Citiți și vă cruciți! Revista presei maghiare (1)

Nu cedăm din drepturile noastre!

Potrivit hotărârii Tribunalului Judeţean Covasna şi sentinţei definitive a Curţii de Apel Braşov, care o confirmă, drapelul secuiesc montat anul trecut în parcul Elisabeta din Sfântu Gheorghe trebuie îndepărtat. Dat fiind faptul că puterea română centralizată a apelat din nou, cu făţărnicia ei caracteristică, la judecători pentru a pronunţa prin intermediul lor dispoziţiile care sunt îndreptate împotriva noastră şi care, tocmai din acest motiv, sunt greu de asumat pentru ea, trebuie să le explicăm clar tuturor că Bucureştiul se află în spatele noului atac antimaghiar.

Trebuie să spunem public şi pe înţelesul tuturor că această atitudine şi intenţia care se ascunde în spatele ei sunt revoltătoare şi inacceptabile pentru noi, şi tocmai din acest motiv le respingem şi nu mai vrem aşa ceva. Atitudinea conducătorilor statului român faţă de noi este revoltătoare, deoarece, ignorându-ne pretenţiile şi aşteptările, se poartă cu noi ca nişte colonizatori.

Este inacceptabil potopul de minciuni lansate zilnic la adresa noastră prin presă, parte a unui plan diabolic elaborat în amănunt, deoarece în felul acesta este generată ură, iar românii care convieţuiesc cu noi sunt instigaţi împotriva noastră. Este revoltător cum prin călcarea în picioare a sentimentelor noastre şi prin ignorarea voinţei noastre ne sunt interzise în spaţiile publice, prin vocea puterii, simbolurile naţionale care exprimă apartenenţa noastră.

Noi, maghiarii transilvani şi maghiarii secui, am demonstrat în ultimii 94 de ani că, deşi am fost forţaţi să trăim în interiorul unor graniţe româneşti, suntem un popor iubitor de pace, tolerant, capabil de convieţuire, muncitor şi gata să oferim o mână de ajutor, însă să nu se aştepte nimeni ca de dragul prieteniei aparente şi renunţând la limba, obiceiurile şi proprietăţile noastre, să ne negăm conştiinţa de sine.

Utilizarea limbii noastre materne, posesia asupra pământului nostru natal şi respectarea, utilizarea simbolurilor noastre naţionale nu pot şi nici nu vor face vreodată obiectul unor târguieli! Si ar fi bine ca şi posesorii puterii de la Bucureşti să-şi bage odată în cap acest lucru!

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 83 din 01.05.2014, autor Bedo Zoltan

Drapelul secuiesc este în pericol şi la Târgu Secuiesc

Cei din Târgu Secuiesc se tem că în data de 7 mai, la Curtea de Apel din Braşov va fi adoptată o decizie definitivă şi irevocabilă în legătură cu drapelul de pe faţada primăriei şi cu drapelul secuiesc de mari dimensiuni de lângă statuia lui Gabor Aron – a semnalat consilierul juridic al primăriei, Toth Csilla. In opinia sa, a fost folosită ultima posibilitate de contestare, contestaţia în anulare.

În data de 17 martie, în urma contestaţiei primăriei Târgu Secuiesc, tribunalul judeţean Covasna a adoptat o decizie vizează îndepărtarea celor trei drapele secuieşti. Acest demers nu a avut loc deocamdată, primăria aşteaptă decizia din data de 7 mai şi se va conforma acesteia.

Toth Csilla a mai comunicat că prefectura a intentat proces împotriva instituţiei din cauza inscripţiei Varoshaza. Justiţia română a decis îndepărtarea inscripţiei, iar această decizie a fost contestată în data de 13 martie de primărie, la Curtea de Apel Braşov. Data înfăţişării nu a fost deocamdată fixată. Si în acest caz va fi folosită posibilitatea căii extraordinare de atac.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7182 din 01.05.2014, autor Iochom Istvan

Autonomia este o recomandare europeană/ Discuţie cu Kalmar Ferenc, parlamentar, membru al KDNP

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat în data de 9 aprilie, la şedinţa sa din Strasbourg, raportul parlamentarului ungar Kalmar Ferenc, membru al partidului popular, referitor la drepturile şi situaţia europeană a minorităţilor naţionale. Documentul evidenţiază faptul că acele state membre ale Consiliului Europei care nu au făcut acest lucru, trebuie să semneze şi să ratifice acordul-cadru referitor la apărarea minorităţilor naţionale, Charta Europeană a Limbilor Regionale şi Minoritare, dar se referă şi la însemnătatea drepturilor minoritare colective şi formulează cerinţe în privinţa înfiinţării sistemului instituţional educaţional special şi în privinţa asigurării mass-media minoritare libere. Este de o însemnătate aparte faptul că Consiliul Europei face apel la toate statele sale membre să pună în practică soluţiile existente, legate de autonomia teritorială şi ca exemplu de urmat, indică Tirolul de Sud. Ultima oară, soluţionarea situaţiei minorităţii europene a fost abordată de recomandarea formulată în anul 2003 de Andreas Gross şi votată de adunarea generală şi de atunci şi până acum problema nu a mai fost atât de amplu discutată. L-am întrebat pe parlamentarul Kalmar Ferenc Andras în legătură cu calea care duce la adoptarea raportului, în legătură cu însemnătatea acestuia şi eventualele rezultate de viitor ale acestuia.

– Cum aţi reuşit să convingeţi majoritatea celor prezenţi în legătură cu importanţa problematicii care vizează minorităţile naţionale şi cum aţi reuşit să obţineţi sprijinul lor? Care au fost argumentele cele mai eficiente?

– Procesul a început în urmă cu un an şi jumătate-doi. In anul 2010 am devenit membru al delegaţiei ungare a Consiliului Europei. Am constatat faptul că Consiliul Europei a discutat despre multe teme importante, dar cauza minorităţilor naţionale nu a ajuns cumva pe masa politică principală. Această temă poate genera tensiuni însemnate, care ar putea conduce chiar şi la conflicte militare. Din păcate avem exemplul Ucrainei şi am putut constata în mai multe rânduri că organismele europene s-au ocupat de problemele minorităţilor naţionale atunci când acestea se aflau deja pe punctul de a exploda. La începutul anilor 90, Acordul-cadru privind Protecţia minorităţilor a fost elaborat ca efect al războiului din Iugoslavia, acord care este invocat de atunci de toată lumea. Si acesta este baza, punctul de pornire al raportului meu. In opinia mea, o problemă trebuie abordată atunci când părţile se raportează faţă de aceasta în mod constructiv, atunci când pornirile nu s-au dezlănţuit încă. Am discutat cu mulţi politicieni, lideri ai organizaţiilor civile, am purtat consultări despre acest lucru la Strasbourg şi în afara Consiliului Europei. In ceea ce îi priveşte pe maghiarii din Transilvania, trebuie să îl pomenesc pe Izsak Balazs, preşedintele CNS. La finalul discuţiilor s-a conturat această iniţiativă pe care am înaintat-o conducerii politice a Consiliului Europei. Primul semnatar al acestuia a fost Kovacs Elvira, reprezentant din Voivodina. Unul din obiectivele iniţiativei înaintate a fost readucerea problematicii minorităţilor naţionale în sfera principalelor teme politice. Conducerea politică a Consiliului Europei a acceptat acest lucru şi a cerut Comisiei pentru Egalitatea în Drepturi şi Împotriva Discriminării să desemneze un raportor. Eu m-am oferit pentru îndeplinirea acestei activităţi şi am ajuns într-o situaţie de concurenţă cu reprezentanta greacă. După ce amândoi ne-am prezentat ideile, majoritatea membrilor comisiei m-au ales pe mine ca şi raportor. Am început activitatea în acest sens şi în cadrul fiecărei şedinţe de consiliu am vorbit despre starea actuală a raportului. Am inclus observaţiile şi astfel am progresat. Cheia succesului se află poate tocmai în consultaţiile permanente. La votul final a contat foarte mult opinia comisiei. Organismul a susţinut varianta finală cunoscută.

– Raportul a fost votat în final de către 58 de persoane. 16 au votat împotrivă şi 16 s-au abţinut. Cei care au respins raportul aproape că pot fi grupaţi pe ţări. Cum şi-au exprimat voturile negative?

– Zilele trecute am primit lista de voturi. Reprezentanţii slovaci şi croaţi au votat în unanimitate împotrivă. Delegaţia română a votat şi pro şi contra şi s-a şi abţinut. Trebuie ştiu faptul că dintre cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, Turcia, Grecia şi Franţa nu au semnat sau nu au ratificat Acordul-cadru privind Protecţia Minorităţilor. Delegaţia sârbă a votat în unanimitate pentru. In final nimeni nu şi-a explicat votul. In diferitele faze ale raportului, punctele de discuţii erau diferite. In final, dezbateri au fost generate de propunerea referitoare la sistemul educaţional special în privinţa minorităţilor naţionale, de definiţia minorităţi naţionale tradiţionale şi de problematica drepturi cu dimensiuni colective contra drepturi individuale. Cea de-a doua temă a fost dezbătută mai ales de câţiva reprezentanţi finlandezi, care au reclamat faptul că raportul nu abordează problema minorităţii rome. Eu am informat adunarea generală în legătură cu faptul că am avut un schimb de corespondenţă cu organizaţia europeană a romilor de la Strasbourg, în care mi-am exprimat opinia, potrivit căreia despre minoritatea romă din Europa, în număr de 12-13 milioane de persoane, ar fi necesară realizarea unui raport separat. Această temă este atât de complexă încât nu poate fi discutată, într-un raport general, pe o jumătate de pagină. In final, adunarea generală a votat excluderea din definiţie a cuvântului tradiţional şi astfel hotărârea se referă şi la minoritatea romă. In privinţa drepturi de dimensiuni colective contra drepturi individuale au fost înaintate multe propuneri de modificare, înaintate de către membrii delegaţiei române. Aceste propuneri vizau ideea ca aceste paragrafe să fie reformulate în aşa fel încât acestea să se refere la drepturile individuale. Cu excepţia câtorva, aceste propuneri de modificare au fost respinse de comisie şi de adunarea generală.

– Care consideraţi că sunt cele mai importante aspecte ale raportului şi ale recomandării adoptate?

– Este foarte important faptul că Adunarea Generală parlamentară a Consiliului Europei face apel la statele membre să sprijine reciproc şi în cadrul statelor lor concepţia unitate în diversitate. Apărarea minorităţilor naţionale este stabilită ca şi o prioritate politică, ceea ce sprijină construirea viitorului durabil al Europei. O altă prevedere importantă se referă la faptul că avantajele nu se limitează la minorităţi, ci această protecţie aduce pentru toată lumea stabilitate, dezvoltare economică şi progres. Raportul specifică faptul că dreptul la autodeterminare poate fi armonizat cu dreptul suveranităţii naţionale şi a integrităţii de stat. Documentul mai prevede faptul că acordurile privind autonomia teritorială pot contribui şi ele la apărarea eficientă a drepturilor de dimensiuni colective ale minorităţilor naţionale şi la preîntâmpinarea asimilării. In urma adoptării raportului, adunarea generală consideră respectarea identităţii comune care include dreptul la cultură, limbă, religie, ca fiind parte importantă a ocrotirii drepturilor minorităţilor naţionale. Astfel minorităţile au dreptul de a păstra şi de a dezvolta propriile lor instituţii şi de a beneficia de o protecţie colectivă. In contextul reorganizărilor administrative, documentul prevede ideea că indiferent de aspectele economice, trebuie luate în considerare regiunile istorice. Adunarea generală face apel la statele membre ale Consiliului Europei să semneze şi să ratifice cât mai repede Charta Europeană a Limbilor Regionale şi Minoritare, precum şi acordul-cadru privind ocrotirea minorităţilor naţionale.

– În ce măsură recomandarea adoptată de Adunarea Generală Parlamentară a Consiliului Europei poate deschide calea spre autonomie? Care sunt aspectele incluse în aceasta, care au lipsit din documentele anterioare, asemănătoare?

– În Europa Occidentală există modele de autonomie care funcţionează foarte bine. Prin intermediul raportului, doresc să aduc acestea mai aproape de regiunea noastră, să vadă şi alţi politicieni din Europa central-răsăriteană că acestea nu sunt modele draconice, rupte de realitate. In anul 2003, raportul – Gross a vorbit de autonomii ca şi de soluţii de detensionare. Raportul-Kalmar de acum propune convenţiile privind autonomia teritorială şi drepturile de dimensiuni colective pentru obstrucţionarea asimilării, pentru extinderea democraţiei, pentru păstrarea diversităţii europene, pentru realizarea solidarităţii şi integrării europene.

– Recomandarea propusă acum poate aduce schimbări radicale în privinţa protecţiei minorităţilor naţionale? Dat fiind faptul că nu este obligatorie pentru statele europene, iar liderii României au protestat de îndată împotriva celor cuprinde în aceasta. Traian Băsescu a declarat că recomandarea-CE nu valorează nimic, dat fiind faptul că constituţia României nu face posibilă autonomia. In ce măsură guvernele pot fi convinse să respecte cele formulate de Adunarea generală Parlamentară a Consiliului Europei?

– Într-adevăr, hotărârile CE nu sunt obligatorii, dar sunt normative în Europa. Tocmai un senator român a formulat ideea că CE trimite un mesaj cu putere morală pentru întregul continent. In opinia mea, cel mai important efect al raportului constă în ideea că cei care sunt împotriva convenţiilor privind autonomia teritorială şi împotriva drepturilor de dimensiuni colective nu pot spune în viitor că nu există un document european, care să recomande acestea. Nu trebuie să uităm nici faptul că Europa trebuie să se confrunte cu provocări externe serioase şi trebuie să răspundă la acestea. Europa poate obţine succese numai prin solidaritate iar pentru acest lucru soluţionarea situaţiei minorităţilor naţionale este inevitabilă, în baza principiilor adoptate la nivel european.

– În viitorul apropiat este posibil un nou demers, care ar putea eventual amplifica sau eficientiza recomandarea adoptată acum?

– Ne află în campania europarlamentară şi astfel ideea cum va fi mai departe poate depinde de foarte multe lucruri. Trebuie să amintesc de faptul că în decursul campaniei mulţi încearcă să exproprieze raportul, cel puţin parţial. Atât candidaţii cât şi organizaţii. In cadrul discuţiilor finale, reprezentanţa din Voivodina, Kovacs Elvira şi Gaudi Nagy Tamas au enumerat în mod ferm o serie de argumente serioase. Acest lucru o însemnat un real ajutor.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7182 din 01.05.2014, autor Farkas Reka

Competenţe autonome în constituţie

După adoptarea deciziei Curţii Constituţionale şi formulării recomandării Comisiei de la Veneţia, comisia de redactare a proiectului de modificare a constituţiei a stabilit termenul de 30 aprilie pentru înaintarea de către fracţiunile parlamentare a propunerilor de modificare. Fracţiunile UDMR şi-au depus propunerile de modificare sub semnătura lui Kelemen Hunor, preşedintele uniunii. O parte din propuneri vizează eliminarea mai multor articole, altele vorbesc despre modificări mai mici sau mai mari.

Evident, au fost propuse eliminarea din articolul nr.1 a sintagmei de stat naţional, respectiv anularea interzicerii – prevăzute în articolul nr.152- a acestei eliminări. De asemenea, conform propunerilor UDMR ar fi cuprinsă în lege posibilitatea recunoaşterii statutului de limbă regională, înfiinţarea subregiunilor, dreptul de veto în ceea ce priveşte deciziile ce vizează propriile noastre probleme, în anumite cazuri chiar dreptul la adoptarea acestor decizii. Totodată au solicitat interzicerea modificării componenţei etnice prin reorganizarea unităţilor administrative, constituţia să recunoască minorităţile naţionale istorice ca fiind factori constitutivi de stat, iar discriminarea pozitivă să nu reprezinte o discriminare ce trebuie interzisă.

Ar fi bine dacă constituţia ar prevede utilizarea simbolurilor minorităţilor naţionale, chiar şi în cazul instituţiilor publice, alături de simbolurile statului.

Sursa: publicaţia săptămânală Erdovidek, nr. 17 din 02-08.05.2014

PCM ar protesta în data de 1 decembrie. Partidele române şi-au ieşit din fire

Politicienii români au reacţionat cu indignare la iniţiativa PCM prin care cere Primăriei Sfântu Gheorghe – ca răspuns la limitarea utilizării simbolurilor secuieşti – autorizarea organizării unui miting pe data de 1 decembrie, pentru ca maghiarii să poată cere drepturile promise în Declaraţia de la Alba Iulia.

Potrivit ministrului Apărării, Mircea Duşa, preşedintele PSD Harghita, care în cursul zilei de ieri, făcea campanie la Alba Iulia, faptul că tocmai de Ziua Naţională a României s-a solicitat închirierea pieţei Mihai Viteazul din Sfântu Gheorghe, este o obrăznicie şi o jignire la adresa românilor, timp în care sunt conştienţi că această zi trebuie respectată şi cinstită de către toţi cetăţenii ţării, indiferent de etnia lor. Când PCM afirmă că este un partid care se află în slujba cetăţenilor de naţionalitate maghiară, atunci ar trebui să facă acest lucru cu onestitate şi cu responsabilitate, pentru că şi noi respectăm maghiarimea. Pe 15 martie, când maghiarii vor să-şi sărbătorească Ziua Naţională a Maghiarilor, nimeni nu îi deranjează – a spus.

Mircea Duşa a mai adăugat: gestul celor de la PCM este mai degrabă unul de campanie electorală, precizând însă că, şi cei care răspândesc ideologia autonomiei ar trebui să aibă un comportament responsabil. In opinia lui Duşa, această problemă va fi dezbătută cu siguranţă la Guvern şi se va lua o poziţie oficială, însă atât reprezentanţii românilor cât şi cei ai maghiarilor ar trebui să acorde atenţie scopurilor europene care vizează dezvoltarea economică şi socială, punând accent pe asigurarea locurilor de muncă şi pe un nivel de trai corespunzător.

Preşedintele PSD Covasna, Horia Grama, fost prefect de Covasna, susţine că ideea preşedintelui PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef este o obrăznicie şi o provocare, o ignorare a statului român, fiind convins că Primăria municipiului Sfântu Gheorghe nu va da avizul pentru organizarea unei manifestaţii în piaţa în care se desfăşoară evenimentele dedicate sărbătoririi Zilei Naţionale a României. Este prea mult. Ar trebui să înţeleagă că trăiesc în România – a declarat.

O atitudine mai reţinută a avut Mădălin Guruianu, preşedintele PNL Sfântu Gheorghe, condamnând însă gestul PCM-ului, în opinia lui fiind vorba despre o iniţiativă de rea intenţie, care a fost programată nepotrivit şi care va pune în umbră şi atmosfera pozitivă a Zilelor Sfântu Gheorghe. El şi-a prezentat poziţia miercuri, la şedinţa de consiliu – faţă de care nimeni nu a avut o reacţie.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7183 din 02.05.2014, autor Demeter J. Ildiko

Pe marginea unei decizii

Opinia publică este preocupată de mai multe zile de următoarea problemă: pedagogii maghiari din cadrul universităţii de medicină din Târgu Mureş au procedat corect sau greşit atunci când au renunţat la funcţiile lor de conducere şi au părăsit senatul cu o majoritate de două treimi a membrilor de naţionalitate română. Trebuie însă ştiut faptul că în Transilvania a existat, de-a lungul secolelor, sistemul de pregătire a medicilor maghiari, prima lume română a încercat pentru prima oară să frângă aripile acestuia, însă din 1940 a fost repus în funcţiune la Cluj, după care atât linia de pregătire a medicilor maghiari, cât şi cea a diferitelor artişti au fost transferate la Târgu Mureş de puterea română restabilită. La vremea respectivă, Târgu Mureş era un oraş populat în procent de aproape 100% de cetăţeni de naţionalitate maghiară, şi la sediul Regiunii Autonome Maghiare universitatea maghiară de medicină trebuia întemeiată din aproape nimic, situaţia fiind una similară şi în cazul Teatrului Secuiesc sau al Institutul de Teatru Szentgyorgyi Istvan. Însă existau voinţă, oameni şi solidaritate, şi totul a fost înfăptuit la un nivel la care se putea bucura şi de admiraţia străinilor. Străinii mai apropiaţi însă nu admiraţia şi-au exprimat-o, ci s-au mutat în toate obiectivele, iar locatarii legitimi au fost treptat excluşi din propriile lor case. Aşa au procedat cu întreg oraşul. Marea prietenie, coeducaţia naţională sunt numite astăzi drept caracter multicultural, iar manifestarea aroganţei nesimţite e considerată ca fiind autonomie universitară. Iar aceasta este un cuvânt atât de sfânt, încât nu îndrăzneşte să atingă de el nici guvernul şi nici ministerul responsabil, preferă mai degrabă să lezeze legea, şi prin explicaţii încâlcite trec cu vederea de orice solicitare-revendicare justă pe care o exprimăm noi.

In întreg procesul de demaghiarizare, au fost mereu complici guvernele succesoare, iar cel care nu a dorit să fie în totalitate un complice, a şi fost destituit. La Târgu Mureş, dirijează nu guvernul României, ci organizaţiile locale de reprezentare a intereselor majoritare. I-am putea întreba, de exemplu, pe actualii domni de la MOGYE unde şi-au purtat scutecele pe vremea în care au predat la universitate profesori cum erau Miskolczy Dezso, Csogor Lajos, Matyas Matyas? Ar avea ei prea puţini succesori în zilele noastre? Poate că aşa stau lucrurile, având în vedere că noii domni i-au izgonit până la Sfântu Gheorghe pe Darko Zsigmond, Simo Ferenc, Balint Jeno şi colegii lor. Noi am avut un câştig uriaş datorită lor, dar tot atâta a avut de pierdut linia de pregătire a medicilor maghiari din Târgu Mureş.

Măsura întreprinsă de pedagogi consider drept cel mai firesc protest, un gest făcut împotriva aroganţei majoritare, însă din apreciere aş exclude competiţia partidelor mai mari sau mai mici.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 84 din 05.05.2014, autor Magyari Lajos

Petiţie pentru plăcuţe bilingve cu denumirea străzilor

Membrii grupului de iniţiativă, care revendică ca numele străzilor, pieţelor din Târgu Mureş să fie inscripţionate şi în limba maghiară, au susţinut ieri o conferinţă de presă.

Iniţiatorii atrag atenţia asupra faptului că, în oraşul Târgu Mureş, trăieşte cea mai mare comunitate a maghiarilor, care numără aproximativ 60.000 de persoane, care cu 25 de ani după schimbarea de regim pot citi numele străzilor, pieţelor din localitate doar în limba română, deşi mai multe norme juridice în vigoare oferă posibilitatea amplasării plăcuţelor bilingve. Barabas Miklos, unul din iniţiatori, a menţionat: Din punctul de vedere al comunităţii maghiare, Târgu Mureş va ajunge treptat la soarta diasporei. Oamenii de aici nu mai cunosc, de generaţii întregi, denumirea maghiară a străzilor, pieţelor. Nici nu observă că îşi pierd treptat identitatea. Intenţia noastră este să schimbăm această situaţie.

Civilii au depus plângere la CNCD împotriva primarului şi secretarului oraşului din cauza lipsei inscripţiilor bilingve. Potrivit lui Szigeti Eniko, preşedinta Mişcării Angajament Civil, este nevoie de aceste măsuri aplicate pe căi judiciare, deoarece pare ca altfel să nu fie aplicate legile în vigoare.

Cei care doresc să susţină cauza plăcuţelor bilingve cu denumirea străzilor, pot semna petiţia pe internet, până în data de 20 mai, pe blogul ketnyelvuutcanevtablakmarosvasarhelyen. Ieri după-amiază, ne-a întâmpinat pe site un mesaj, potrivit căruia din cauza utilizării peste măsură pagina a fost suspendată.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 86 din 07.05.2014

Au discutat despre autonomia Pământului Secuiesc

Kendra Pace, ataşat politic al Ambasadei SUA la Bucureşti, responsabil cu drepturile omului, s-a informat în Trei Scaune despre situaţia Pământului Secuiesc. La Consiliul judeţean, oaspetele a fost primit de Tamas Sandor, preşedintele consiliului şi de Antal Arpad, primarul oraşului Sfântu Gheorghe, iar în cinstea ataşatului, luni, pe faţada clădirii a fost arborat drapelul american.

Cu această ocazie, edili au vorbit despre încălcările române de drepturi: împrejurările legate de interzicerea drapelului secuiesc, obstrucţionarea constituţională a extinderii drepturilor naţionalităţilor, abuzurile din partea prefecţilor, boicotul economic care afectează de decenii Pământul Secuiesc, tergiversarea restituirii imobilelor confesionale şi abuzurile juridice legate de Colegiul Szekely Miko. Edilii au atras atenţia asupra faptului că această criză ucraineană periclitează securitatea întregii zone a Europei Central-răsăritene şi tocmai din această cauză este foarte important ca marile puteri să gestioneze aşa cum trebuie problemele naţionalităţilor care trăiesc în minoritate. Politicienii din Trei Scaune au vorbit despre necesitatea autonomiei Pământului Secuiesc şi despre cerinţa recunoaşterii în regiune a limbii maghiare ca şi cea de-a doua limbă oficială.

În zadar există legi care stipulează la ce anume au dreptul maghiarii din Transilvania, dacă acestea nu pot fi puse în practică – a declarat Tamas Sandor. Antal Arpad a vorbit în detaliu despre acea presiune politică la care sunt expuşi în permanenţă maghiarii din Transilvania, atât din partea sferei politice române, cât şi din partea mass-media centrale, respectiv despre acel etalon pe care puterea română îl foloseşte cu plăcere în legătură cu maghiarii din Transilvania. Sentimentul de ameninţare creşte din ce în ce mai mult în rândul maghiarilor, în condiţiile în care singura investiţie a statului român în Sfântu Gheorghe a fost o imensă cazarmă de jandarmi. Pentru noi este inacceptabil faptul că atâta timp cât liderii României au adresat de îndată un apel noii conduceri ucrainene, în sensul să nu fie ştirbite drepturile minorităţilor, ca românilor din Ucraina să nu le fie luate drepturile de utilizare a limbii oficiale regionale, tot acest lucru ne este refuzat nouă – a formulat primarul. Preşedintele de consiliu a declarat că ideea potrivit căreia aspiraţiile noastre sunt calificate în permanenţă drept anticonstituţionale, reprezintă o concepţie împotriva libertăţii şi contravine valorilor europene.

Edilii au declarat că în ultimele două decenii, maghiarii de pe Pământul Secuiesc au fost adepţii cei mai consecvenţi ai Uniunii Europene, deoarece au crezut că democraţia va aduce pentru minorităţile naţionale soluţii corespunzătoare. In momentul de faţă simt faptul că Uniunea Europeană nu acordă atenţie problemelor minorităţilor, aservindu-le statelor naţionale. Ei au mai adăugat că în opinia lor, intră în sarcina SUA şi UE să îi facă pe reprezentanţii statului român să înţeleagă că în România, problema minoritară, mai exact cauza Pământului Secuiesc pot fi considerate ca fiind soluţionate corespunzător, dacă la această soluţie contribuie şi secuii.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7186 din 07.05.2014, autor Szekeres Attila

Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna – Harghita