilor electrice şi electronice aflate la început în acea perioadă, Konosuke Matsushita a reuşit să inoveze acolo unde alţii, deşi aveau studiile de rigoare, eşuau şi să depăşească mentalitatea comodă şi birocratică a marilor corporaţii dornice doar de un câştig maxim cu eforturi minime. Încercând iarăşi-şi-iarăşi, eşuând şi luând-o de la capăt, riscând totul şi investind tot ce avea material şi uman, Konosuke Matsushita a oferit imaginea unui adevărat samurai modern, neataşat unui clan sau vreunui interes de grup, ci acţionând pentru bunăstarea generală şi pentru progresul său ca fiinţă umană responsabilă faţă de colectivitate şi universul înconjurător.

Ulterior, crezul său a fost exprimat sub forma a 7 principii scurte, similare celor din codul Bushido al samurailor anonimi, care ne oferă perspectiva unei abordări alternative a activităţilor de afaceri faţă de cea occidentală axată pragmatic, dar inuman, doar pe ideea de profit cu orice preţ. Esenţa gândirii sale, aşa cum este enunţată de fragmentul anterior, ne aminteşte că doar prin eforturi perseverente şi sistematice putem să evoluăm individual şi colectiv, că nu putem înainta dacă nu avem un scop nobil şi profund în viaţă. De fapt, un om de afaceri nu este altceva decât un războinic aflat în slujba colectivităţii din care face parte şi deopotrivă a umanităţii de care aparţine.

Obiectivul Fundamental al Managementului de Afaceri

„Recunoscând responsabilitatea noastră în calitate de agenţi economici, ne vom dedica progresului şi dezvoltării societăţii, precum şi bunăstării oamenilor prin intermediul activităţilor noastre de afaceri, contribuind astfel la creşterea calităţii vieţii la nivel mondial.”

Scopul pentru care un om de afaceri derulează activităţi comerciale nu are drept principal obiectiv numai dobândirea unui câştig maxim cu investiţii minime, ci deopotrivă se referă la oferirea unor servicii de calitate care să aducă bunăstare şi progres comunităţilor umane în contextul cărora evoluează. Ulterior, cercul de interes al omului de afaceri trebuie să se extinde la nivelul întregii umanităţi, care sub o formă sau alta devine beneficiara acţiunilor pe care le întreprinde. Dacă doar interesele financiare sunt cele care conferă sens afacerilor sale, atunci acţiunile pe care el le generează nu vor avea un sens benefic, ci doar vor cauza probleme înlănţuite tot mai dificil de soluţionat. Scăderea calităţii vieţii în multe zone ale lumii se datorează tocmai unei abordări unilaterale din partea unor oameni de afaceri dezinteresaţi de semenii lor.

1. Contribuţia Socială

„Ne vom comporta în toate ocaziile în conformitate cu Obiectivul Fundamental al Managementului de Afaceri, îndeplinindu-ne cu fidelitate responsabilităţile pe care le avem în calitate de agenţi economici către comunităţile umane în mijlocul cărora ne desfăşuram activitatea.”

Orice om de afaceri are o anumită contribuţie socială pozitivă sau negativă în cadrul comunităţilor în mijlocul cărora îşi desfăşoară activitatea. Un aspect particular al gândirii Zen se referă la interdependenţa dintre toate fiinţele şi toate lucrurile. Astfel, orice acţiune desfăşurată asupra unei părţi va afecta în cele din urmă şi întregul, fiind vorba doar de timp până când faptul devine vizibil. Ignorarea contribuţiei sociale de către oamenii de afaceri generează perturbaţii negative ce afectează în cele din urmă chiar şi pe cei care le-au iniţiat. Nu de puţine ori, lăcomia agenţilor economici a generat nemulţumiri şi tulburări sociale care au condus ulterior la apariţia unor sisteme politice restrictive pentru derularea pe mai departe a afacerilor.

2. Cinstea şi Onestitatea

„Vom fi cinstiţi şi oneşti în cursul tuturor activităţilor de afaceri şi în viaţa personală. Nu contează cât de talentaţi sau cunoscători putem să fim, fără integritate personală nu vom merita respectul celorlalţi şi nici nu ne vom întări respectul de sine.”

Integritatea oamenilor de afaceri reprezintă o problemă sensibilă şi de regulă, se caută ascunderea aspectelor sensibile generate de încălcarea normelor de cinste şi onestitate în funcţie de interesele personale sau de grup. Însă, de fiecare dată când minciuna şi frauda sunt alese ca modalitate de dezvoltare a unei afaceri, spectrul întunecat al consecinţelor nu va întârzia. Pe de altă parte, respectul de sine nu poate să se dezvolte pentru o fiinţă umană dedată înşelării semenilor şi însuşirii de avantaje ce nu i se cuvin. Doar acţiunile cu motivaţie nobilă vor conduce la evoluţia unui om de afaceri către o persoană nobilă şi demnă de încredere, lucru obligatoriu în afaceri. Însă orice acţiune negativă pe care o comite se va răsfrânge în cele din urmă şi asupra sa.

3. Cooperarea şi Spiritul de Echipă

„Ne vom uni capacităţile noastre pentru a ne îndeplini scopurile comune. Nu contează cât de talentaţi suntem la nivel individual, fără cooperare şi spirit de echipă vom fi o companie doar cu numele.”

Individualismul reprezintă un obstacol major în constituirea şi derularea unei afaceri. Ciocnirea de orgolii şi dorinţa de a conduce cu orice preţ vor ruina chiar şi cea mai prosperă corporaţie. Fiinţa umană este destinată să se dezvolte şi să evolueze în cadrul unui grup, adică a unei echipe, fie ea familie, şcoală sau loc de muncă. Doar prin unirea talentelor diferite se poate ajunge la performanţa întregului. În gândirea Zen se consideră că distincţia dintre individ şi ceilalţi este artificială, fiind mai degrabă o convenţie de limbaj decât o realitate. Talentele contopite ale multor persoane acţionând unitar vor aduce efecte mult mai ample decât însumarea capacităţilor individuale, dar lipsite de corelare. Competiţia trebuie înlocuită cu cooperarea, iar individualismul cu spiritul de echipă pentru a avea o afacere de succes.

4. Efortul Neobosit pentru Îmbunătăţire

„Vom căuta constant să ne îmbunătăţim capacitatea de a contribui la bunăstarea societăţii prin intermediul activităţilor de afaceri. Numai printr-un astfel de efort neobosit vom putea atinge Obiectivul Fundamental al Managementului de Afaceri şi să contribuim la realizarea unei păci şi prosperităţi fără sfârşit.”

Nu există vreo limită de creştere pentru fiinţa umană. Similar, orice afacere se poate derula la nesfârşit dacă ea respectă principiile armoniei universale. Dorinţele negative şi ignorarea bunăstării celor din jur reprezintă factori perturbatori ce afectează dezvoltarea celui care le propagă. Concepţia Zen despre lume şi viaţă accentuează importanţa cultivării armoniei între toate lucrurile şi stingerii conflictelor de orice fel. Pe de altă parte, îmbunătăţirea continuă nu se obţine fără un efort constant direcţionat către scopul final care nu poate fi altul decât pacea şi armonia pe pământ. Un om de afaceri este asemenea unui misionar aflat în slujba îmbunătăţirii vieţii pe pământ. El nu trăieşte pentru sine sau pentru satisfacerea plăcerilor egoiste, ci de fiecare dată se gândeşte în ce măsură acţiunile sale vor aduce un impact pozitiv asupra lumii în care trăim.

5. Amabilitatea şi Modestia

„În toate ocaziile vom manifesta cordialitate şi modestie respectând drepturile şi nevoile celorlalţi cu scopul de a întări relaţiile sociale şi de a îmbunătăţi calitatea vieţii în comunităţile noastre.”

Înălţarea de sine şi afişarea zgomotoasă a meritelor personale, chiar dacă ele există, reprezintă un afront faţă de ceilalţi şi o afirmare a unei superiorităţi lipsite de temei. Chiar dacă un om de afaceri este mai dotat într-o anumită direcţie faţă de ceilalţi, nu trebuie să uite vreodată că acest lucru îl datorează tuturor celor din jurul său, care sub o formă sau alta l-au orientat, l-au îndrumat şi l-au sprijinit. Nimeni nu se realizează doar prin sine. De fiecare dată există factori în jurul fiinţei umane care o ajută pe drumul progresului interior. De aici decurge amabilitatea faţă de orice semen, ba chiar faţă de orice fiinţă sau lucru. În sens opus, violenţa, chiar şi numai cea de limbaj, nu face altceva decât să distrugă şi să otrăvească relaţiile dintre oameni prin răspândirea seminţelor distrugerii. Calea adevărată presupune ca omul de afaceri să continue să rămână un adevărat „om între oameni” în toate circumstanţele vieţii.

6. Adaptabilitatea

„Ne vom adapta continuu gândirea şi comportamentul pentru a face faţă condiţiilor mereu schimbătoare din jurul nostru având grijă să acţionăm în armonie cu natura pentru a ne asigura progresul şi succesul în tot ceea ce realizăm.”

Universul în care trăim este dinamic şi supus unei transformări continue. Natura îşi schimbă mereu căile şi legile de manifestare. Nimeni nu poate să se dezvolte dacă nu este dispus să se schimbe neîntrerupt. Calea armoniei presupune o modificare continuă încât armonia să se menţină în cele mai diferite circumstanţe. Indiferent de obstacolele pe care le întâlneşte un om de afaceri, dacă va distinge oportunităţile ce i se deschid înainte, va putea să treacă mai departe cu succes. Rămânerea prelungită în anumite clişee de gândire şi tipare comportamentale nu pot genera decât stagnare. În concepţia Zen, fiinţa umană trebuie să fie flexibilă asemenea apei care poate lua orice fel de formă, dar fără a-şi schimba în vreun fel natura ei interioară. Astfel, adaptabilitatea îi oferă posibilitatea unui om de afaceri de a face faţă oricărui gen de circumstanţe prin care ar putea să treacă el sau corporaţia pe care o deţine.

7. Spiritul de Recunoştinţă

„Vom acţiona într-un spirit de recunoştinţă pentru toate lucrurile bune pe care le primim încrezători că această atitudine va deveni o sursă de nesfârşită de bucurie şi vitalitate care să ne întărească să depăşim orice gen de obstacole am întâlni pe calea vieţii.”

Omul de afaceri modern priveşte cu mândrie către sine pentru cât de multe a realizat, dar acest lucru nu dovedeşte decât ignoranţă. Succesul pe care îl are se datorează unor factori nenumăraţi care l-au favorizat în marea competiţie cu scopul de a-i asigura mijloacele necesare pentru a manifesta o recunoştinţă pe măsură. În primul el datorează o atitudine de respect faţă de cei care i-au dat viaţă, l-au crescut şi l-au educat. Ulterior, ca om de afaceri, el a beneficiat de ajutorul multor persoane de la care a deprins arta de a conduce o activitate economică. Recunoştinţa îi oferă acum ocazia de a returna ceea ce a primit şi de a experimenta o bucurie lăuntrică dătătoare de vitalitate autentică. Orice succes în afaceri trebuie să aibă drept rezultat cultivarea recunoştinţei faţă de semeni şi faţă de mediul înconjurător. Nimeni nu trăieşte izolat în raport cu ceilalţi. Barierele sunt artificiale şi trebuie date la o parte. Astfel, deopotrivă afacerile şi persoana proprie vor prospera!

Viziunea lui Konosuke Matshushita asupra managementului afacerilor reprezintă o transpunere modernă a concepţiei Zen despre lume şi viaţă, precum şi o translatare a principiilor codului Bushido al războinicilor anonimi. Progresul micii sale afaceri din domeniul electricităţii, prin evoluţia ulterioară a companiei care mult timp i-a purtat numele, ne oferă posibilitatea de a proba adevărul principiilor pe care şi le-a asumat drept crez personal în viaţa de afaceri. Sunt sigur că exemplul său ar trebui să fie mult mai atent studiat şi luat în considerare de către cei care sunt oameni de afaceri, precum şi de către toţi cei implicaţi în vreun fel sau altul în managementul activităţilor de afaceri, fie ele publice sau private.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*