Legea drapelelor, pe masa parlamentului
42 de reprezentanţi ai Partidului Social Democrat au înaintat un proiect de lege referitor la utilizarea şi adoptarea drapelelor proprii ale unităţilor de administraţie publică locală. Iniţiativa legislativă semnată de premierul Victor Ponta şi de vicepremierul Liviu Dragnea i-a fost înaintată luni, senatului şi urmează să fie dezbătută şi în Camera Deputaţilor. Potrivit proiectului, acolo unde procentul minorităţilor este de cel puţin 20%, denumirea unităţii administrative trebuie inscripţionată pe drapel şi în limba minorităţii, sub denumirea în limba română, cu litere de aceleaşi dimensiuni şi cu aceleaşi culori.
Marton Arpad, vicepreşedintele fracţiunii UDMR din Camera Deputaţilor, a declarat că UDMR a purtat discuţii cu partenerii de coaliţie despre proiectul de lege înaintat spre dezbatere publică în luna februarie, însă nu a putut spune dacă reprezentanţii PSD au înregistrat în parlament varianta de text care include şi propunerile de modificare formulate de Uniune. Politicianul a arătat că potrivit proiectului iniţial, doar acele unităţi administrative ar fi putut avea propriile drapele, care dispun de stemă, însă drapelul ar fi putut include doar stema şi numele unităţii administrative. UDMR a ajuns la un consens cu partenerul său de coaliţie în legătură cu anularea acestor condiţii. Nimic nu împiedică unităţile administrative să pună pe drapelul secuiesc propria lor stemă, aşa cum s-a întâmplat în cazul judeţului Covasna – a declarat Marton Arpad.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7172 din 17.04.2014
A izbucnit scandalul drapelului. Iar Ponta o să spună: regretăm, băieţi
Aşa cum am mai relatat, luni, PSD a înaintat în parlament proiectul de lege privind arborarea steagurilor unităţilor administraţiilor publice, care se presupune că ar fi remediat şi utilizarea drapelului secuiesc. Amănuntele concrete încep să iasă la iveală doar acum, şi se pare că PSD nu a încercat să îi păcălească pe cei de la UDMR. Pe marginea acestui caz s-a şi dezlănţuit isteria naţionalistă.
Potrivit proiectului de lege, autoguvernările locale pot arbora drapelul localităţii, respectiv drapelul judeţului pe faţada instituţiilor. Vicepreşedintele politic al UDMR, Borbely Laszlo a afirmat că nu există în lege vreo prevedere care să stipuleze că două localităţi nu pot avea acelaşi drapel, care ar putea fi inclusiv drapelul secuiesc. Singura condiţie obligatorie este doar ca acesta să fie utilizat împreună cu drapelul românesc şi cel al UE.
In acelaşi timp, presa românească arată că prin legalizarea drapelului secuiesc, executivul achită preţul chemării UDMR la guvernare. Ediţia de ieri a cotidianului Adevărul, intitulat PSD arborează steagul secuiesc relatează că după acceptarea proiectului de lege autoguvernările judeţelor Harghita şi Covasna cu populaţie majoritar maghiară vor putea arbora legal drapelul Pământului Secuiesc, deşi Constituţia României nu recunoaşte acest pământ ca unitate administrativă. Cotidianul l-a abordat pe deputatul antimaghiar al PSD, Bogdan Diaconu, care a declarat că se c… pe partidul său şi nu va vota proiectul de lege.
Şi cotidianul România Liberă condamnă proiectul, excepţie făcând doar site-ul Gândul care susţine că iniţiativa ar putea avea şi un efect pozitiv: Dacă maghiarii se vor simţi mai bine văzând drapelul albastru – auriu (adică drapelul secuiesc) fluturând, atunci acceptarea lui nu ar putea decât să favorizeze armonia naţională într-o perioadă în care, patimile naţionaliste dau în clocot dincolo de graniţe. Dacă drapelul secuiesc va fi arborat peste tot, îşi va pierde astfel misterul şi prospeţimea, contopindu-se în peisaj – susţine autorul articolului. În orice caz, jurnalistul de la Gândul se aşteaptă ca proiectul să nu treacă de parlament, urmând ca premierul Ponta să-şi manifeste regretul faţă de UDMR.
Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 76 din 18.04.2014
Petiţia de la Strasbourg pentru drepturile minoritare
Intergroup, grupul de lucru care se ocupă de problemele minorităţilor în cadrul Parlamentului European, a adresat un apel factorilor de decizie europeni în privinţa apărării minorităţilor naţionale tradiţionale care trăiesc pe teritoriul Uniunii Europene, a utilizării limbilor minorităţilor şi limbilor regionale. La redactarea Petiţiei de la Strasbourg au contribuit şi europarlamentarii UDMR, Winkler Gyula şi Sogor Csaba, care au şi semnat varianta finală a acesteia.
Documentul cuprinde în 21 de puncte aspiraţiile legate de protecţia minorităţilor, considerate importante de către membrii Intergroup – care susţin cauza comunităţilor naţionale şi cea a minorităţilor lingvistice – accentuând necesitatea creării unei reglementări-cadru privind protecţia minorităţilor. Anexa sa cuprinde lista criteriilor, acordurilor-cadru, convenţiilor şi rapoartelor referitoare la ocrotirea comunităţilor minorităţilor naţionale care trăiesc pe teritoriul UE şi ale limbilor acestora.
Semnatarii petiţiei de la Strasbourg constată cu regret faptul că, în cadrul instituţiilor UE nu se acordă atenţie ocrotirii minorităţilor naţionale tradiţionale. Petiţia invocă numărul membrilor minorităţilor naţionale care trăiesc pe teritoriul UE, ai vorbitorilor limbilor minoritare băştinaşe şi ai limbilor regionale. Se constată că un procent de 8% din locuitorii UE sunt minoritari şi aproximativ 50 de milioane de cetăţeni – aproape 10% din totalul locuitorilor UE – sunt vorbitori ai unei limbi minoritare. Europarlamentarii sensibili faţă de cauza minorităţilor cer în mod expres factorilor europeni de decizie să se facă distincţie între necesităţile şi modalităţile de ocrotire a comunităţilor minoritare băştinaşe de pe teritoriul statelor membre şi a comunităţilor imigranţilor stabiliţi recent – în mod legal – în statele-gazdă.
Semnatarii Petiţiei de la Strasbourg se referă şi la dilema criteriilor de la Copenhaga: aceştia urgentează standardizarea sistemului de monitorizare valabil pe teritoriul statelor candidate şi al vechilor statelor membre, în vederea eliminării dublului etalon, potrivit căruia ţărilor candidate li se impun cerinţe privind soluţionarea problemelor minorităţilor, dar ulterior, dacă devin state-membre, nu li se cer explicaţii în legătură cu obligaţiile asumate.
Petiţia adoptată astăzi formulează şi priorităţile activităţilor viitoare. Trebuie demontată indiferenţa-UE faţă de ocrotirea drepturilor minorităţilor naţionale, iar reînfiinţarea Intergroup al Minorităţilor după alegerile europarlamentare trebuie să devină o prioritate, – a formulat Winkler Gyula.
Sogor Csaba a subliniat: Sper că raportul semnat de colegul meu belgian, Louis Michel, realizat de Kalmar Ferenc Andras, reprezentant KDNP, privind drepturile şi situaţia europeană a minorităţilor naţionale, împreună cu actuala petiţie adoptată de noi, vor aduce un avânt în privinţa luptei privind cauza minorităţilor şi eficientizării protecţiei minorităţilor în sfera UE.
Tabajdi Csaba, europarlamentar socialist, fost co-preşedinte al grupului de lucru, este de părere că în cazul în care UE doreşte să evite pe viitor conflictele interetnice, trebuie să înfiinţeze un sistem corespunzător privind protecţia minorităţilor. Scopul principal este ca după modelul Strategiei privind Romii, adoptată în anul 2012, Comisia Europeană să iniţieze Sistemul-cadru European al Strategiilor privind Ocrotirea Minorităţilor Naţionale. Prin acest lucru la nivelul Uniunii Europene s-ar înfiinţa mecanismul de control privind drepturile minorităţilor, prin care s-ar cere, anual, explicaţii statelor membre în privinţa validării drepturilor minorităţilor naţionale – a declarat Tabajdi Csaba.
Membrii Intergroup vor înainta documentul instituţiilor Uniunii Europene, guvernelor şi parlamentelor statelor candidate şi statelor membre.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7173 din 18.04.2014
În avantajul cui?
Războiul drapelelor care se desfăşoară de luni de zile a ajuns într-o nouă etapă. La Bucureşti se elaborează o lege şi se reglementează odată pentru totdeauna reacţiile foarte puternice generate de problema utilizării simbolurilor, problemă care a creat disensiuni diplomatice. Presa română lansează deja alarme, în sensul că se creează o bază legală pentru arborarea drapelului secuiesc. Ce se va întâmpla cu statul naţional român unitar, cu integritatea teritorială a ţării? Consiliul Naţional Secuiesc avertizează că proiectul limitează într-adevăr utilizarea liberă a simbolului.
Şi intr-adevăr, pare o misiune imposibilă elaborarea unei norme juridice care să fie acceptabilă pentru social-democraţi – care reprezintă coloana vertebrală a majorităţii guvernamentale – şi pentru maghiarii de pe Pământul Secuiesc. Există suspiciunea că de fapt nu acesta este obiectivul. Totodată este clar care sunt interesele politice care se ascund în spatele acestui proiect. In pragul alegerilor europarlamentare, UDMR trebuie să dovedească faptul că susţine utilizarea liberă a simbolului comunitar şi mai mult decât atât trebuie să justifice şi corectitudinea pasului său de a face parte din putere. Dezbaterea privind legea drapelului este o bună ocazie de a se angaja să reprezinte această cerinţă comunitară şi de a dovedi necesitatea prezenţei guvernamentale şi bucureştene. Social-democraţii trebuie să dovedească, cel puţin propriilor alegători, căci Traian Băsescu s-a referit, înainte de investirea noului guvern, la faptul că maghiarilor li se permit prea multe lucruri pentru intrarea la guvernare a maghiarilor. In momentul de faţă trebuie să dezmintă această abordare şi trebuie să renunţe la acea tonalitate naţionalistă care a caracterizat până acum manifestările lor.
Potrivit stărilor actuale, probabil că în scurt timp nu se va elabora varianta definitivă a legii privind drapelele, care să fie acceptată de toată lumea. Este din ce în ce mai evident faptul că dezbaterea referitoare la acest lucru nu serveşte la soluţionarea definitivă a situaţiei, ci la interesele politice ale participanţilor.
Nici de această dată situaţia nu este în avantajul nostru.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7175 din 23.04.2014, autor Farcadi Botond
UDMR în campanie. Să atragem atenţia Europei asupra noastră
Vincze Lorant, candidatul UDMR la europarlamentare, a susţinut la Baraolt expunerea intitulată Protecţia Minorităţilor în cadrul Uniunii Europene – starea jocului în mai multe etape. Printre cei aproximativ 50 de oameni adunaţi în sala mică a casei de cultură s-au aflat primari, consilieri locali şi angajaţi ai autoguvernării.
In calitate de secretar pe probleme externe în cadrul UDMR şi de vicepreşedinte al FUEN, Vincze a fost în numeroase ţări membre ale Uniunii Europene şi a prezentat situaţia minorităţilor pe care le-a cunoscut. El a spus că un model care poate fi urmat de maghiarii din Transilvania este Tirolul de Sud şi tocmai din această cauză şi-a ales ca motto pentru campania electorală Să aducem Tirolul de Sud în Transilvania! El s-a referit şi la lupta catalanilor, bretonilor şi turcilor din Grecia. Potrivit aprecierii sale, valoarea drepturilor lor poate fi considerată una medie. In timp ce catalanii trăiesc ca stat separat în Spania, turcii din Grecia nu pot avea nici măcar grădiniţe în limba maternă. Mai mult decât atât, liderul lor confesional este numit tot de statul grec. El consideră drept o schimbare bună faptul că Franţa este din ce în ce mai tolerantă în privinţa luptei bretonilor pentru autodeterminare. In măsura în care cele două ţări vor modifica la nivel superior poziţia lor rigidă, acestea vor avea efect şi asupra altor ţări ale Europei – a declarat Vincze.
Maghiarii din Transilvania trebuie să se străduiască să atragă atenţia Europei şi să găsească parteneri în vederea pregătirii şi adoptării normelor juridice care facilitează autodeterminarea noastră. Mai devreme sau mai târziu, România va fi nevoită să adopte aceste linii directoare şi, ca parte a armonizării juridice, trebuie să elaboreze legi în acest sens.
Vincze a declarat că trebuie insistat asupra amplificării autoguvernărilor şi astfel ar putea fi contrabalansat ca în sfera comunităţii noastre să se stabilească persoane care nu aspiră la convieţuirea paşnică şi care nu doresc să contribuie prin muncă la dezvoltarea regiunii. Secretarul UDMR pe probleme externe a fost de părere că înfăptuirea autodeterminării Pământului Secuiesc nu este atât de îndepărtată. Ea are nevoie de mai puţin timp decât cel care a trecut de când luptăm pentru ea.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7175 din 23.04.2014, autor Hecser Laszlo
Pentru Pământul Secuiesc. Trei Scaune va intra în proces
Autoguvernarea judeţului Covasna se va constitui parte în procesul intentat împotriva Comisiei Europene la Tribunalul European cu sediul la Luxemburg, de partea lui Izsak Balazs, preşedintele CNS, şi a celor 11 cetăţeni europeni. Tamas Sandor a declarat că s-a ivit o nouă posibilitate de a ne face auzit glasul în interesul Pământului Secuiesc, iar acest lucru trebuie fructificat.
In cadrul şedinţei de ieri a Consiliului Judeţean Covasna, preşedintele a vorbit despre faptul că profită de posibilitatea formulării cererii de a se implica în proces, pentru ca Uniunea Europeană să adopte o reglementare care să garanteze drepturile regiunilor care dispun de o bază socială aparte, cum este şi Pământul Secuiesc. El a subliniat că au semnalat de nenumărate ori că graniţele regiunilor de dezvoltare create artificial au fost conturate iraţional. În Regiunea de Dezvoltare Centru, judeţele Harghita, Mureş şi Covasna sunt în dezavantaj în comparaţie cu judeţele dezvoltate cum ar fi Braşov sau Sibiu. Pe de o parte, UE sprijină într-o mai mare măsură judeţele mai sărace, însă din cauza judeţelor mai bogate, PIB-ul regiunii este mai ridicat, iar pe de altă parte, în cadrul regiunii judeţele bogate sunt cele care sunt avantajate, în comparaţie cu cele sărace. El a spus că din analiza realizată pe ultimii şapte ani reiese că în timp ce în judeţul Braşov s-a obţinut o creştere economică de 20%, în Trei Scaune ea este de doar 1,7 la sută. Tamas Sandor a declarat că acum există posibilitatea de a ne face auzit glasul în acest caz şi tocmai din această cauză a înaintat ideea spre dezbatere. După cum a declarat, acest lucru nu intră în obligaţia sa, dat fiind faptul că el reprezintă consiliul judeţean în calitate de preşedinte, dar doreşte să procedeze corect şi astfel îşi înaintează propunerea spre dezbatere.
În luarea sa de cuvânt, Petho Istvan (PCM) a declarat că va sprijini procedura. El a mai spus că trebuie să se ţină cont de următoarea idee: Consiliul European să atragă atenţia asupra drepturilor comunităţilor minoritare naţionale indigene, care au fost luate de România. Tocmai din această cauză trebuie insistat asupra problematicii drepturilor colective.
Bedo Zoltan (PPMT) este de acord cu iniţiativa, dar a declarat că soluţia nu constă în regiunile de dezvoltare, ci în autonomia teritorială a Pământului Secuiesc. Iosif Radu (PSD) a declarat că nu înţelege ce drepturi doresc maghiarii, deoarece el consideră că există tot ceea ce trebuie iar prietenii săi maghiari nu s-au plâns niciodată. Tamas Sandor a recunoscut că într-adevăr nu s-a explicat în ce anume constă esenţa autonomiei şi a susţinut, cu exemple concrete din Trei Scaune, care este situaţia când deciziile sunt luate la Bucureşti. Noi am dori ca noi să putem decide în legătură cu problemele care ne vizează -a explicat el.
Liberalul Ioan Moroianu a declarat că este de acord cu autonomia culturală şi că susţine acele lucruri care pot fi realizate prin lege. Cziprian Kovacs Lorand, lector universitar, a spus că nu există drepturi colective, ci doar drepturi individuale şi cetăţeneşti, care sunt aplicate în cadrul comunităţii. Preşedintele de consiliu l-a contrazis de îndată şi a citat acel aspect al constituţiei, potrivit căruia comunităţile minoritare naţionale îşi pot trimite proprii reprezentanţi în Parlament.
Ambrus Jozsef (UDMR) a declarat în cuvântarea sa că de zece ani se ocupă de fonduri UE şi afirmă din experienţă că în cazul în care Regiunea Centru îşi va păstra structura actuală, Trei Scaune îşi poate închide porţile. Sabin Calinic, jurist, consilier PSD, a spus că preşedintele nu ar fi avut obligaţia să se adreseze organismului în această problemă şi tocmai din acest motiv apreciază gestul. El a avertizat că nu este momentul ca acest caz să fie ridicat la nivel european, dat fiind faptul că în această regiune a continentului există probleme foarte grave. Drept răspuns, Tamas Sandor a declarat că din acest punct de vedere nu există niciodată un moment corespunzător.
Membrii partidelor maghiare au votat pentru, cei doi reprezentanţi ai partidelor româneşti, care au rămas în sală, s-au abţinut. Nimeni nu a fost în mod deschis împotriva implicării în procesul internaţional.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7177 din 25.04.2014,autor Szekeres Attila
Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna – Harghita
Lasă un răspuns